Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.64/R/2010

Ședința publică din 02 februarie 2010

PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Popovici Corina

JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela

Judecător: - -

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal formulat de către inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.101 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prav. și ped. de art.211 din Codul penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent asistat de către, apărătorul acestuia numit din oficiu av., în baza împuternicirii avocațiale nr.3861 din 12.08.2009 emisă de Baroul Bihor.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Instanța procedează la audierea inculpatului recurent, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea recursului declarat în cauză.

Avocat solicită instanței admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel pentru contrarietatea între considerentele și dispozitivul hotărârii. În subsidiar solicită casarea ambelor hotărâri, a se rejudeca cauza în fond și a se dispune achitarea inculpatului pe art.10 lit.c Cod procedură penală. Cu privire la primul motiv de casare, solicită a se constata că inculpatul a fost reținut 24 ore în faza de urmărire penală și a fost condamnat de prima instanță la 4 ani închisoare cu executare. În considerentele hotărârii primei instanțe nu s-a făcut această computare a reținerii, iar în apel, deși în considerentele hotărârii se reține că ar fi trebuit să fie computată această reținere, în dispozitiv se dispune respingerea apelului inculpatului și constată că se deduce și această perioadă. Apreciază că în situația dată este incident cazul de casare prev. de art.385/9 Cod procedură penală. În subsidiar, din toate probele administrate rezultă că nu inculpatul a săvârșit aceste fapte. Au fost audiați martori care au arătat că singura lor argumentație că li s-a părut că inculpatul ar fi autorul faptelor, este aceea că ar fi purtat o bască asemănătoare. Față de incertitudinea acestor declarații, apreciază că fapta a fost săvârșită de către o altă persoană și se impune achitarea inculpatului potrivit art.10 lit.c Cod porcedură penală.

Reprezentantul parchetului apreciază recursul ca nefondat, sens în care solicită respingerea acestuia ca atare și menținerea ambelor hotărâri recurate. În ceea ce privește primul motiv de casare invocat, este adevărat ce se susține de către apărare însă consideră că această mică contradicție nu impune rejudecarea cauzei, neîngreunându-i-se sub nici o formă situația în apel, s-a respins un apel dar deopotrivă s-a redus acea reținere și i se pare mult prea mult pentru a se dispune rejudecarea cauzei pe acest considerent. În ceea ce privește a doua apărare formulată, cum că inculpatul nu este cel care a săvârșit această faptă, această apărare este neîntemeiată, fiind infirmată de probele administrate în cauză. În esență, pentru infracțiunea de tâlhărie punctează declarațiile martorului audiat care l-a recunoscut pe inculpat ca fiind cel care l-a agresat în seara respectivă și cel care a sustras acele bunuri și totodată declarația martorului, căruia i se oferă spre a fi cumpărate acele bunuri sustrase, a doua zi după săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Odată cu depistarea organelor de poliție și ridicarea de la inculpat a acelor bunuri, acestea au fost recunoscute fără putință de tăgadă, de către partea vătămată ca fiind cele sustrase cât și de către martorul G, care era unul dintre proprietarii bunurilor sustrase. Pentru cea de-a doua infracțiune, cea de furt calificat, a doua zi a fost surprins inculpatul având acel motocultor în posesie, transportându-l prin localitate. Apărările formulate cum că aceste bunuri au fost cumpăratze, nu rezistă în timp și nu rezistă prin indicarea unui cumpărător sau descrierea unui cumpărător ca atare. Apreciază că probele administrate converg spre a arăta vinovăția inculpatului, odată vinovat, pedeapsa aplicată este chiar modică prin reținerea circumstanțelor atenuante, deși nu se justifică nu le combate, neavând forță într-o cale de atac a inculpatului.

Inculpatul recurent arată că nu este adevărat ce a susținut domnul procuror despre el, a cumpărat acele bunuri și aceeași declarația a dat-o și la poliție. Susține cele învederate de către apărătorul său.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1574/05.12.2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Satu Mare, n baza art. 211 alin. 2 lit. și alin. 2 ind. 1 lit. a cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal și art. 83 cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. b cod penal, l-a condamnat pe inculpatul fiul lui și, născ. la 23.09.1977 în S M, jud. S M, cetățean român, studii 7 clase, administrator,. în loc.- jud.S M, recidivist, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 208, 209 alin. 1 lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a și 83 cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 lit. c cod penal l-a condamnat pe același inculpat cu datele personale de mai sus pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a cod penal și 34 lit.b cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 4 ani închisoare.

În baza art.83 cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 601/2005 a Judecătoriei Satu Mare, pedeapsă ce se va executa separat de pedeapsa aplicată prin hotărârea apelată.

În baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a doua și lit.b cod penal pe durata executării pedepsei

În baza art.14, 346 cod proc. penală inculpatul a fost obligat să plătească părții civile SC. LN. SRL SMp rin administrator suma de 10.058 lei despăgubiri civile.

În baza art.191 alin.1 cod proc. penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că n noaptea de 10/11.05.2007, în jurul orei 02,00, inculpatul împreună cu o persoană de sex masculin, ce nu a putut fi încă identificată, prin efracție au pătruns pe terenul îngrădit ce aparține de partea vătămată SC. SRL S M, situat pe str.-, unde se afla o din lemn și o hală metalică. În baraca din lemn se afla paznicul, martorul, unde a pătruns inculpatul, i-a aplicat acestuia un pumn în față, apoi i-a aplicat mai multe lovituri, martorul căzând pe un pat. Inculpatul când a intrat în și-a tras o cămașă pe cap dar martorul a putut să-i vadă fața. După ce martorul a căzut pe pat, inculpatul I-a acoperit cu haine pe față și I-a amenințat că dacă scoate un cuvânt îl omoară. Cu toate că martorul avea fața parțial acoperită l-a văzut pe inculpat când a luat din un aparat de sudură, o drujbă, un palpator, un flex, bunuri pe care inculpatul le-a dat persoanei care stătea în fața ușii la intrare în. Bunurile au fost încărcate în două roabe ce se aflau în fața barăcii. Pentru a-și asigura scăparea inculpatul a legat ușa de la cu un cablu electric prin exterior ca martorul să nu poată ieși. Inculpatul și persoana necunoscută au transportat bunurile furate până la gardul împrejmuitor unde au făcut o spărtură, au pus toate bunurile furate într-o roabă cu care le-au dus la locuința inculpatului, iar o roabă au abandonat-o lângă gard.

În urma agresiunii inculpatului, partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale.

A doua zi inculpatul a dat aparatul de tăiat, palparul marca martorului pentru ca acesta să-l vândă. Inculpatul i-a mai dat martorului și 2 mașini de găurit, șurubelnițe, patent și chei fixe, bunuri ce au fost ridicate de la martor în timpul cercetărilor. a fost găsită de poliție la inculpat. Toate bunurile au fost recunoscute de angajații părții vătămate SC. SRL. martorii, Inculpatul a fost recunoscut de martorul .

Prejudiciul produs părții vătămate SC. SRL. este de 12.000 lei.

În timpul cercetărilor s-a recuperat o parte din bunuri, astfel că partea vătămată s-a constituit ca parte civilă cu suma de 10.058 lei, reprezentând valoarea bunurilor nerecuperate.

În noaptea de 2/3.06.2007, inculpatul a pătruns pe terenul situat pe str.- din S M, teren proprietatea părții vătămate unde partea vătămată are un container metalic unde ține unelte agricole. Inculpatul a forțat sistemul de închidere al containerului și a sustras un motocultor marca &.

În data de 4.06.2007, în jurul orei 11,30 organele de poliție l-au depistat pe inculpat și pe martorul în timp ce se deplasau cu o roabă în loc. în care se afla motocultorul sustras și un aparat flex de culoare albastră. era proprietatea părții vătămate, iar roaba și aparatul flex erau proprietatea părții vătămate SC. SRL.

Prejudiciul în valoare de 1000 lei a fost recuperat, astfel că partea vătămată nu a formulat pretenții civile.

În faza cercetării judecătorești partea vătămată nu a dorit să participe în această calitate în procesul penal motiv pentru care a fost audiat ca martor.

Situația de fapt astfel reținută a fost confirmată cu materialul de urmărire penală constând în proces verbal de consemnare a plângerii, proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate, declarație învinuit, ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale, declarație inculpat, proces verbale, constituire parte civilă, planșe foto, raport de constatare medico-legal, declarații martori, precum și cu declarațiile martorilor, și audiați în faza cercetării judecătorești.

Inculpatul deși a fost legal citat, instanța de fond depunând toate eforturile legale posibile pentru aducerea acestuia în fața instanței, a constat că inculpatul se sustrage de la judecarea cauzei, astfel că audiat în faza de urmărire penală în calitate de inculpat a declarat în apărare faptul că în ce privește roaba găsită asupra sa în momentul în care a fost oprit de organele de poliție, era a lui, iar flexul și motocultorul le-a cumpărat din piața de la doi băieți pe care nu-i cunoaște, dar inculpatul nu a probat prin nici un mijloc de probă veridicitatea celor afirmate și care nu se coroborează cu probele administrate în cauză atâta timp cât acesta a fost recunoscut de martor ca fiind cel care l-a agresat fizic în baraca de lemn și de unde a sustras bunurile pe care a doua zi le-a dat martorului spre vânzare, roaba fiind găsită la inculpat.

În drept, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prev. și ped. de art.211 al.2 lit. b și al.21 lit. a pen. și furt calificat 208, 209 alin. 1 lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a și 83 cod penal.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 cod penal de pericolul social destul de ridicat al faptelor, de modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, de circumstanțele atenuante ce intervin în favoarea inculpatului raportat la vârsta acestuia, având în vedere faptul că este un element tânăr, la comportarea și poziția procesuală a acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul, nemotivat, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-l susține, dar prin apărătorul său ales a solicitat achitarea sa de sub consecințele săvârșirii infracțiunii de tâlhărie întrucât nu a fost comisă de acesta, din probele de la dosar cu excepția declarației părții vătămate nu se confirmă faptul că inculpatul este autorul tâlhăriei.

Prin decizia penală nr.101 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art.379 punctul 1 litera b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul cu domiciliul în,- și domiciliul procedural ales în S M,-, împotriva sentinței penale nr.1574/5 decembrie 2008 Judecătoriei Satu Mare, pronunțată în dosar nr-.

În baza art.381 alin.1 Cod procedură penală s-a computat din pedeapsă durata reținerii preventive pe 24 ore, începând cu 4 iunie 2007.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probelor, stabilind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, mai mult, i-a recunoscut largi circumstanțe atenuante fără a motiva acordarea acestora, dar fiind apelul inculpatului nu se poate discuta pe marginea acestora, aplicându-i o pedeapsă sub minimul special pre văzut de lege pentru fapta comisă deși acesta se afla în termenul de încercare a unei pedepse cu suspendarea executării pedepsei pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și o violare de domiciliu, dovadă că pedeapsa nu a avut nici o eficiență asupra acestuia.

Declarația părții vătămate este constantă în ceea ce privește autorul tâlhăriei, cu ocazia recunoașterii din grup acesta l-a identificat fără nici o ezitare pe inculpat, fapt confirmat și de martorii prezenți la recunoaștere, mai mult, inculpatul a semnat procesul verbal încheiat cu acea ocazie fără a avea nici o obiecție (fila 82 urm.penală), în posesia acestuia au fost găsite o parte din bunurile sustrase. Susținerile acestuia că a cumpărat bunurile din piață de la persoane necunoscute nu sunt dovedite prin nici o probă. De asemenea, a mai susținut inculpatul că în noaptea când s-a comis tâlhăria el a fost acasă cu familia, fără însă a produce vreo probă în dovedirea susținerilor sale.

A mai susținut inculpatul în cursul urmăririi penale că diferite scule uzate i-au fost trimise de fratele său pentru a le valorifica și a obține venituri pentru familia sa, aspect neconfirmat de alte probe, mai mult, o parte din martorii audiați în cauză arată că inculpatul este cunoscut în comună ca o persoană care se ocupă cu vânzarea de scule, unelte și utilaje folosite în construcții, unul dintre aceștia declarând chiar că a auzit faptul că aceste scule inculpatul le fură apoi le comercializează (107 și urm.urmărire penală). Inculpatul după demararea cercetărilor a părăsit domiciliul, nu a putut fi audiat în cursul judecății la instanța de fond deși s-au acordat numeroase termene, întrucât nu s-a prezentat, la fel, în fața instanței de apel acesta nu a fost prezent deși s-au solicitat și acordat mai multe termene în vederea prezentării acestuia.

Raportat la toate aceste împrejurări, s-a apreciat că probele administrate confirmă vinovăția inculpatului și pedeapsa aplicată este proporțională cu gravitatea faptelor, atitudinea acestuia față de faptele săvârșite, starea de recidivă, valoarea prejudiciului recuperat doar în parte și mai mult, faptul că infracțiunile care fac obiectul prezentei cauze au fost comise în termenul de încercare a unei pedepse de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată.

Nu a observat însă instanța de fond omițând astfel să se pronunțe asupra faptului că față de inculpat s-a luat măsura reținerii preventive pe timp de 24 ore din 4 iunie 2007 (fila 14 urm.penală), astfel că, în baza art.381 alin.1 Cod procedură penală, a computat din pedeapsa aplicată durata acestei rețineri, iar în baza arat.192 alin.2 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs penal inculpatul, solicitând personal și prin apărător casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel pentru contrarietatea între considerentele și dispozitivul hotărârii. În subsidiar solicită casarea ambelor hotărâri, a se rejudeca cauza în fond și a se dispune achitarea inculpatului pe art.10 lit.c Cod procedură penală.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod de procedură penală și art.385/14 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursul declarat de inculpat este nefondat, și în consecință, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct.1 lit. b Cod de procedură penală va fi respins ca atare.

Curtea constată că ambele instanțe au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

Pentru a se ajunge la concluzia condamnării, legea prevede ca probele administrate să fie în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului și să nu lase nici un dubiu cu privire la autorul faptei și vinovăția acestuia, ceea ce în speță este îndeplinit.

Astfel, se constată că inculpatul a manifestat nesinceritate, iar pedeapsa a fost just individualizată în conformitate cu dispozițiile art. 72 Cod penal, nefiind cazul reținerii în favoarea acestuia de circumstanțe atenuante care să conducă la reducerea pedepsei. Totodată, pedeapsa aplicată este justă atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestuia, cât și ca modalitate de executare, nefiind aplicabile dispozițiile de achitare în baza art.10 lit.c cum solicită inculpatul raportat la infracțiunile prevăzute de art.211 alin.2 lit.b și alin.2/1 lit.a Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și art.83 Cod penal, cu aplicarea art.74, 76 Cod penal lit.b și art.208 -209 alin.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit. și 83 Cod penal, cu aplicarea art.74, 76 Cod penal lit.c, ce au fost dovedite în sarcina sa.

În consecință, în baza prevederilor art. 385/15 pct.1 lit.b Cod de procedură penală se va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea recurată.

În temeiul dispozițiilor art.192 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu (delegația nr.3861/2009), va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,

RESPINGEca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, împotriva deciziei penale nr.101 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu (delegația nr.3861/2009), va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 02 februarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - - - -

red.dec.- /09.02.2010

jud.apel,

jud.fond

tehnored.3ex/09.02.2010

Președinte:Rus Claudia
Judecători:Rus Claudia, Popovici Corina, Condrovici Adela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Oradea