Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 46/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIAPENALNR. 46
Ședința publică din data de 24 martie 2008
PREȘEDINTE: Frățilescu Paul Mihai JUDECĂTOR 2: Tudoran Mihai Viorel
GREFIER - - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantul-revizuent G, fiul lui și, născut la 03 iulie 1972, deținut în Penitenciarul Ploiești împotriva deciziei penale nr.24/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul -revizuent asistat din oficiu de avocat, din Baroul Prahova, potrivit delegației depuse la dosar nr.2021/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu apelantul revizuent, după care arată că acesta nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerul Public, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea apelului.
Curtea, ia act de declarațiile părților că alte cereri nu mai au de formulat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.
Având cuvântul avocat din oficiu pentru apelantul revizuent solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr 24/2008 a Tribunalului Prahova și schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tălhărie în infracțiunea de furt, precizând că apelantul-revizuent a formulat plângere penală împotriva martorilor pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Având cuvântul reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere a apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, întrucât condamnatul nu a făcut dovada că acești martori au fost condamnați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă și nu se impune aplicarea disp. art.334
C.P.P.Apelantul -revizuent G având ultimul cuvânt, arată că plângerea formulată împotriva martorilor a fost trimisă de la Penintenciar la Parchet, solicită să-i fie schimbată încadrarea juridică a faptei din tălhărie în furt și lasă la aprecierea instanței cu privire la dozarea pedepsei.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr.24/15 ianuarie 2008 Tribunalului Prahovas -a respins ca neântemeiată cererea de revizuire formulată de condamnatul G, fiul lui și, născut la data de 03 iulie 1972, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești privind sentința penală nr.362/08.08.2006 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Pentru a pronunța sentința respectivă prima instanță a reținut următoarea situație.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova prin rechizitoriul nr.328/P/2006 a trimis în judecată pe inculpatul G, pentru comiterea în concurs real a infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1/1 lit b și c Cod penal și pentru infracțiunea de furt calificat prev de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
S-a reținut în rechizitoriul parchetului că inculpatul la data de 10.03.2006, fără drept a pătruns în locuința părții vătămate și fiind surprins de martori i-a amenințat cu o toporișcă pentru a-și asigura scăparea.
S-a mai reținut de asemenea că în perioada octombrie 2005 și martie 2006, prin efracție, escaladare și pe timp de noapte a comis patru sustrageri de pe raza localității.
Tribunalul Prahovaa dispus prin sentința penală nr.362/08.08.2006 condamnarea inculpatului la o pedepsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare, condamnare care a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefondat, prin decizia penală nr.324/01.11.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Atât Tribunalul Prahova cât și Curtea de APEL PLOIEȘTI au avut în vedere la pronunțarea hotărârilor următoarele mijloace de probă: plângeri și declarații de părți vătămate, procese verbale de recunoaștere din grup, declarații de inculpați și declarații de martori.
Condamnatul - revizuent susține că a formulat plângere penală împotriva mai multor martori pentru săvârțirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, însă acesta nu face dovada cu hotărâri judecătorești definitive din care să rezulte că martorii în cauză a cărei revizuire se solicită au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Așa fiind motivele invocate de revizuent nu se încadrează în cazurile expres și limitative prev. de art.394
C.P.P.Împotiva sentinței respective a declarat apel condamnatul G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și învederând că nu este corectă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost condamnat, aceasta fiind furt și nu tâlhărie și că pe de altă parte a formulat plângere penală împotriva unor martori care au dat declarație în procesul penal definitiv judecat, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 constată C.P.P. că apelul este nefundat.
Astfel, se constată în primul rând faptul că deși condamnatul Gaa firmat că a formuat plângere penală împotriva unor persoane care au figurat ca martori în procesul penal ce s-a finalizat cu condamnarea sa pentru mai multe infracțiuni de furt și tâlhărie, aceste nu a prezentat nici o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare a acestora pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, așa cum o cere textul de lege pentru a exista cazul de revizure prev. de art.394 lit.b
C.P.P.Mai mult decât atât condamnatul nu a prezentat nici măcar dovada faptului că ar fi introdus o astfel de plângere la organul de cercetare penală.
Pe de altă parte se constată că în apelul declarat G solicită schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele pentru care a fost condamnat din tâlhărie în furt și de asemenea cere redozarea pedepselor ce i-au fost aplicate.
Ori, aceste probleme pe care le expune condamnatul nu pot fi avute în vedere pe calea unei căi extraordinare de atac, întrucât, altfel, s-ar ajunge la declararea în fapt a unui recurs la recurs ceea ce este inadmisibil.
Față de cele învederate, se constată că sentința primei instanțe de judecată este legală și temeinică întrucât cererea de revizuire a condamnatului este neîntemeiată, astfel, că, Curtea, în temeiul art.379 alin.1 lit.b va C.P.P. respinge apelul ca nefondat.
Având în vedere și disp.art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul G, fiul lui și, născut la 03 iulie 1972, deținut în Penitenciarul Ploiești împotriva deciziei penale nr.24/2008 a Tribunalului Prahova.
Obligă apelantul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare iar pentru apelantul arestat și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 martie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4ex/02.04.2008
---Tribunal P
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Frățilescu Paul MihaiJudecători:Frățilescu Paul Mihai, Tudoran Mihai Viorel
