Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 48/
Ședința publică din data de 19.03.2008
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva Sentinței penale nr. 62/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ( număr vechi 1167/P/2005).
La apelul nominal au răspuns: apelantul inculpat în stare de arest asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul ales al apelantului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și conform prevederilor art. 377 alin. 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului inculpat susține că apelul declarat în cauză vizează soluția pronunțată în cauză de Tribunalul Galați care a dispus condamnarea sa la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru o faptă din data de 26.05.2005.
La momentul pronunțării hotărârii judecătorești și în faza de urmărire penală, esențial pentru stabilirea vinovăției inculpatului a fost avută în vedere declarația unui martor minor, numitul în vârstă de 12 ani, care nu avea suficientă maturitate.
Solicită a se avea în vedere faptul că partea vătămată a declarat că nu inculpatul este cel care a lovit-o și că alte probe în susținerea vinovăției inculpatului nu există la dosar.
Instanța de fond la motivarea hotărârii a avut în vedere anumite declarații ale martorilor și, în schimb, care este martor asistent, la urmărirea penală a participat la recunoașterea din grup a inculpatului, a declarat că inițial martorul și chiar partea vătămată au avut o atitudine oscilantă și ca urmare a insistențelor, atitudinii persuasive și sugestive a organelor de urmărire penală, partea vătămată și martorul au indicat pe inculpat ca fiind autor.
Audiat fiind în instanță, martorul a spus că știe că în cartier sunt mai multe persoane cu porecla de "" dar crede că inculpatul este cel care a lovit-o pe partea vătămată. Chiar partea vătămată a declarat în instanță că nu inculpatul este cel care a lovit-
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și în rejudecare și achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2, lit. a în referire la art. 10 lit. a Cod penal, în sensul că nu a fost săvârșită nici o infracțiune.
În subsidiar, solicită aplicarea art. 11 pct. 2 și art. 10 lit. c Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că instanța de fond a analiză justă a probelor adminJ. în cauză, sens în care invocă prevederile art. 63, 64 și 68 din Codul d e procedură penală.
Solicită a se constata că simpla lectură a hotărârii apelate în prezenta cauză, conduce la concluzia că din acest punct de vedere instanța a făcut o amplă dezbatere a mijloacelor de probă adminJ. la urmărirea penală și instanța de fond, a menționat în mod expres care dintre mijloacele de probă cărora le-a dat eficiență juridică și pe care dintre aceste ale-a înlăturat.
Legat de susținerea făcută de apărare că martorul audiat în cauză, numitul nu ar fi o avut suficientă maturitate pentru a depune depoziție în cauză, pentru ca acestea să fie credibile, solicită a se constata că acesta a fost audiat în prezența părinților la urmărirea penală și la instanța de fond, conform prevederilor legale.
Susținerile inculpatului că nu s-ar fi aflat la locul comiterii infracțiunii, nu se coroborează cu declarațiile lui G și dată în faza de cercetare judecătorească. De altfel, nici aceste două declarații nu se coroborează între ele. Aceste martore au revenit asupra declarațiilor date, în faza de cercetare judecătorească în mod nejustificat.
Partea vătămată cât și martorul l-au recunoscut pe inculpat din planșele foto și chiar la recunoașterea din grup, când au participat și martorului care. în declarațiile date în faza de urmărire penală a arătat că partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat din grupul de persoane.
Ulterior, martorii au revenit asupra acestor susțineri, din aceleași considerente ca și martorele G și, în mod absolut nejustificat.
Solicită respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, cu menținerea hotărârii adoptate de către instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Conform prevederilor art. 377 alin. ultim Cod procedură penală se acordă cuvântul apelantului inculpat care solicită a fi avute în vedere cele spuse de apărătorul său.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA
Asupra apelului penal de față.
Inculpatul a declarat apel împotriva sentinței penale nr.62/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.62/06.02.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 5 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin. l și alin.2 lit. c din codul penal cu aplicarea art.37 lit. b din Codul penal.
In baza dispozițiilor art. 7l cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a,b,c Cod penal.
Potrivit disp.art.88 cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 26.05.2005 la 24.06.2005.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Conform art.118 al. l lit. e cod penal, a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpatul a sumei de 2.680.000 lei rol, sumă cu dare partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Potrivit art.189 Cod procedură penală, a dispus ca suma de 430.000 lei rol reprezentând costul expertizei medico-legale să fie avansată Spitalului de Urgență Sf. G din fondurile Ministerului Justiției, sumă ce va fi inclusă în cheltuielile judiciare către stat.
A obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.409/P/2005 din 20.06.2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galațis -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, 2 lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
S-a reținut că inculpatul locuiește împreună cu concubina sa, martora pe- -.3( cartier 13 B). Inculpatul este cunoscut în cartier ca fiind "" și este știut ca fiind o persoană violentă.
Sa reținut că la data de 26.05.2005, în jurul orelor 10.30 -11.00 inculpatul a plecat de la domiciliul concubinei sale și se deplasa pe str. - -. În același timp, partea vătămată, în vârstă de 70 de ani, după ce coborât dintr-un autobuz la intersecția străzii - cu str. - -, s-a deplasat înspre marketul " ".
Partea vătămată avea în buzunarul stâng al ilor suma de 3.000.000 lei(ROL) (pensia pe care o primise de la factorul poștal în aceeași zi). Inculpatul a văzut-o pe partea vătămată venind din fața sa a hotărât să o abordeze în ideea de a-i sustrage banii.
Pe o alee din dreptul unei consignații din zonă, inculpatul s-a apropiat de partea vătămată și a întrebat-o dacă cunoaște un anume cetățean " ". Partea vătămată i-a răspuns negativ și a încercat să-și continue drumul, moment în care inculpatul i- băgat mâna în buzunarul stâng al ilor și i-a luat fișicul cu bani.
Realizând sustragerea, partea vătămată l-a prins de mână pe inculpat iar acesta, cu mâna liberă, i- aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței. Partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut jos, sprijinindu-se pe brațul stâng.
Toate aceste împrejurări au fost observate pe deplin de martorul, în vârstă de 13 ani care se deplasa spre Școala Generală nr.38. Martorul a avut pe deplin posibilitatea să-l vadă pe inculpatul și să observe întreaga activitate infracțională a acestuia.
Mai mult decât atât, după ce a lovit-o pe partea vătămată, inculpatul a fugit pe dintre blocuri și apoi pe o altă alee ce ducea spre cartier micro 40, iar acest traseu a fost observat și de martorul.
Acest din urmă martor îl cunoștea pe inculpat din cartier ca fiind "" și a făcut acest lucru cunoscut părții vătămate. De asemenea, acest lucru i-a fost confirmat de un cetățean rămas neidentificat care trecea prin zona și care a precizat că și el fusese cu ceva timp în urmă tâlhărit de " ". În continuare, partea vătămată și martorul s-au deplasat la secția de poliție pentru a sesiza cele întâmplate.
La secția de Poliție nr. 4, s-au prezentat părții vătămate și martorului planșe fotografice în vederea identificării autorului.
În prezența martorului asistent, atât partea vătămată cât și martorul, l-am indicat pe inculpatul zis " " ca fiind autorul faptei.
De asemenea, atât partea vătămată cât și martorul l-au indicat pe inculpatul ca fiind autorul faptei recunoscându-l și după dispoziția și existența dinților din metal auriu.
La data de 26.05.2005, s-a procedat la executarea unor recunoașteri din grup de persoane.
În prezența martorului asistent, partea vătămată l-a indicat pe inculpatul ca având semnalmente asemănătoare cu autorul faptei dar nu a precizat cu siguranță că acesta ar fi autorul.
părții vătămate la recunoașterea din grup de persoane poate fi pusă pe seama vârstei înaintate a părții vătămate, a fost remarcată și de martorul asistent care a precizat în declarația dată că dubiile părții vătămate au fost în legătură cu statura inculpatului.
părții vătămate cu privire la recunoașterea din grup de persoane poate fi pusă pe seama vârstei înaintate a părții vătămate (70 ani) și pe seama emoției, în condițiile în care recunoașterea din grup de persoane s-a făcut "față în față".
La data de 27.05.2005 s-a procedat la efectuarea unei recunoașteri din grup de persoane a inculpatului de către martorul.
În prezența martorilor asistenți, mamei sale și a avocatului desemnat din oficiu, martorul, l-a indicat pe martorul ca fiind autorul infracțiunii de tâlhărie asupra părții vătămate.
Martorul îl știe pe inculpat din cartier ca fiind "".
La data de 26.05.2005, organele de cercetare penală s-au prezentat la domiciliul martorei, concubina inculpatului,ocazie cu care s-a găsit suma de 320.000 lei sub covor și un briceag în geanta fiicei sale.
Bunurile fuseseră așezate în acele locuri de inculpat. Banii au fost predați părții vătămate iar briceagul a fost restituit, martorei.
Din raportul de constatare medico-legală, rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni de violență posibil produse prin echimoze de la nivelul pleoapei inferioare drepte și intra -orbitar drepte prin lovire cu corp dur, fractură de epifiză dustală radius stâng prin cădere de plan dur. Leziunile au datat din 26.05.2005.
A necesitat pentru vindecare 45-50 zile îngrijiri indicate iar leziunile nu i-au pus în primejdie viața.
Partea vătămată a precizat valoarea prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii la suma totală de 2.680.000 lei (ROL) sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal în faza de urmărire penală. În faza de cercetare judecătorească a precizat că deși nu și-a recuperat prejudiciul, nu mai are pretenții civile.
Fiind audiat atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de cercetare judecătorească, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei.
Acesta a declarat că în ziua de 26.05.2005, a stat la domiciliul concubinei sale, martora, împreună cu aceasta și cu mama acesteia, martora G, până în jurul orelor 12,00.
La ora 12,00 inculpatul susține că a mers împreună cu concubina sa la grădinița din 38 pentru a lua pe fiica sa acasă. În continuare, nu au mers acasă ci s-au plimbat prin oraș până în jurul orelor 17,00.
Referitor la această din urmă afirmație în declarația dată în faza de cercetare judecătorească a revenit și a precizat că după ce a luat-o pe fiica sa de la grădiniță au venit împreună cu concubina sa la domiciliul acesteia și în timp ce se odihneau, în jurul orelor 15,00, s-au prezentat organele de poliție și l-au invitat la secția IV de poliție unde a fost asistat de un apărător din oficiu.
Referitor la faptul că a fost recunoscut din grup de martorul care a precizat organelor de poliție și porecla inculpatului - " "- acesta a susținut că în cartierele 17, 38 și 40 din mun. mai sunt și alte persoane cu aceeași poreclă însă nu le poate indica.
S-a constatat că declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, pe lângă faptul că sunt contradictorii, nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor adminJ. în cauză, contrar disp. art. 69 Cod procedură penală.
Martorul - martor ocular - audiat atât în faza de urmărire penală cât și în cea de cercetare judecătorească ( în prezența părinților și la urmărirea penală și în prezența unui apărător desemnat din oficiu) a declarat că în ziua de 26.05.2005, în timp ce se deplasa spre școală, având cursuri începând cu ora 12,00 lângă un magazin în zona 13 B,în drum spre, a văzut cum o persoană îi lua banii din buzunar unui.
Martorul a mai declarat că ul a vrut să-și recupereze banii de la cel care îi luase, însă acea persoană a lovit ul cu pumnul în acesta a căzut iar agresorul a fugit.
Martorul l-a descris pe agresor ca fiind un brunet potrivit de statură, și având vârsta apropiată de a tatălui său ( al martorului); a mai declarat că ul s- ridicat i-a spus că și-a rupt mâna, l-a luat pe martor cu el și au mers la poliție unde au declarat ce s-a întâmplat și totodată a spus organelor de poliție că îl cunoaște pe agresor, acesta locuiește în 40 și i se spune " ".
Martorul a mai arătat că peste o zi sau două a fost chemat la poliție pentru a recunoaște din grup de persoane pe inculpat, l-a indicat pe inculpat și a aflat că se numește.
Martorul l-a recunoscut pe inculpat în sala de judecată, cu ocazia audierii sale în faza de cercetare judecătorească.
S-a apreciat că declarațiile inculpatului sunt contrazise și de declarațiile martorei G date atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească.
Aceasta a declarat că în dimineața zilei de 26.05.2005 fiica sa, martora, a venit de la serviciu la ora 07,00 iar inculpatul a rămas la domiciliu până la ora 11,00 când a mers pentru 10 minute să cumpere ceva.
A plecat din nou de la domiciliu în jurul orelor 11,30 -11.45 fără a spune unde merge, se afla sub influența băuturilor alcoolice, consumând și acasă l vin; acesta era îmbrăcat cu o geacă de blue-jeans și un de culoare gălbuie.
După ce inculpatul a plecat a doua oară s-a trezit și fiica sa, martora, care s-a dus să o ia de la grădiniță pe fiica inculpatului; la ora 12,30 acestea s-au întors de la grădiniță și peste un sfert de oră s-a întors și inculpatul.
Și martora - concubina inculpatului - a declarat în faza de urmărire penală că în ziua de 26.05.2005, a venit acasă la ora 7,00 și a dormit până la ora 12,30, oră la care inculpatul nu se afla la locuință. Acesta a venit acasă în jurul orelor 14,00 era cam agitat, s-a culcat și a dormit până în jurul orelor 17,00 când a mers la secția de poliție.
Martora, audiată în faza de cercetare judecătorească, a revenit asupra declarației date în cursul urmăririi penale, arătând că de fapt când a ajuns la grădiniță, în jurul orelor 12,00 constatat că inculpatul era acolo, și au plecat împreună în I pentru a face cumpărături,întorcându-se împreună acasă în jurul orelor 13,00. A motivat că declarațiile dare în cursul urmăririi penale nu corespund cu cele date în faza de cercetare judecătorească, întrucât în faza de urmărire penală a fost dezorientată de întrebările puse de către polițiști.
S-a constatat că revenirea martorei asupra declarației date în faza de urmărire penală nu este temeinic motivată și convingător dovedită și totodată nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor adminJ. fiind contrazisă chiar de declarațiile mamei sale martora G date în ambele faze procesuale, motiv pentru care acestei declarații nu i se va da eficiență.
Partea vătămată și martorul au recunoscut pe inculpat și din planșa foto în prezența martorului.
La recunoașterea din grup de persoane a inculpatului de către partea vătămată au participat și martorii și care în declarațiile lor date în faza de urmărire penală au arătat că partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat din grupul de persoane.
Martorul a declarat că partea vătămată, după ce l-a indicat pe inculpat ca fiind autorul faptei, ar fi afirmat că cel care l-a agresat i s-a părut că ar fi fost mai mic de statură.
Cei doi martori, audiați în faza de cercetare judecătorească, au revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, afirmând că au scris ce le-a spus procurorul să scrie și că partea vătămată a fost obligată să îl indice pe inculpat ca fiind autorul faptei, cu prilejul recunoașterii din grup.
în fața instanței, de către martori, a declarațiilor date în cursul urmăririi penale cu motivarea că ar fi fost supuși la violențe fizice sau psihice nu trebuie acceptată necritic; prin asemenea retractări se divizează artificial procesul penal și se minimalizează necesitatea și importanța urmăririi penale.
Este cunoscut că, de regulă - declarațiile nu reflectă cel mai exact adevărul sunt cele scrise personal în momentele inițiale ale urmăririi penale, precum și cel în care aceștia au relatat liber faptele.
Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declarațiilor date inițial, trebuie să fie temeinic motivată și convingător dovedită - ceea ce nu este cazul acestor declarații.
Pentru aceste considerente, acestor declarații date în faza de cercetare judecătorească de cei doi martori (martorul fiind un cunoscut al inculpatului), nu li se va da eficiență.
Față de declarațiile inculpatului și ale martorilor și inculpatul, prin apărător ales a solicitat achitarea sa, în baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală în ref. la art. 10 lit. c Cod procedură penală ceea ce nu va putea fi primită față de considerentele anterior expuse.
Referitor la susținerile apărătorului inculpatului referitor la faptul că partea vătămată nu l-a recunoscut din grup pe inculpat s-a constatat că inculpatul a fost recunoscut în prima fază, din planșa foto de către partea vătămată, iar faptul că acesta a avut ezitări în ce privește recunoașterea inculpatului din grup de persoane, nu este de natură să ducă la concluzia că inculpatul nu este autorul faptei.
De altfel, dubiile părții vătămate nu au fost cu privire la fizionomia inculpatului ci cu privire la statura acestuia.
În raport de considerentele expuse, s-a constatat că vinovăția inculpatului este dovedită cu probele adminJ. în cauză: plângere parte vătămată, planșa fotografică la conducerea în teren a părții vătămate, declarația părții vătămate, raport de constatare medico-legală, procese verbale de ridicare și predare bunuri, declarațiile martorilor,G, proces verbal de recunoaștere din planșe fotografice, planșe fotografice, declarație martor, proces verbal de recunoaștere din grup de persoane, planșe fotografice la recunoașterea din grup de persoane, declarațiile martorilor, -, declarațiile inculpatului.
În drept, fapta inculpatului, care la data de 26.05.2005, în loc public, a sustras de la partea vătămată suma de 3.000.000 lei (ROL) și pentru a-și asigura scăparea și bunul sustras a lovit-o pe partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1,2 lit. c Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a apreciat necesar se avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal urmând a se ține seama de dispozițiile părții generale a Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite de persoana inculpatului precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a constata că din fișa de cazier a inculpatul rezultă că are antecedente penale, fiind condamnat de trei ori pentru infracțiuni de violență ( două condamnări pentru tâlhărie și una pentru vătămare corporală gravă).
Prin sentința penală nr.2762/29.10.1997 a Judecătoriei Galați (ultima condamnare) definitivă la 17.03.1998 prin decizia penală nr. 200/1998 a Tribunalului Galați inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 3(trei) ani și 5(cinci) luni închisoare, pedeapsa executată în perioada 26.08.1996-06.05.1998 rămânând un rest neexecutat de 630 zile.
Prin comiterea faptei deduse judecății la 26.05.2005 după considerarea ca executată a pedepsei de 3 (trei) ani și 5(cinci) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2762/1997 a Judecătoriei Galațis -a constatat că în cauză devin aplicabile disp. art.37 lit. b Cod penal referitoare la starea de recidivă postexecutorie.
Având în vedere gradul de pericol social sporit al faptei comisă de inculpat, atitudinea acestuia înainte și după comiterea faptei, urmarea produsă ( agresarea unei persoane în vârstă de 70 ani după sustragerea unei sume de bani în public, în jurul orelor 12,00) perseverența infracțională în cercetarea aceluiași gen de fapte, a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea în limitele prev. de lege pentru infracțiunea comisă, pedeapsă ce își va atrage scopul doar prin executarea efectivă - față de considerentele expuse.
În baza art.71 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a,b,c, Cod penal.
S-a constatat că inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv fiind reținut la data de 26.05.2005 și arestat preventiv prin încheierea din 27.05.2005 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul 1029/P/2005.
Prin încheierea de ședință din 24.06.2005 pronunțată de Tribunalul Galați în prezenta cauză în baza art. 139 al.7 Cod procedură penală s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului și punerea de îndată în libertate a acestuia dacă nu este arestat în altă cauză, pe motive medicale.
Potrivit art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, durata reținerii și arestării preventive de la 26.05.2005 până la 24.06.2005.
În ce privește latura civilă a cauzei, s-a luat act că partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Conf. art. 118 al.1 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpatul a sumei de 2.680.000 lei (ROL) sumă cu care partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Împotriva hotărârii instanței de fond, a declarat apelul inculpatul criticând-o pentru nelegalitate, în sensul că, în mod greșit, instanța de fond l-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, susținând, ca și în fața primei instanțe, că nu el a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, motiv pentru care solicită achitarea sa în baza disp.art.11 pct.2 lit. a în referire la art.10 lit. c din Codul d e procedură penală.
In motivarea susținerilor arată că esențială pentru stabilirea vinovăției sale a fost reținută declarația martorului, în vârstă de 12 ani, care nu are suficientă maturitate și că însăși partea vătămată a avut ezitări la momentul recunoașterii din grup a inculpatului.
Apelul este nefondat.
Verificând sentința instanței de fond, sub aspectul prevederilor art.378 al. l Cod procedură penală, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, precum și ținând cont de susținerile inculpatului, prin apărător, Curtea constată că Tribunalul Galația pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
In mod corect instanța de fond a stabilit situația de fapt existentă în cauză, vinovăția inculpatului, respectând prevederile art.72 din codul penal în stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate.
Nu poate fi reținută apărarea inculpatului-apelant, potrivit căreia nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, întrucât la momentul săvârșirii faptei se afla în alt loc.
Această susținere a fost corect înlăturată de instanța de fond și nu va fi reținută nici de instanța de apel întrucât aceasta este contrazisă de declarațiile martorilor și G care nu confirmă prima susținere a inculpatului potrivit căreia în momentul săvârșirii faptei se afla la domiciliul său, dar nici cea de-a doua susținere, potrivit căreia, în acel moment se afla împreună cu concubina la plimbare prin oraș.
De altfel, declarația oscilantă a acestuia, denotă nesinceritatea sa, dar și revenirea martorei asupra declarației date la urmărirea penală, nu se coroborează cu alte probe și nici nu este temeinic motivată.
Nici apărarea inculpatului-apelant cu privire la faptul că hotărârea primei instanțe se bazează în principal pe declarația martorului, care, fiind minor, nu poate oferi informații certe despre inculpat.
Conform probelor existente la dosarul cauzei, martorul ocular, în vârstă de 13 ani, fiind prezent la locul faptei, a putut observa nemijlocit împrejurările în care a fost săvârșită aceasta și a putut să-l vadă pe inculpatul și să-l identifice, cu atât mai mult cu cât îl cunoștea dinainte, locuind în același cartier, indicându-l ulterior la recunoașterea din grup, precum și în sala de judecată.
De asemenea, martorul a fost audiat în prezența avocatului și a unui părinte, respectându-se prev.art.81 Cod procedură penală.
Declarația martorului se coroborează cu declarațiile lui, care l-a observat pe inculpat în momentul în care a fugit de la locul faptei, precum și ale părții vătămate.
Având în vedere aceste declarații, Curtea constată că prima instanță a stabilit corect situația de fapt existentă în cauză, stabilind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie asupra părții vătămate, aplicând o pedeapsă acestuia în conformitate cu legea aplicabilă.
Pentru aceste motive, urmează ca, în baza disp.art.379 al. pct. l lit. b din Codul d e procedură penală, să respingă apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.48/19.03.2008 a Tribunalului Galați, ca nefondat și să-l oblige la cheltuieli judiciare către stat, conf.art.l92 al.2 din același cod.
Va face aplicarea art.88 din codul penal, deducând din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 26.05.2005 până la 24.06.2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Galați, zis "",fiul lui G și, născut la data de 13.02.1961 în G, domiciliat în G,-, posesor al CI seria - nr. -, P -, studii 4 clase, recidivist ) împotriva Sentinței penale nr. 62/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ( număr vechi 1167/P/2005) și în consecință:
Potrivit art. 88 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 26.05.2005 până la data de 24.06.2005.
În baza dispozițiilor art. 192 alineatul 2 Cod procedură penală, obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare pentruapelantul inculpatîn Penitenciarul Galați și pentruintimata parte vătămată(G,-, județul G).
Pronunțată în ședință publică azi, 19.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. / 27.03.2008
Tehhn 27 Martie 2008
Fond.
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea
