Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 431/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 431 Dosar nr-
Ședința publică de la 24 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Munteanu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr 109/A din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat G în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind intimatul parte vătămată.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu inculpatul.
Avocat învederează instanței că inculpatul dorește acordarea unui termen pentru studiu dosar.
Întrebat fiind, inculpatul declară că dorește acordarea unui termen pentru ca părinții, care au fost plecați in Italia, să angajeze un apărător care să pregătească apărarea în cauză.
Avocat, lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se constata că și la 27 mai 2009 s-a acordat recurentului un termen pentru angajarea unui avocat, astfel că au fost respectate dispozițiile art 6 Cpp.
Instanța respingerea cererea formulata de inculpat, având in vedere dă acesta a beneficiat de un termen pentru lipsă de apărare si ca legea prevede acordarea unui singur termen in acest sens.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art 385/13 Cpp acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită, in conformitate cu dispozițiile art 385/15 pct. 2 lit b Cpp admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr 109/A din 7 aprilie 2009, casarea acestei decizii si, pe cale de consecința, să se dispună achitarea inculpatului conform art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit c Cpp, apreciind ca instanțele in mod eronat au dispus condamnarea inculpatului, acesta demonstrând prin probele administrate că nu a participat la săvârșirea infracțiunii reținuta in sarcina sa, că nu a deposedat partea vătămată de suma de 1100 euro și 1050 lei.
Declarațiile martorilor si se coroborează cu declarațiile inculpaților, in timp ce declarația părții vătămate nu se coroborează cu nicio declarație aflată la dosar, motiv pentru care solicită admiterea recursului inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, pentru următoarele considerente:
În sarcina inculpatului se reține săvârșirea infracțiunii de tâlhărie in forma calificata, deși doar in varianta prev de art 2 lit a, b și deși ca stare de fapt se retine si participarea altor persoane, pe timp de noapte in loc public, a acostat partea vătămată si I-a sustras o suma de bani prin violentă.
Rezulta din actele de la dosar, respectiv din buletinele de schimb valutar, care este suma de bani, fiind vorba de aceeași suma pe care partea vătămată o schimbase la casa de schimb, iar a doua zi, după sustragere inculpatul a reschimbat-o in aceeași moneda. Erau doua hârtii de 500 euro. De asemenea, partea vătămată, in mod constant, la instanța de apel in declarația dată a arătat si l-a recunoscut pe inculpat, fără ezitare, ca fiind unul din autorii faptei.
Pe de altă parte, apărarea acestuia nu se poate reține, în condițiile in care nu a fost dovedită in mod cert. Susținerea acestuia cu privire la ipotetica proveniență a acestei sume de bani, respectiv dobândirea in urma prestării unei munci, este infirmată indirect de martorul care arată că cele 4 persoane care au prestat activitatea in noiembrie 2007 au obținut împreuna 1000 ron.
Așa fiind, coroborând toate probele, instanța de fond in mod corect a dispus condamnarea inculpatului, iar instanța de apel a menținut soluția pronunțată, situație fata de care solicită a se respinge recursul.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, declară că nu a tâlhărit pe nimeni, că, într-adevăr a schimbat 1000 euro, dar asta nu dovedește că el a luat banii, solicitând în legătură cu acest aspect a se constata că, la prima declarație, partea vătămată, in momentul când el a fost luat de anchetatori si dus la confruntare, a spus că nu este el autorul faptei. După 8 zile a fost arestat, iar după 3 luni de zile partea vătămată a susținut că il recunoaște 50-60%, ca mai târziu să afirme că sunt 5 persoane participante la faptă, astfel că el a fost condamnat la o pedeapsa de 8 ani închisoare.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 169/2008, Judecătoria Zărnești, în temeiul art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și c pen. cu aplicarea art. 37 lit a pen. A condamnat pe inculpatul G, fiul lui G și, născut la data de 20.02.1987 în B, jud. B, CNP. -, domiciliat în Z, nr. 44, jud. B, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art. 83 alin 1 a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin 36/12.02.2007 a judecătoriei Zărnești, definitivă prin neapelare, și adaugă pedeapsa de 3 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
În temeiul art. 71.pen. a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pen.
În temeiul art. 36 alin. 3.pen. a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, de la 28.02.2008 până 01.08.2008, rămânând de executat din pedeapsă 7 ani și 209 zile.
În baza art. 346 pr.pen. rap. la art.998, 999 și 1003.civ. a admis acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de partea civilă, domiciliat în Z-. 4. 58, jud B, și pe cale de consecință obligă inculpatul să plătească acestuia suma de 1100 euro și suma de 150 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 19.02.2008, partea vătămată a fost în vizită la familia G din, unde a stat în compania membrilor familiei până în jurul orei 19.00. Cu această ocazie membri familiei, respectiv și G, au luat act de faptul că partea vătămată avea asupra suma de 1100 Euro în bancnote de 500 Euro si 100 Euro, acestea fiindu-le arătate de către partea vătămată. La părăsirea domiciliului lui partea vătămată a întâlnit-o pe fiica lui G, respectiv, care era însoțită de către inculpat. După ce partea vătămată a schimbat câteva replici cu și-a continuat deplasarea spre casă. La scurt timp, partea vătămată afirmă că a fost ajunsă din urmă de către inculpat, care era însoțit de încă trei persoane, fiind imobilizat de aceștia, inculpatul buzunărindu-l și ridicându-i banii ce îi avea asupra sa respectiv cei 1000 Euro amintiți si suma de 150 lei.
Martorii G și au confirmat faptul ca partea vătămată avea asupra sa la momentul plecări din casa acestora suma de 110 Euro.
Martorul a confirmat la rândul său faptul că, însoțită fiind de inculpat, s-a întâlnit cu partea vătămată, acest martor mai arată că după despărțirea de partea vătămată l-a însoțit pe inculpat la domiciliul mamei acestuia și a stat cu acesta în această locație până în jurul orelor 22,30, când au venit organele de politie, care le-au solicitat să îi însoțească la postul de politie. Martorul declară că în tot acest timp inculpatul nu a părăsit locuința mamei sale. Declarația dată de acest martor în fața instanței prezintă o neconcordantă față de declarația dată de acel martori in cursul urmăririi penale, unde a arătat că inculpatul a părăsit locuința mamei sale circa cinci minute sub pretextul de al trimite pe fratele său să cumpere bere.
Inculpatul nu a fost audiat de instanță întrucât după punerea sa în libertate din arestul preventiv nu s-a mai prezentat la nici un termen de judecată.
Din declarația dată în cursul urmăririi penale rezultă că acesta nu recunoaște săvârșirea faptei, inculpatul arătând că în seara zile de 19.02.2008, însoțind-o pe prietena sa, l-a întâlnit pe partea vătămată, după care și-a continuat drumul la domiciliul său, unde a rămas în tot cursul serii cu excepția unui scurt interval de timp în care s-a deplasat cu prietena sa la un magazin alimentar, întorcându-se la domiciliu unde a rămas până la sosirea organelor de politie, in jurul orei 23,00. În acea declarație dată de inculpat la data de 28.02.2008 acesta arată că nu a schimbat sume de bani din Euro în lei la nici o casă de schimb valutar, iar buletinul său de identitate s-a aflat într-o cameră a casei în care locuiește, într-o cutie de carton unde a fost găsit de Organele de Poliție cu ocazia percheziției. Această afirmate a inculpatului este însă contrazisă de buletinele de schimb valutar emise de SC COM în data de 20.02.2008, din care rezultă că inculpatul, identificat prin BI seria - nr. -, a schimbat doua bancnote de câte 500 Euro în lei. Inculpatul nu a fost în măsură să justifice proveniența sumelor de bani, acesta afirmând că banii provin din munca pe care acesta a prestat-o în cursul luni noiembrie 2007 la un imobil din unde a efectuat lucrări de drenaj al apei,
În cauză a fost audiat și martorul care a afirmat că inculpatul și cei doi frați ai săi împreună cu un cumnat, au lucrat circa două săptămâni la un imobil din sub supravegherea martorului, lucrare pentru care cei patru au fost plătiți împreună cu circa 1.000 lei.
Într-o declarație dată ulterior inculpatul recunoaște faptul ca a schimbat doua bancnote de 500 Euro în lei, si că acea sumă de bani provine din economiile făcute de acesta în circa o lună de zile,
Coroborând toate aceste probe, instanța ia act de faptul că în seara de 19.02.2008, partea vătămată avea cu certitudine asupra sa două bancnote de 500 Euro si o bancnotă de 100 Euro, în aceiași seară partea vătămată a sesizat organele de Politie cu privire la faptul că a fost deposedat prin
violență de banii pe care îi avea asupra sa respectiv 1100 Euro si 150 lei, indicând că unul dintre făptuitori era prietenul nepoatei sale, pe care îl întâlnise în compania acesteia cu puțin timp înainte.
Prin decizia penală nr. 109/07.04.2009 a Tribunalului Brașov, a fost respins apelul formulat de inculpatul G, împotriva sentinței penale nr. 169/5 noiembrie 2008 a judecătoriei Zărnești, care a fost menținută.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Situația de fapt dar și încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de către inculpatul G au fost în mod just reținute de către prima instanță care a valorificat corespunzător probele administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești.
Astfel, tribunalul a observat că declarațiile părții vătămate - care, inclusiv în fața instanței de apel, l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul G - ce se coroborează, cum o impune art. 75 Cod penal, cu înscrisurile existente la dosarul cauzei - respectiv buletinul de schimb valutar emis de SC" 2006 "SRL ( fila 29 dup) prin care partea vătămată a schimbat în data de 19.02.2004 suma de 4.042 RON în suma de 1.100 Euro dar și buletinele de schimb valutar prin care inculpatul Gas chimbat, în data de 20.02.2009, suma de 1000 Euro ( fila 73 și urm dup) fiind vorba în ambele cazuri de 2 bancnote de 500 Euro - dar și cu susținerile martorilor și precum și, în parte, cu declarațiile inculpatului G și ale martorei.
Tribunalul nu a reținut susținerile inculpatului G - care nu a recunoscut săvârșirea faptei - întrucât pe de o parte acestea sunt contradictorii, iar pe de altă parte nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză și în sfârșit au rolul exclusiv al exonerării sale de răspundere penală.
Astfel inculpatul Gaa doptat încă din faza incipientă a procesului penal, o atitudine nesinceră relevată, exemplificativ, de negarea schimbului valutar pe care l-a efectuat în data de 20.02.2008 - fiind vorba de două bancnote de 500 Euro similar cu bancnotele sustrase părții vătămate - pentru ca ulterior, confruntat cu înscrisurile ce atestă faptul descris, să recunoască acest schimb valutar.
Apărările inculpatului G, ce nu are nici un loc de muncă - în sensul că a schimbat în data de 20.02.2008 banii obținuți în urma munci prestate împreună cu alte persoane în localitatea, județul B cu câteva luni în urmă - nu sunt credibile în condițiile în care martorul arată că toate cele patru persoane ce au prestat aceste activități în luna noiembrie 2007 au obținut împreună 1000 Ron.
De asemenea susținerile martorilor fratele inculpatului, și - aflată în relații apropiate cu inculpatul - sunt în contradicție cu ansamblul probelor administrate în cauză și par a avea exclusiv rolul exonerării inculpatului G de răspundere penală.
Astfel, martora a dat declarații contradictorii în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești - relativ la prezența continuă a inculpatului G la domiciliul său în seara zilei de 19l.02.2008 - iar martorul, fratele inculpatului, arată că banii obținuți urmare a muncii prestate în loc. au fost schimbați în valută de mama inculpatului și nu de către acesta.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul arată că instanțele în mod eronat au pronunțat o soluție de condamnare, din probele administrate nerezultând participarea sa la săvârșirea faptei, în timp ce declarațiile martorilor și se coroborează cu declarațiile inculpatului. Cazul de casare invocat este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală.
Verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Instanțele de fond au stabilit în mod corect starea de fapt în deplină concordanță cu probele administrate, care au evidențiat faptul că inculpatul G, în seara zilei de 19.02.2008, în jurul orelor 19,00, împreună cu alți trei autori rămași neidentificați a deposedat prin imobilizare și punere în imposibilitate de a se apăra pe partea vătămată de sumele de bani aflate asupra sa, 1100 Euro și 150 lei. Inculpatul a negat săvârșirea și a încercat să își construiască un alibi.
Declarațiile părții vătămate, care, inclusiv în fața instanței de apel l-a recunoscut fără ezitare pe inculpat, se coroborează cu buletinul de schimb valutar SC " exchange 2006"SRL, prin care partea vătămată a schimbat la data de 19.02.2009 suma de 1000 Euro, fiind vorba de două bancnote de câte 500 Euro, dar și buletinele de schimb valutar eliberat de SC Com SRL, din data de 20.02.2008, prin care inculpatul Gas chimbat două bancnote de 500 Euro în lei precum și cu declarațiile martorilor G și, care au confirmat faptul că în momentul plecării din casa acestora partea vătămată avea asupra sa suma de 1100 Euro. În plus, inculpatul a recunoscut că a schimbat două bancnote de 500 Euro în lei, dar nu a putut justifica proveniența sumei de 1000 Euro, explicațiile oferite de acesta, nefiind susținute de probe. Declarațiile martorilor și sunt contradictorii, pe parcursul procesului penal și între ele și nici nu se coroborează cu declarațiile martorului, în ceea ce privește suma de bani pe care acesta le-a plătit-o inculpatului și încă la trei rude de-ale sale pentru două săptămâni de muncă prestată la un imobil din, unde aceștia au lucrat sub supravegherea martorului și pentru care au primit toți suma de 1000 lei.
Față de aceste considerente, văzând că instanțele de fond au dispus în mod corect condamnarea inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
Instanța va constata faptul că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 189, 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul G,împotriva deciziei penale nr. 109/7 aprilie 2009a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 200 lei se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare.
Obligă condamnatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - ptr. - - plecată în concediu - -
Semnează președinte complet
- -
GREFIER,
- -
Red. 10.07.2009
Dact. 14.07.2009
2 ex.
Jud apel -
Jud fond
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Elena Barbu, Aurelia Munteanu
