Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 659/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 659
Ședința publică de la 30 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Bogdan Adrian
JUDECĂTORI: Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț Ioana Vorniceasa
- - - - președinte secție
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine au venit spre soluționare recursurile formulate de inculpații, și -, împotriva deciziei penale nr. 202/AP din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av., asistat de apărător desemnat din oficiu av., - asistat de apărător ales av., - asistat de apărător desemnat din oficiu av. și inculpatul - asistat de apărător desemnat din oficiu av., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și pe fond a se avea în vedere că instanța de fond a reținut greșit săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și nu cea de furt pentru că inculpatul nu a săvârșit niciun act de violență.
Apreciind că pedeapsa aplicată a fost incorect individualizată, a recunoscut că a furat geanta, a regretat, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege și plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.
Av. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului, desființarea deciziei penale atacate și aplicarea unei pedepse cu suspendare, considerând că fapta nu este atât de gravă pentru a-i aplica pedeapsa cu închisoarea, cu plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.
Av. - având cuvântul pentru inculpatul - precizează că motivele de recurs se circumscriu în dispozițiile art.3859pct.2, pct.14 și 18
C.P.P.Astfel, instanța de fond nu a fost sesizată în mod legal, hotărârea pronunțată de aceasta fiind lovită de nulitate absolută întrucât potrivit dispozițiilor art.264 rechizitoriul C.P.P. trebuia verificat de către prim procuror, nulitate absolută care poate fi invocată oricând. Nulitatea absolută putea fi acoperită dacă instanța acorda un termen în acest sens, cerere care trebuia formulată de către procuror, ori acest lucru nu s-a întâmplat.
Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț pentru refacerea actului de sesizare a instanței.
În subsidiar, precizează că instanțele au stabilit incorect încadrarea juridică având în vedere că dacă ar fi existat scandal public, acesta trebuie să fie de natură a perturba grav liniștea publică, de natură a aduce foarte mari prejudicii unor instituții sau unui număr mare de persoane.
De asemeni, invocând dispozițiile art.3859pct.14 C.P.P. consideră că pedeapsa este mult prea mare pentru ceea ce a făcut, respectiv a luat un scaun pentru a-și apăra soția în drumul spre ieșirea din locație, dar nu a lovit pe nimeni, lucru care rezultă și din înregistrarea video și din declarațiile martorilor care au arătat că nu a folosit expresii jignitoare, nu a aruncat, nu a lovit, doar a vrut să fugă.
Solicită a se avea în vedere și referatul de evaluare din care rezultă că inculpatul are în întreținere trei copii minori și pentru a se putea îndrepta nu are nevoie de condamnare în penitenciar, nu a mai săvârșit acte de natură penală, iar scopul este de reeduca inculpatul.
Dispozițiile art.74, 76 lit.a,b,c își C.P.P. produc efectele în cauza pendinte, scopul putând fi atins doar cu suspendarea executării pedepsei, conform art.81
Cod PenalSolicită, dacă se va considera că a săvârșit o faptă penală, schimbarea încadrării juridice, micșorarea pedepsei și aplicarea art.81 sau Cod Penal 861
Cod PenalAv. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului, desființarea celor două sentințe pronunțate în cauză și precizează că se raliază concluziilor av. întrucât greșit s-a reținut că avea legătură cu cel care a sustras o geantă, pedeapsa aplicată este mult prea gravă, iar modul de executare nu este corect.
Solicită, de asemeni, a se avea în vedere că nu are antecedente penale, s-a prezentat în instanță, întotdeauna a spus adevărul și nu a tulburat în niciun fel liniștea publică, precum și referatul de evaluare.
Solicită aplicarea dispozițiilor art.74 și Cod Penal 81 Cod Penal, cu onorar de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.
Av. - având cuvântul pentru inculpatul - precizează că motivele sale de recurs vizează modalitatea de executare întrucât din probatoriu rezultă că inculpatul a fost atras în incident fără voia sa, s-a produs o învălmășeală, fiecare a dat, fiecare a primit.
Consideră că penitenciarul nu este locul potrivit pentru executarea pedepsei, fiind suficientă o pedeapsă cu suspendare.
Solicită admiterea recursului, schimbarea modalității de executare a pedepsei, respectiv aplicarea dispozițiilor art.81 Cod Penal, cu plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției, majorat conform protocolului.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpatul este cea corectă, pedeapsa corect individualizată și solicită respingerea recursului declarat de acesta.
Cu privire la recursurile celorlalți inculpați, consideră că nulitatea absolută invocată, este de fapt o nulitate relativă și trebuia invocată în termenul prevăzut de lege.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, consideră că încadrarea juridică a faptelor este cea corectă.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, având în vedere referatele de evaluare din care rezultă că inculpații au copii minori, solicită admiterea recursurilor declarate de, și, casarea deciziei atacate și pe fond suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și suspendarea pedepsei accesorii.
Recurentul inculpat - având cuvântul - solicită schimbarea încadrării juridice întrucât nu a săvârșit fapta de tâlhărie, ci cea de furt și reducerea pedepsei.
Recurentul - având cuvântul - solicită suspendarea executării pedepsei.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că regretă fapta și este de acord cu concluziile apărătorului său.
Recurentul - având cuvântul - lasă soluția la aprecierea instanței.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că regretă fapta și lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 58 din 23.01.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, a fost condamnat inculpatul, domiciliat în P N, str. 1 - 1918, -.14,. 41, jud. N, deținut în Penitenciarul Bacău, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea,de 5 (cinci) ani închisoare.
În temeiul art. 61 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată a restului de 475 zile rămas neexecutat, din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 6/2005 a Judecătoriei Piatra Neamț și s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, -au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal.
Potrivit art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 3.08.2007 la zi și conform art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Au fost condamnați inculpații, domiciliat în P N, str. - -, -.2,. 39, județul N, domiciliat în sat, comuna, județul N, domiciliat în P N,-, -.1,. 33, județul N, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 lit.d cod penal, la pedeapsa de câte 1 (un) an închisoare fiecare.
În temeiul art. 71 Cod penal, -au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal.
A fost condamnat inculpatul -, domiciliat în P N,-, județul N, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. 2Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 2(două) luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat, inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.
Potrivit art. 71 Cod penal, -a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal.
În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile G, suma de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Conform art. 191 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații să plătească statului câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț nr. 3200/P/27.08.2007, au fost trimiși în judecată inculpații:, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și de art. 211 alin. 1, 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal și -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal și de art. 180 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Inculpatul, prin declarațiile date, recunoaște că a intrat în incinta restaurantului și a sustras o geantă, dar nu recunoaște săvârșirea celorlalte infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, arătând că, imediat după ce a luat geanta, a fost oprit de mai multe persoane, lovit și trântit la pământ (fila 87 ds.).
Inculpații, și s-au prevalat de dispozițiile art. 71 Cod procedură penală, nedând declarații în fața instanței de judecată, considerând însă că întreg conflictul a fost provocat de părțile vătămate care, după imobilizarea inculpatului, au ieșit pe terasa unde ei se aflau asezați la o masă și le-au adresat cuvinte jignitoare și provocând acel scandal (filele 88-91 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 29.07.2007, inculpații se aflau pe terasa localului "", de pe bulevardul din P În interiorul localului avea loc o petrecere, fiind celebrată căsătoria părții vătămate. În jurul orei 5,45, inculpatul a pătruns în interiorul localului, sustrăgând de pe o masă aflată în apropierea intrării, o geantă aparținând părții vătămate. Inculpatul a fost observat de partea vătămată, care a pornit în urmărirea sa, ajungându-l din urmă în holul de la ieșirea din local. Partea vătămată a reușit să-i smulgă geanta, pe care inculpatul o avea pe umăr, încercând să-l imobilizeze. Cu această ocazie, pentru a-și asigura scăparea, inculpatul a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, rupându-i cămașa și cravata cu care era îmbrăcat.
Inculpatul a reușit să scape, fugind în afara localului. Alte persoane care participau la petrecere au ieșit din local pentru a-l imobiliza. Ceilalți inculpați, observând acest lucru, au sărit în apărarea acestuia. Astfel, inculpații, și au început să adreseze cuvinte obscene, amenințări, pe un ton foarte ridicat, la adresa celor prezenți. Inculpații au aruncat cu diverse obiecte înspre persoanele prezente, activitățile acestora fiind descrise amănunțit de martori și înregistrate pe suport magnetic video de către cameramanul care filma desfășurarea petrecerii. Astfel, inculpatul s-a dezbrăcat, dezgolindu-și partea superioară a corpului, amenințând că "îi va tăia pe toți" și aruncând cu o masă și cu scaune în invitați. Inculpatul a aruncat cu un scaun din material plastic în direcția martorului, lovindu-l pe acesta. Inculpații și au proferat injurii și amenințări la adresa persoanelor prezente, aruncând cu diverse obiecte. Inculpatul a proferat injurii și amenințări la adresa persoanelor prezente, a aruncat cu o sticlă de bere în direcția părții vătămate G, lovindu-l pe acesta în zona capului și producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale.
În cele din urmă, inculpații au fugit de la locul incidentului, deplasându-se cu un autoturism marca BMW, de culoare.
În drept, faptele inculpatului, ntrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și de art. 211 alin. 1, 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, iar faptele inculpaților, și, ntrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal.
Totodată, faptele inculpatului, ntrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal și de art. 180 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Vinovăția inculpaților se dovedește cu: procese verbale în cuprinsul cărora se consemnează urmele produse de activitatea infracțională a inculpatului (obiectele de îmbrăcăminte ale părții vătămate, degradate), vizionarea și recunoașterea inculpaților de către părțile vătămate și martori, cu planșa foto anexată, procesul verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, declarațiile părților vătămate, G și, în cuprinsul cărora aceștia descriu amănunțit comiterea faptelor ( 8-9, 12-14, 57-58), declarațiile martorilor, P, în cuprinsul cărora aceștia relatează aspecte referitoare la activitățile executate de inculpați cu prilejul comiterii infracțiunilor, certificatul medico-legal ce atestă leziunile suferite de partea vătămată G, suporturile magnetice conținând înregistrarea video a actelor ce realizează elementele materiale ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 2 Cod penal și de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, condamnînd inculpatul la pedeapsa închisorii.
Conform art. 61 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată a restului de 475 zile rămas neexecutat, din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 6/2005 a Judecătoriei Piatra Neamț, care s- contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea.
Potrivit art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 3.08.2007 la zi și conform art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Au fost condamnați inculpații, și, la pedeapsa închisorii, cu reținerea în cauză a circumstanțelor atenuante, prev. de art. 74, 76 Cod penal, având în vedere vârsta acestora, cât și modul concret în care faptele au fost săvârșite.
A fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74, 76 Cod penal, ținând cont de vârsta acestuia, cât și de modul concret în care faptele au fost săvârșite.
Potrivit art. 71 Cod penal, -au interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal.
În baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile G suma de 1.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva sentinței au declarat apel, în termen legal, inculpații, fără să - l motive e în scris.
Inculpatul, și prin apărător, a susținut că a sustras geanta părții vătămate, fără a exercita violențe, astfel că fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt și nu de tâlhărie.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței, schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de tâlhărie, în infracțiunea de furt și reducerea pedepsei.
Inculpații, și, și prin apărător, au criticat sentința sub aspectul modalității de executare a pedepselor, susținând că în raport de circumstanțele reale și personale, se impune suspendarea condiționată a executării pedepselor sau suspendarea sub supraveghere.
Au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal sau 86 ind. 1 Cod penal.
A fost audiat inculpatul, s-au efectuat referate de evaluare de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, privind pe inculpații, și și s-au depus înscrisuri în circumstanțiere.
Inculpații, și nu au dat declarații, ci au invocat dreptul la tăcere.
Apelurile sunt nefondate.
Instanța de control judiciar, verificând, în temeiul art. 378 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, pe baza motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin.2 Cod procedură penală, a constatat că aceasta este legală și temeinică.
Prima instanță a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate în cauză, a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor și a reținut vinovăția inculpaților, pe baza unor probe certe, legal administrate și temeinic apreciate.
Apărarea inculpatului că fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt și nu ale aceleia de tâlhărie, este nefondată.
Acesta a recunoscut că a sustras geanta părții vătămate, dar a negat constant că ar fi exercitat violențe asupra acesteia, pentru a-și asigura scăparea, rupându-i cămașa și cravata.
Or, din întregul material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, rezultă, fără dubiu, că inculpatul a exercitat violențe asupra părții vătămate, în momentul când aceasta i-a smuls geanta sustrasă și a încercat să-l imobilizeze.
Astfel, partea vătămată, în declarațiile date, a descris, în detaliu, comiterea faptei, arătând că în momentul în care a smuls geanta aflată pe umărul inculpatului și a încercat să-l imobilizeze, împreună cu alte persoane, până la sosirea organelor de poliție, acesta a exercitat violențe și i-a rupt cămașa și cravata. Aceste declarații se coroborează cu procesele-verbale și planșa foto, în cuprinsul cărora se consemnează urmele produse de activitatea infracțională a inculpatului, respectiv obiectele de îmbrăcăminte - cămașa și cravata - degradate, cu declarațiile martorilor, și, din care rezultă că inculpatul a fost imobilizat pentru a fi predat organelor de poliție, dar acesta a reușit să scape, fugind în afara localului. Apoi, în timp ce ceilalți inculpați adresau cuvinte obscene și amenințări la adresa persoanelor prezente, aruncând cu diferite obiecte înspre acestea, inculpatul a aruncat cu un scaun în direcția martorului, lovindu-
Raportat la cele expuse, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. art. 211 alin. 1, 2 lit. Cod penal și nu ale infracțiunii de furt.
În procesul de individualizare judiciară a pedepselor, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile înscrise în art. 72 și 52 Cod penal, ținând seama de pericolul social concret al faptelor comise, de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, de persoana inculpaților, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Față de pericolul social ridicat al faptelor, determinat de modul și împrejurările în care au fost săvârșite, în loc public, împreună, de rezultatul produs - denaturarea unui eveniment unic în viața unei persoane, de datele personale ale inculpaților, tineri, cu antecedente penale, cu excepția inculpatului, de poziția procesuală parțial sinceră, pedepsele aplicate sunt legale și temeinice.
De altfel, prima instanță a reținut, în favoarea inculpaților, și, dispozițiile art. 74 Cod penal, privind circumstanțele atenuante și a aplicat pedepse sub minimul special prevăzut de lege, conform dispozițiilor art. 76 Cod penal.
În raport de periculozitatea deosebită a faptelor, determinată de provocarea unui scandal public de proporții, ce a produs o reacție publică generală de indignare, de dezaprobare și de temere asupra peroanelor aflate la un eveniment de, lăsând o amintire foarte neplăcută, cu privire la un eveniment care trebuie rememorat cu bucurie de toți participanții, precum și de concluziile rapoartelor de evaluare efectuate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, conform cărora, șansele de reintegrare ale inculpaților, și, depind de conștientizarea consecințelor adoptării unei conduite antisociale și dezvoltării abilității sociale pentru creșterea rezistenței la frustrare, aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepselor nefiind aplicabile.
Inculpatul a fost arestat preventiv, prin încheierea nr. 30 din 03.08 2007 Judecătoriei Piatra Neamț, iar, ulterior, această măsură a fost prelungită, în condițiile art. 159 Cod procedură penală și art. 300 ind. 2 Cod procedură penală.
Având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au modificat, precum și prevederile art. 5 pct. 1 lit. a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv existența unei hotărâri de condamnare în primă instanță, în temeiul art. 383 alin. 11Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată și durata arestării preventive de la data de 23.01.2008 la zi.
Pentru aceste considerente prin decizia penală nr. 202/A din 11.06.2008 pronunțata de Tribunalul Neamț, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, și -, împotriva sentinței penale nr. 58 din 23.01.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.
S-a menținut sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 383 alin. 11Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată și durata arestării preventive de la data de 23.01.2008 la zi.
În temeiul art. 189 alin. 1 cod procedură penală, onorariul în sumă de 150 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, pentru inculpatul, s-a avansat Baroului de Avocați PNd in fondurile Ministerului Justiției.
S-a constatat că inculpații, și au fost asistați de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații apelanți, și să plătească statului câte 100 lei, iar pe inculpatul, suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate au declarat recurs în termen legal inculpații -, și fără a expune în scris criticile aduse hotărârii recurate.
Cu ocazia dezbaterilor în fond a recursului, inculpatul prin apărătorul desemnat din oficiu consideră că instanțele anterioare greșit i-au reținut în sarcina săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Recurentul inculpat apreciază că a comis o faptă de furt, iar nu o infracțiune de tâlhărie astfel cum s-a reținut, întrucât sustragerea bunului nu s-a realizat prin întrebuințarea de violențe. În atare situație, recurentul inculpat solicită admiterea recursului și casarea în parte a hotărârilor anterioare. În rejudecare inculpatul solicită schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie, într-o infracțiune de furt și aplicarea un tratament sancționator corespunzător acestor fapte.
Recurentul inculpat prin apărătorul ales, invocă nulitatea actului de sesizare al instanței, motivat de împrejurarea că rechizitoriul procurorului nu a fost verificat de prim procurorul parchetului, încălcându-se astfel dispozițiile art.264 al.3 Pentru C.P.P. aceste considerente, recurentul inculpat solicită casarea în totalitate a hotărârilor anterioare și trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare al instanței.
Sub un alt aspect, recurentul inculpat critică încadrarea juridică a faptei pentru care a fost condamnat, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunii prev. de art.321C.p. Se arată că pentru existența infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri este necesar ca făptuitorul să cauze prin fapta sa, un scandal public de proporții, de natură a perturba grav liniștea publică, condiție care în opinia recurentului nu este îndeplinită în speță, motiv pentru care solicită achitarea sa în temeiul art.10 lit.d.
C.P.P.În subsidiar, dacă instanța de recurs nu va primi motivele de recurs invocate, recurentul inculpat solicită prin reținerea de circumstanțe atenuante, reducerea pedepsei pe care o consideră excesivă în raport de pericolul social concret al faptei săvârșite și persoana acestuia, și aplicarea prevederilor art.81.Cod Penal
Ceilalți recurenți inculpați, critică modul de individualizare a pedepselor în ceea ce privește modalitatea de executare ale acestora. În raport de persoana inculpaților și de pericolul social concret al faptelor supuse judecății, recurenții inculpați consideră că scopul pedepsei poate fi obținut și fără executarea efectivă într-un loc de detenție, argumente în baza cărora solicită instanței de recurs suspendarea executării pedepselor.
Analizând decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în limitele cazurilor de casare prevăzute de art.385/9 C.P.P. Curtea constată că sunt întemeiate doar recursurile inculpaților, și pentru următoarele considerente.
Starea de fapt reținută de instanța de apel este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală. În mod judicios, Tribunalul Neamța constatat că probele în acuzare administrate în cursul procesului penal, confirmă situația faptică descrisă în actul de sesizare al instanței, făcând dovada neîndoielnică că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați. Curtea constată că pedepsele aplicate de prima instanță și menținute în apel, apar ca judicios individualizate sub aspectul cuantumului acestora, fiind stabilite în raport de gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, de modalitatea concretă de a comitere și de urmările produse.
Criticile recurentului inculpat - referitoare la greșita încadrare juridică dată faptelor reținute în sarcina acestora, nu pot fi primite de instanța de recurs,având în vedere următoarele considerente. Din probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul a exercitat violențe fizice împotriva părții vătămate (rupându-i cămașa și cravata), pentru a-și asigura scăparea. În atare situație, este evident că inculpatul a folosit violența fizică împotriva părții vătămate, care a intervenit pentru a împiedica săvârșirea furtului, existând astfel legătura mijloc-scop, condiție esențială de existență a infracțiunii de tâlhărie în oricare din formele ei.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de inculpatul referitor la nulitatea rechizitoriului ce a sesizat instanța de fond, pe motiv că acesta nu conține mențiunea de verificare sub aspectul legalității și temeiniciei a prim procurorului unității de parchet, Curtea consideră că aspectul invocat nu constituie un motiv de casare a hotărârilor anterioare.
Omisiunea prim procurorului de a verifica legalitatea și temeinicia rechizitoriului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 264 al.3 Cpp, constituie un caz de nulitate relativă iar nu un caz de nulitate absolută și, ca atare, potrivit legii trebuia invocat în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.
În speță, deși a fost asistat de avocat desemnat din oficiu, inculpatul, nu a învederat încălcarea prevederilor art. 264 al.3 proc. pen. instanței de judecată, în condițiile legii.
Mai mult decât atât, nulitatea relativă este condiționată de existența unei vătămări, or în cauza de față, încălcarea dispozițiilor procedurale sus menționate, nu au cauzat inculpatului nici o vătămare ce aduce atingere garanțiilor procesuale conferite de lege.
Ca atare, nulitatea invocată fiind relativă, a fost acoperită prin administrarea de către prima instanță și cea de apel atât a probelor în acuzare, cât și a celor în apărare, nefiind justificată restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului.
În ceea ce privește, neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.321 Cp sub aspectul laturii obiective,invocată de același recurent inculpat, Curtea nu poate primi nici această susținere. Probele dosarului relevă fără dubiu faptul că acțiunile ilicite ale inculpatului îndeplinesc cerințele legii penale substanțiale,acesta proferând în public, gesturi, cuvinte obscene și amenințări la adresa celor prezenți, de natură să producă scandal public.
Hotărârile anterioare vor fi supuse casării numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicată recurenților inculpați, și.
Având în vedere natura, gravitatea și urmările faptelor comise, precum și persoana inculpaților care deși au mai suferit rigorile legii penale, în prezent sunt reabilitați de drept, ori s-a împlinit termenul de reabilitare(inculpatului ), încetând astfel efectele condamnărilor anterioare, Curtea apreciază că scopul pedepselor și reeducarea inculpaților se poate atinge și fără executarea pedepsei, fiind aplicabile prevederile art.81
Cod PenalÎn lumina acestor considerente, în baza art. 395/15 pct.2 lit. d Cpp, Curtea va admite recursurile inculpaților, și și va casa în parte hotărârile pronunțate de cele doua instanțe. În rejudecare, va dispune în temeiul art.81 Cp, suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte 1 an închisoare aplicate inculpaților în cauză, pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cp.
Va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. art.83 a Cod Penal căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei.
În baza art.71 al.5 Cp, va dispune și suspendarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza.a- II-a și lit b Cp, pe durata suspendării condiționate a pedepselor
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei, respectiv sentinței penale.
În ceea ce privește recursul inculpatului -, având în vedere considerentele arătate, constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 C.P.P. Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul acesteia.
În baza art.385/17 al.4 Cpp, va deduce în continuare detenția inculpatului recurent, de la 11.06.2008 la zi.
Va constata că recurentul inculpat a fost asistat de apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.189, 192 al.2,3 C.P.P.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.l litera b Cod pr.penală;
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, aflat în Penitenciarul Bacău, împotriva deciziei penale nr-202/AP din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
În baza art.385/17 aliniat 4 Cod pr.penală, deduce în continuare detenția inculpatului recurent de la de 11 iunie 2008, la zi.
Onorariul în sumă de 400 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul special al MJ. urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat. În baza art.192 aL2 Cod pr.penală. obligă recurentul să plătească statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare.
II. În baza art.385/15 pct.2 litera d Cod pr.penală, admite recursurile declarate de inculpații, și, împotriva aceleiași decizii, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei. Casează în parte decizia recurată, precum și în parte sentința penală nr.58 din 23 ianuarie 2008, Judecătoriei Piatra Neamț, numai în ceea ce-i privește pe cei patru inculpați, reține cauza spre rejudecare și pe fond:
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte l (un) an închisoare, aplicate celor patru inculpați, în baza art.81 Cod penal, pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
Atrage atenția inculpaților asupra disp.art.83 Cod penal.
În baza art.71 aliniat 5 Cod penal dispune suspendarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și litera b cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei, respectiv ale sentinței penale.
Constată că inculpatul recurent a fost asistat de apărător ales.
Onorariile din oficiu pentru recurenții inculpați, și, în sumă de 1200 lei, se vor suporta din fondul special al MJ. urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat.
În baza art.192 aliniat 3 Cod pr. penală, cheltuielile judiciare avansate în recursul inculpaților de la pct.II, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 30 octombrie 2008, cu opinia separată a domnului judecător, care este pentru respingerea ca nefondate a tuturor recursurilor declarate.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț Ioana Vorniceasa
GREFIER,
Red. -
Red. -/
Red. -
Tehnored. - - 4 ex.
10/11.11.2008
OPINIE SEPARATĂ D-LUI JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț Ioana Vorniceasa
În cauză se impunea respingerea ca nefondate în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b cod procedură penală recursurilor declarate de inculpații ,. și -, împotriva deciziei penale nr. 202/AP din 11.06.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Primele instanțe au individualizat în mod corect cuantumul pedepselor și modalitatea de executare conform art. 72 și 52 cod penal, în raport de gravitatea infracțiunilor, contextul în care au fost comise, consecințele provocate și persoana inculpaților.
Fapta săvârșită de aceștia care în ziua nunții părții vătămate, au agresat- rupându- cămașa și cravata și care au aruncat cu scaune și mese în nuntași, provocând un mare scandal și o perturbare a unei eveniment unic în viața părții vătămate nu poate fi sancționată cu indulgență prin aplicarea unor pedepse cu suspendare condiționată.
Inculpatul D s-a dezbrăcat, dezgolindu-și partea superioară a corpului, amenințând că "îi va tăia pe toți" și a aruncat cu o masă și cu un scaun în invitați. Inculpatul a aruncat cu un scaun din material plastic în lovindu-l pe acesta. Inculpații R și A au proferat injurii și amenințări la adresa participanților la nuntă, aruncând cu diverse obiecte în aceștia iar inculpatul a proferat injurii și amenințări și a aruncat cu o sticlă de bere înspre Gh, lovindu-l pe acesta în zona capului și producându-i leziuni ce au necesitat 12-13 zile îngrijiri medicale.
După ce au produs toate cele arătate mai sus inculpații au fugit de la locul faptei cu un autoturism.
Inculpatul, posedă ca antecedente penale 4 condamnări pentru infracțiuni de tâlhărie, furt și ultraj.
Inculpatul A posedă o internare în de 4 ani pentru infracțiunea de viol iar inculpatul are o condamnare de 1 an și 6 luni pentru tâlhărie și 2 sancțiuni administrative pentru tăinuire și distrugere.
În raport de situația de fapt și de persoana inculpaților în speță nu erau aplicabile prevederile art. 81 cod penal, neexistând garanția că scopul pedepsei prevăzută de art. 52 cod penal poate fi atins fără executarea acesteia.
JUDECĂTOR,
- -
Red. Șt./13.11.2008
Tehnored. E/13.11.2008/ 4 ex
Președinte:Bogdan AdrianJudecători:Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț Ioana Vorniceasa