Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 405/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 405/2009

Ședința publică din 25 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 3: Oana

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de

Procuror -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 162/A/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și modificarea cuantumului pedepsei aplicate, apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției atacate ca temeinică și legală, apreciind că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei raportat la faptele comise și antecedența penală, considerând că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 94/2009, Judecătoria Devaa dispus condamnarea inculpatului, la:

-5 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 al. 1 și al.2 lit. b,c, cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b Cod Penal;

- 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al. 1C.p., 209 al. 1,lit. g,e, cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. b

Cod Penal

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1an închisoare, astfel că în final inculpatul execută pedeapsa de 6 ani închisoare.

A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a, b în Cod Penal condițiile art.71

Cod Penal

A constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 118 lit. e a Cod Penal confiscat de la inculpat în favoarea statului suma de 500 lei provenită din infracțiune.

A stabilit în sarcina MJ și în favoarea Baroului de avocați D plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu.

A obligat pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

1.La data de 11.12.2007, pe timp de noapte, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată, până în scara blocului unde locuiește. Acolo a exercitat asupra ei acte de violență, care i-au produs leziuni vindecabile în 11-12 zile de îngrijiri medicale, pentru aod eposeda de geanta pe care o avea la ea, după care a fugit. Aceasta conținea actul de identitate, 3 carduri bancare, ochelari de vedere, un telefon mobil LG și suma de 30 lei.

Telefonul mobil și cartela telefonică au fost găsite de martorul, care le-a predat la poliție și de unde au fost restituite păgubașei.

Bunurile sustrase n-au fost recuperate integral pe parcursul cercetărilor și păgubita nu s-a mai constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 lei.

2.În noaptea de 17/18.12.2007, inculpatul se afla pe pe B-dul 22 din D, ocazie cu care a intrat în vorbă cu partea vătămată. Deși nu o cunoștea, el a observat că aceasta are bani în buzunar și a introdus mâna și i-a luat.

După aceea, inculpatul - care era însoțit de martorul, a fugit, fiind identificat la scurt timp de către organele de poliție. Pentru că au găsit asupra lui suma de 440 Euro și 9 lei, prejudiciul a fost restituit păgubitei, care nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul nu a fost sincer pe parcursul cercetărilor și a recunoscut doar parțial fapta din luna. Dar susținerile sale au fost răsturnate de declarațiile părții vătămate și ale martorului, care l-au identificat ca autor al primei fapte.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al.1 și al. 2 lit. b,c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;

- furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al. 1 Cod penal, 209 al. 1 lit. g,e Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul.

Apelul nu a fost motivat în scris.

Oral, în fața instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant, a solicitat admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței atacate, reținerea circumstanțelor atenuante judiciare în favoarea inculpatului, motivând acest aspect prin faptul că inculpatul a fost sincer în fața instanței de fond și în consecință, reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 162/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost admis apelul inculpatului, a fost desființată sentința atacată și, procedând la o nouă judecată, a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a I-a Cod penal, fiind menținute celelalte dispoziții din sentința penală atacată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

Starea de fapt și încadrarea juridică reținute de prima instanță nu sunt contestate în apel.

De altfel, audiat în fața instanței de fond, inculpatul apelant a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat, iar acestea au fost probate prin recunoașterea acestuia după planșa foto de către partea vătămată și prin declarațiile părții vătămate, și ale martorului.

În ce privește "sinceritatea" inculpatului, s-a constatat că în cursul urmăririi penale, acesta a negat săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, asupra părții vătămate.

Abia în fața instanței de fond inculpatul a recunoscut această faptă, după ce a fost confruntat cu probele adunate împotriva sa, de care a luat cunoștință cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și cu ocazia procedurii în fața primei instanțe.

Așadar, recunoașterea vinovăției nu este dovada unui regret sincer legat de faptele comise, ci a fost determinată de confruntarea cu probele, de interesul de a diminua pedeapsa.

Nefiind vorba de o atitudine sinceră, de regret, de cooperare sinceră în vederea aflării adevărului, declarația dată de inculpat în fața primei instanțe nu poate atrage în favoarea acestuia reținerea de circumstanțe atenuante.

Prima instanță a individualizat corect pedeapsa principală, respectând elementele impuse de art. 72 Cod penal.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, s-a constatat că raportat la natura faptelor comise, este nejustificată și nemotivată aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, prev. de art. 64 lit. a teza I Cod penal, astfel că această pedeapsă accesorie a fost înlăturată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.

Recursul a fost declarat în termen.

În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspect penal, solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Critica formulată de inculpat se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.

Din perspectiva acestui caz de casare, verificând temeinicia criticii formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța apreciază că aceasta este nefondată, din următoarele considerente:

Instanțele au reținut corect starea de fapt și au făcut o justă încadrare a faptelor potrivit art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și art. 208 alin. 1 Cod penal raportat la art. 209 alin. 1 lit. g, e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, reținând că faptele au fost săvârșite în concurs real prevăzut de art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal, precum și o judicioasă individualizare a pedepselor.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei numai după prezentarea materialului de urmărire penală.

Pentru ambele infracțiuni instanțele au aplicat pedepse la limita minimului special prevăzut de lege, deși faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie.

Instanțele constatând concursul real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal, care constituie o cauză de agravare, pe lângă recidivă, în procesul contopirii a dat eficiență dispozițiilor art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și a adăugat un spor de pedeapsă de 1 an închisoare.

În cauză nu se impune reindividualizarea pedepselor și micșorarea lor, cu atât mai mult cu cât anterior inculpatul a suferit condamnări pentru furt și tâlhărie (f 51 dup).

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 162/A/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.

Obligă inculpatul recurent la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - - -

CONCEDIU -

semnează președintele completului

Judecător - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./01.07.2009

jud. apel,

jud. fond

Președinte:Maria Elena Covaciu
Judecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Oana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 405/2009. Curtea de Apel Alba Iulia