Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 556/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 556/
Ședința publică din 16 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
Procuror - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpat, fiul lui - și, născut la data de 21 iulie 1974, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr. 99/A din data de 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat -, conform delegației avocațiale nr. 3300/2008, depusă la dosar, lipsă fiind intimatele părți vătămate și intimata parte civilă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului -, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, să ia legătura cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Avocat -, desemnat fin oficiu pentru recurentul inculpat, depune la dosar acte, din partea acestuia.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat -, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în baza art. 38515Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei și în parte a sentinței, și redozarea pedepsei care a fost greșit individualizată, cu orientarea acesteia spre minim. Solicită ca instanța să aibă în vedere că inculpatul are 3 copii minori și a recunoscut fapta. Susține că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă decât după citirea actului de sesizare al instanței, dar instanța a trecut peste acest aspect.
De asemenea, mai învederează și faptul că intimata parte civilă Spitalul de Urgență, nu s-a constituit parte civilă.
Cu privire la starea de arest a inculpatului apreciază că nu mai sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală. Nu există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, solicitând judecarea acestuia în stare de judecată.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, hotărârea atacată este legală și temeinică.
Susține că instanțele de fond și de apel au avut în vedere la dozarea pedepsei, împrejurările în care s- săvârșit fapta, violența exagerată și nejustificată asupra părții vătămate, căreia i-a produs prejudicii grave, având nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. Pedeapsa aplicată a fost de 10 ani închisoare, ținându-se cont că inculpatul este recidivist și nu se impune reducerea pedepsei cu atât mai mult cu cât nu i s-a aplicat sporul de pedeapsă.
Cu privire la despăgubiri acestea au fost corect acordate.
Cu privire la starea de arest, în baza art. 3002Cod procedură penală, raportat la art. 160 Cod procedură penală, solicită constatarea legalității și temeiniciei luării măsurii arestului preventiv al inculpatului întrucât subzistă temeiurile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului iar cu privire la starea de arest lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 147 din 05 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr-, în baza art. 211 alin. 2/1 lit. e Cod pen. cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 10 ( zece ) ani închisoare.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată cu privire la restul de 222 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 614/2004 a Judecătoriei Rm. V și s-a dispus contopirea acesteia cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute 10 ani închisoare.
S-au aplicat inculpatului disp. art. 57,71 Cod pen. rap. la art. 64 lit. a,b Cod pen. ca pedeapsă accesorie.
Totodată, în baza art. 88 Cod pen; art. 350 Cod pr. pen rap. la art. 160 ind. Cod procedură s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 04.06.2007 la zi, menținându-se măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 14, 15 alin. 2 Cod pr. pen. art. 346 Cod procedură penală s-a constatat tardivitatea constituirii ca parte civilă a părții vătămate -, astfel că s-a respins ca tardivă.
S-a constatat neacoperit în integritate prejudiciul material și moral cauzat acesteia și faptul că până în prezent, Spitalul de Urgență B nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în data de 09 august 2007 inculpatul a trimis pe concubina sa să se convingă că partea vătămată - deține un telefon mobil apoi l-a atras pe acesta într-un loc izolat, pe lângă linia ferată, iar inculpatul, care se deplasa în urma lor, i-a ajuns din urmă și a lovit pe partea vătămată în zona capului doborându-l, apoi i-a mai aplicat lovituri cu pumnii și picioarele și i-a sustras din buzunar un telefon mobil și suma de 7 lei, părăsind apoi locul faptei.
În urma agresiunilor, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 70-80 zile îngrijiri medicale în vederea vindecării și i-a fost pusă viața în primejdie, necesitând o intervenție neurochirurgicală.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv limitele speciale prevăzute de lege ( închisoarea de la 7-20 ani ), împrejurările, modul și mijloacele de comitere a faptei, urmările produse, ținându-se seama de faptul că viața victimei a fost pusă în primejdie, pentru salvarea acesteia fiind necesară o intervenție neurochirurgicală, atitudinea oscilantă avută pe parcursul procesului penal, datele referitoare la persoana sa, situația antecedentelor penale, perseverența în comiterea de infracțiuni contra patrimoniului, atitudinea avută după săvârșirea faptei față de concubina sa, în încercarea de a ascunde identitatea autorului faptei și de a zădărnici aflarea adevărului.
Față de toate aceste aspecte, instanța a apreciat că în vederea realizării scopului preventiv și educativ al pedepsei, este necesară aplicarea unei sancțiuni adecvate, a cărei executare urmează a fi făcută în regim de detenție.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V și inculpatul.
Prin decizia penală nr.99/A din 25 iunie 2008, Tribunalul Vâlceaa admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. V împotriva sentinței penale nr. 147 din 05 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Rm. V în dosarul nr-.
A desființat sentința în parte, în sensul că, a admis acțiunea civilă și a obligată pe inculpatul, la plata sumei de 1.000 lei, daune materiale și 5.000 lei, daune morale către partea vătămată, domiciliat în Rm. V,-, - 15,. C,. 18, județul V și fără forme legale în,-, județul
A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost menținută măsura arestării preventive a apelantului-inculpat și a dedus în continuare durata acesteia din durata pedepsei.
A fost obligat apelantul-inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, în declarația sa, de parte vătămată, la fila 20 dosarului de urmărire penală, - și-a exprimat dorința de a fi despăgubit, această constituire fiind făcută deci în termen.
Reținându-se această situație, tribunalul a obligat pe inculpat la acoperirea prejudiciului material și moral cauzat părții civile.
În legătură cu cea de-a doua critică adusă de parchet hotărârii, respectiv cea privind cuantumul pedepsei, tribunalul a reținut că instanța a dat eficiență tuturor criteriilor de individualizare având în vedere limitele pedepsei, împrejurările, modul și mijloacele de comitere, urmările produse și atitudinea inculpatului atât înainte cît și după comiterea faptei, astfel că i-a aplicat pedeapsa închisorii în cuantum de 10 ani suficient pentru a răspunde gravității faptei săvârșite.
A mai reținut instanța de apel că precedentele două condamnări nu au privit fapte de violență ci două infracțiuni de furt de gravitate mai redusă pentru care a primit pedepse mici.
Tribunalul a apreciat că apelul declarat de inculpat este nefondat, cu motivarea că acesta a săvârșit fapta cu o violență extremă și nejustificată, care a dus la producerea unor urmări foarte grave, în stare de recidivă postcondamnatorie, iar după săvârșirea acesteia, în încercarea de a zădărnici
aflarea adevărului, a insistat prin amenințări și acte de violență la adresa martorei și a mamei acesteia să le determine să dea declarații neadevărate.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie.
Recursul inculpatului se întemeiază pe disp.art.385/9 pct.14 Cod procedură penală și vizează greșita individualizare judiciară pedepsei, solicitând redozarea acesteia până la minimul său special.
În susținerea motivului de recurs invocat, inculpatul aduce ca argumente situația familială, faptul că este tatăl a trei copii minori, dar și poziția sinceră pe care a avut-o în cursul procesului penal exprimată prin recunoașterea săvârșirii infracțiunii.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursului, care urmează a fi respins, ca atare, pentru argumentele ce vor fi expuse, în continuare.
Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, în baza unor probe concludente, legal administrate și corect interpretare, în sensul că inculpatul a lovit pe partea vătămată - căruia i-a produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în pericol, fapta fiind săvârșită de inculpat pentru a-i sustrage din buzunar un telefon mobil și suma de 70 lei.
În legătură cu individualizarea judiciară a pedepsei, invocată, de altfel de inculpat drept motiv de recurs, curtea notează faptul că această operațiune s-a realizat în temeiul art.72 Cod penal, fiind în acord cu dispozițiile art.52 Cod penal referitoare la scopul pedepsei.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie indicată în art.211 alin.2/1 lit.e Cod penal este de la 7 ani la 20 ani.
În analizarea temeiniciei recursului declarat, curtea reține ca situație premisă faptul că săvârșirea infracțiunii și stabilirea răspunderii penale pentru aceasta au drept consecință inevitabilă aplicarea unei pedepse, pentru restabilirea ordinii de drept, pentru constrângerea și reeducarea infractorului. Pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul a fost adoptată nevoilor de apărare socială, în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii cât și cu periculozitatea infractorului, pentru a asigura îndeplinirea funcțiilor și scopurilor acesteia.
individualizare a pedepsei realizată de prima instanță, susținută și de instanța de apel, s-a materializat prin aplicarea pedepsei de 10 ani închisoare pentru infracțiunea comisă, în funcție de gradul de pericol social al faptei, de periculozitatea infractorului, de împrejurările concret
atenuante ori agravante în care s-a săvârșit infracțiunea sau care concretizează persoana inculpatului.
Adaptarea pedepsei aplicate realizată de prima instanță a avut loc cu respectarea criteriilor de individualizare legală, între limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă.
Ipotetic este lăudabilă atitudinea cooperantă unui infractor cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, însă, în cauza de față, inculpatul a avut o atitudine oscilantă. Poziția sinceră reliefată prin recunoașterea săvârșirii infracțiunii invocată de inculpat nu reprezintă un argument puternic în favoarea realizării unei noi individualizări judiciare a pedepsei, în sensul micșorării acesteia, fiindcă s-ar ignora starea de recidivă postcondamnatorie în care acesta se află.
Aceasta din urmă a determinat revocarea liberării condiționate de care inculpatul beneficiase anterior.
Curtea concluzionează, în raport de cele reținute anterior, că individualizarea judiciară a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul se înscrie în coordonatele individualizării legale, realizându-se atât prevenirea generală cât și prevenirea specială prin constrângerea și reeducarea pe care pedeapsa de 10 ani închisoare, ce se va executa în condiții privative de libertate, o are asupra inculpatului.
Prin prisma celor ce preced, hotărârea recurată este legală și temeinică iar recursul declarat de inculpat este nefondat.
Așadar, în baza art.385/15/ pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat, recursul declarat de inculpatul .
Se va deduce arestul preventiv la zi, în baza art. 38516alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 381 Cod procedură penală și art. 350 Cod procedură penală.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, care vor include și onorariul avocatului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 21.07.1974, domiciliat în Rm. V-, - 2,. B,.1, județul V,cu reședința în Rm. V,-, județul V, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.99/A din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr.5260/ /288/2007.
Deduce arestul preventiv la zi.
Obligă pe recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn. /6.11.2008/ 3 ex.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu, Raluca