Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALA SI DE MINORI

DOSAR NR -

DECIZIA PENALĂ NR.55/A/2009

Ședința nepublică din 25 mai 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer

GREFIER - - --

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin

PROCUROR -

S-au luat în examinare apelurile declarate de inculpații și deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 110 din 3 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin.1,2 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod și cu aplicarea art. 37 lit.b pentru inculpatul.

La apelul nominal se prezintă inculpata, în stare de arest, asistată de avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, părțile vătămate, însoțiți de consilier juridic din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția lui C și martorii, și, lipsă fiind partea vătămată și martorii,.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, consilier juridic din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția lui C învederează instanței că partea vătămată nu a putut fi prezentat la instanță datorită stării de sănătate.

Se constată că la dosar s-au depus procesele verbale de executare a mandatelor de aducere din care rezultă că martora nu mai domiciliază la adresa indicată și în urma verificărilor efectuate nu s-a reușit aflarea adresei actuale; martorii, nu doresc să se prezinte la instanță întrucât le este teamă că inculpații sau rudele acestora o să-i agreseze; martorul este internat de aproximativ 4 luni la din, precum și o declarație prin care martorii, arată că nu doresc să se prezinte în instanță pentru că nu doresc să ajungă la necaz cu țiganii și că le este teamă pentru siguranța familiei și a bunurilor pe care le dețin, precum și faptul că își mențin declarațiile date în cauză.

S-a procedat la audierea părților vătămate, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate dosarului cauzei.

Sub prestare de jurământ s-a procedat la audierea martorilor prezenți, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate dosarului cauzei.

Apărătorul inculpatului insistă în audierea minorului și a martorilor lipsă.

Apărătorul inculpatei insistă în audierea martorilor și.

Reprezentantul Parchetului, având în vedere procesele verbale de executare a mandatelor de aducere în raport cu probele administrate, apreciază inutilă audierea martorilor lipsă, probele administrate în cauză sunt suficiente, iar minorul a fost audiat de instanța de fond.

Inculpata lasă la aprecierea instanței utilitatea audierii martorilor lipsă și a părții vătămate.

Inculpatul arată că nu dorește să fie audiată martora întrucât în prezent este concubina fratelui său.

Apărătorul părților vătămate insistă.

Instanța având în vedere probele administrate la acest termen pe care le consideră suficiente și având în vedere procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere a martorilor care sunt în imposibilitate de a se prezenta în vederea audierii, revine asupra probelor încuviințate.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul inculpatului solicită în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod pr.pen. admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 110/2009 a Tribunalului Cluj și, rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.d Cod pr.pen. achitarea inculpatului de sub acuza trafic de minori, întrucât consideră că nu s-a făcut dovada exercitării activității de constrângere asupra minorilor pentru a practica cerșetoria. Martorii audiați la instanța de fond și apel au arătat faptul că inculpatul mergea cu copiii, însă nici unul nu a putut să relateze dacă acesta supraveghea copiii și dacă banii erau predați acestuia și nici dacă minorii erau agresați. Inculpatul a recunoscut că uneori a mai aplicat corecții fizice minorilor datorită vârstei copiilor care erau gălăgioși și obraznici. Scopul acestei corecții nu era de a-i determina pe minori să practice cerșetoria.

Apărătorul inculpatei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.110/2009 și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatei în temeiul art.10 lit.a Cod pr.pen. întrucât din probele dosarului nu rezultă în mod indubitabil că ar fi determinat cele trei părți vătămate să cerșească și să-i exploateze în acest fel.

În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei întrucât raportat la tot probatoriul administrat nu se poate reține cu certitudine același grad de vinovăție pentru ambii inculpați, inculpata nu are antecedente penale, nu a recunoscut fapta deoarece în opinia sa singura vină îi revine pentru că și-a lăsat copiii singuri acasă. Inculpata de mai multe ori a încercat să se opună acțiunilor represive exercitate de inculpatul asupra minorilor și să-l alunge din casă, însă și inculpata a avut parte de aceleași tratament.

Apărătorul părților vătămate părțile vătămate, și solicită respingerea apelurilor declarate de inculpați și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii apelate, considerând că vinovăția inculpaților a fost dovedită în sensul că inculpații au trimis copiii să cerșească și i-au supravegheat.

Mai solicită să se rețină că inculpata are 11 copiii dintre care 5 minori și a încercat să-și câștige existența făcând curățenie la blocuri și a adunat cu copiii fier vechi pe care l-a vândut, precum și faptul că din declarația celor doi copiii ai inculpatei și raportul de evaluare psihologică rezultă că cei doi minori sunt atașați de mama lor și nu o consideră vinovată pe mama lor de ce s-a întâmplat, vinovat fiind inculpatul.

Reprezentantul Parchetului apreciază că criticile aduse de inculpați, prin apărătorii lor, sunt nefondate ca și solicitarea de achitare a acestora. Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă realității, o acțiune a vinovăției inculpaților sub aspectul infracțiunii de trafic de minori și a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpaților, soluție care apare cu atât mai temeinică în urma administrării unor noi probe testimoniale în apel.

Hotărârea atacată apare însă criticabilă sub aspectul legalității pedepsei aplicate fiecăruia dintre inculpați, pedeapsă cuantificată în concret la 7 ani închisoare. Inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art.13 din Legea 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, infracțiune care în forma sa de bază prev. de al.1 se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani. În sarcina inculpaților s-a reținut forma agravantă a infracțiunii prev. la al. 2 ( fapta fiind comisă prin violențe, amenințări, abuz de autoritate), sancționată cu închisoarea de la 7 la 18 ani, precum și agravanta prevăzută de al. 3 al aceleiași legi cu referire la art.12 al.2 din Legea 678/2001, fapta fiind săvârșită de două persoane împreună. Acest aliniat 3 al art.13 din Legea 678/2001, stabilește că pedeapsa este de 7-18 ani în cazul prevăzut la al. 1 (fapta este săvârșită în forma de bază de două sau mai multe persoane împreună) și respectiv de la 10 la 20 ani închisoare în cazul prevăzut la al.2 ( fapta este săvârșită prin amenințare, violență, abuz de autoritate ori alte modalități prevăzute de lege de două sau mai multe persoane împreună).

Prin urmare, raportat la încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpaților pedeapsa legală are ca limite speciale 10 la 20 ani închisoare, limite față de care pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpaților, fără reținerea de circumstanțe atenuate, apare ca nelegală.

În lipsa apelului procurorului, singura modalitate de înlăturare a acestei nelegalități vădite, este reținerea în favoarea inculpaților de circumstanțe atenuante, chiar dacă sub aspectul temeiniciei acestea nu se justifică, sens în care pune concluzii de admitere a apelului inculpaților cu solicitarea expresă de a fi menținută pedeapsa aplicată inculpaților sub aspectul cuantumului și al modalității de executare a pedepsei.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, recunoaște că a fost la cerșit cu copiii, dar nu i-a bătut, le-a dat câte o palmă-două când copiii se legau de oameni, iar din banii obținuți din cerșetorie de copiii a cumpărat mâncare din care a amâncat și el.

Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că nu și-a bătut joc de copii.

CURTEA

Prin sentința penală nr.110/3 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, au fost condamnați inculpații, fiica lui și, născ.la 05.04.1968 în loc. Frata, jud.C, cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație,. în T-, jud.C, fără forme legale în T, str. - -. nr.18, CNP -, fără antecedente penale, și, fiul lui și, născ. la 24.06.1981 în Câmpia, cetățean român, neșcolarizat, fără ocupație, necăsătorit, un copil minor,. în L,-, jud. M, cu reședința în T, str. - -. nr.18, jud.C, recidivist, CNP -, ambii pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, de art.13 al.1,2,3 din Legea nr.678/2001 cu art.41 al.2 penal (pentru inculpatul și prev. de art.37 lit.b penal), la pedepsele de câte: 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b penal (pentru inculpata și art.64 lit.d penal) pentru o durată de 5 ani.

S-a făcut aplicațiunea art.71 și art.64 lit.a,b penal.

În temeiul art.350 pr.pen. a fost menținută starea de arest a ambilor inculpați și potrivit art.88 penal, din pedepse s-a dispus deducerea reținerii și arestului preventiv începând cu data de 12.05.2008 la zi pentru amândoi inculpații.

În baza art.19 al.1 din Legea nr.678/2001, s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de câte 12.425 lei.

Potrivit art.189 pr.pen. onorariile avocațiale din oficiu pentru fiecare dintre inculpați, av. și, în sumă de câte 100 lei, precum și onorariile avocațiale din oficiu pentru fiecare dintre cele trei părți vătămate, av., de câte 80 lei fiecare, au fost suportate de la.

În temeiul art.191 pr.pen. a fost obligat fiecare dintre inculpați să plătească câte 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că inculpata este în vârstă de 40 de ani și are 11 copii din care 5 sunt minori. În prezent inculpata are domiciliul în municipiul T pe- jud. C, însă a locuit în fapt fără forme legale în municipiul T într-o improvizată pe-. Inculpata a ocupat baraca respectivă de mai mulți ani de zile, însă în ultimii doi ani a locuit aici împreună cu concubinul său - martorul, fiica sa - zisă și concubinul acesteia din urmă inculpatul - zis.

Din cei 11 copii a inculpatei o parte dintre aceștia sunt arestați, aflându-se în executarea unor pedepse privative de libertate iar o parte sunt minori, printre care victimele - în vârstă de 12 ani și - în vârstă de 11 ani. Inculpata nu are nici o sursă de venit, neavând un loc de muncă și asigurându-și traiul zilnic din alocația monoparentală în cuantum de 52 RON. Pe acest fond, majoritatea copiilor inculpatei au comis fapte prevăzute de legea penală, motiv pentru care în prezent sunt arestați, în timp ce fiicele ei majore sunt cunoscute ca fiind prostituate.

Întreaga familie a inculpatei este cunoscută pe raza municipiul T, ca fiind persoane recalcitrante, având probleme cu autoritățile și ocupându-se cu cerșetoria și prostituția, fiind de notorietate că săvârșirea faptelor penale este principala sursă de venit a acestora. Inculpata, pe fondul celor menționate mai sus, a apreciat că o principală sursă de venit pentru asigurarea traiului zilnic ar constitui-o determinarea propriilor săi copii minori - victimele menționate, la practicarea cerșetoriei.

În aceste condiții, începând cu anul 2007 inculpata și-a trimis cei doi copii minori și să cerșească zilnic, inoculându-le acestora ideea că a apela la mila publicului este o conduită absolut normală și firească în viața de familie. Ca urmare a acestui fapt, coroborat și cu împrejurarea că sora lor mai mare a cerșit în timpul minorității, înainte de a începe să practice prostituția, minorii au considerat că ceea ce îi punea mama lor să facă este un lucru - aspect care se desprinde din declarația părții vătămate, declarație pe care acesta a dat-o în fața procurorului în prezența unui apărător desemnat din oficiu și în prezența inspectorului de specialitate din cadrul Partea vătămată a arătat că obișnuia să cerșească împreună cu fratele său mai mic, și că ori de câte ori mergeau la cerșit nu erau îmbrăcați, nu aveau haine curate, iar vara era desculț. Partea vătămată a precizat că banii pe care-i obținea în fiecare zi în urma practicării - cerșetoriei îi dădea mamei sale, inculpata, sau îi folosea pentru a cumpăra mâncare și țigări pe care le aducea acasă pentru toată familia.

Totodată, partea vătămată a recunoscut că practică cerșetoria de mulți ani de zile, însă datorită vârstei și împrejurării că nu este școlarizat nu a putut preciza cu exactitate data, însă a arătat că în situația în care nu aducea bani acasă nu mânca nimic.

Partea vătămată, cunoscut sub numele de "", în vârstă de 11 ani nu a putut fi audiat cu privire la cele întâmplate, datorită faptului că acesta a fost victima unei agresiuni fizice în urma căreia a fost internat în spital cu fractură de claviculă, declarația acestuia fiind consemnată doar într-un proces-verbal în prezența apărătorului desemnat din oficiu și a inspectorului de specialitate din cadrul Poziția părții vătămate a fost aceea de nerecunoaștere a cerșetoriei, aspect care însă așa cum rezultă din evaluarea psihologică s-a datorat influenței celorlalți membri ai familiei, împreună cu care a locuit minorul după arestarea mamei sale. Dincolo de nerecunoașterea părții vătămate, exploatarea acestuia prin obligarea la practicarea cerșetoriei se desprinde din depozițiile martorilor care îl cunosc și care l-au caracterizat drept "băiatul cu degetul mare în gură", semn distinctiv despre care vorbesc toți martorii audiați în cauză.

Din declarațiile părților vătămate rezultă faptul că aceștia obțineau pe zi sume cuprinse de la 10 RON până la 50 RON, sume pe care le dădeau în totalitate inculpatei sau inculpatului - aspect confirmat și de către aceștia din urmă.

În cursul cercetărilor efectuate în cauză Direcția Generală de Asistentă Socială și Protecția lui - Centrul de coordonare și informare privind protecția copiilor străzii și delicventă a dispus la data de 20.05.2008 luarea măsurii de "plasament în regim de urgență" a celor două părți vătămate ( 66, 75). De la momentul internării celor două părți vătămate în adăpostul de zi și de noapte pentru copii străzii "" din C-N și până în prezent, acestora li s-a făcut un raport de evaluare psihologică din conținutul căruia rezultă împrejurarea că cei doi minori au declarat că au fost puși la cerșit de către inculpatul, care îi agresa, precum și împrejurarea că cei doi minori sunt atașați față de inculpata - mama lor, pe care însă nu o consideră responsabilă de ceea ce li s-a întâmplat. Din conținutul aceluiași script rezultă de asemenea faptul că la cei doi minori se observă un atașament puternic față de familie - aspect care explică de ce anume cele două părți vătămate consideră cerșetoria drept singurul mod de viață învățat în familie, precum și aversiunea pe care o au față de inculpat, în mod special, pentru faptul că-i agresa fizic.

Cu toate că inculpata a fost sancționată contravențional de către Politia Municipiului T, în mod repetat, aceasta a continuat de-a lungul a doi ani de zile să își trimită cei doi copii minori la cerșit, astfel încât aceștia au ajuns să fie cunoscuți pe raza municipiul T drept cerșetori, persoanele audiate arătând că aceștia obișnuiesc să apeleze la mila publicului în cartierul III, în special în zona stației mijloacelor de transport în comun, în zona bisericii și în zona magazinului.

Ca urmare a cercetărilor efectuate, s-a stabilit că inculpata obișnuiește să își facă cumpărăturile zilnic la magazinele alimentare situate în cartierul respectiv, unde cheltuiește aproximativ 50 RON de fiecare dată - sumă care depășește în mod evident venitul pe care îl obține în urma pensiei stabilite de autoritățile statului.

În întreaga activitate infracțională a fost implicat și inculpatul - concubinul fiicei sale, persoană care de aproximativ 7 ani de zile locuiește împreună cu și fiica sa, fără a avea vreo sursă de venit. În urma verificărilor efectuate, mai exact din depozițiile testimoniale ale martorilor, și rezultă faptul că inculpatul obișnuia să îi însoțească pe cei doi minori de la baraca în care locuiau până în cartierul III, unde aceștia erau puși să cerșească. Martorii au arătat că minorii se întorceau acasă fiind însoțiți uneori de către inculpatul, care stătea și îi supraveghea pentru a avea controlul asupra întregii conduite antisociale a acestora.

În cursul lunii ianuarie 2007, partea vătămată, în vârstă de 4 ani, a fost adus de mama sa, la locuința inculpatei, întrucât nu aveau unde locui. Inculpata a fost de acord ca cei doi să locuiască în baraca improvizată la care am făcut referire mai înainte, însă la scurt timp mama părții vătămate și-a abandonat copilul în grija inculpatei.

Ca urmare a faptului că familia obișnuia să trăiască din cerșetoria copiilor, inculpata l-a trimis și pe minorul, lăsat în grija sa, la cerșit împreună cu cei doi copii ai săi. Partea vătămată i-a însoțit pe minorii și în diferite zone din cartierul III, din T, respectiv în zona bisericii și în zona stației de autobuz. Acest aspect este confirmat de susținerile minorului date în prezența psihologului din cadrul Direcției pentru Protecția lui Minor C, precum și de declarația minorului.

În cursul lunii aprilie 2007, partea vătămată, nefiind supravegheat a ieșit din curtea barăcii improvizate, fiind găsit de două persoane, care observând starea fizică în care se află copilul, au anunțat organele de poliție.

Lucrătorii de poliție sosiți la fața locului l-au condus la Spitalul Municipal T, unde minorul a fost examinat de urgență, constatându-se că prezintă multiple leziuni corporale, în special plăgi multiple la nivelul capului (hematoame parietale, plagă cu excoriație), iar la nivelul mâinii drepte, mai exact, pe fața dorsală a acesteia, prezenta leziuni corporale specifice arsurii. În aceste condiții, constatându-se împrejurarea că minorul a fost abandonat și agresat fizic de cei în grija cărora a fost lăsat, a fost sesizată Direcția Generală Județeană pentru Protecția Drepturilor lui, Centrul Județean de Intervenție pentru l, unde s-a instituit măsura de protecție a luării în plasament familial de urgență.

Prin dispoziția nr. 291 din 2.05.2007 Direcția generală de Asistență Socială și Protecția lui a dispus plasamentul în regim de urgență a părții vătămate la Centrul Județean de Intervenție pentru l C" Căsuța ". Prin sentința civilă nr. 389 din 22.05.2007 Tribunalul Cluj - Secția civilă a înlocuit măsura plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului la "Căsuța " din cadrul

Din raportul de constatare medico legală și completarea la raport nr.2687II/a/113/2007 întocmit de IML C rezultă că leziunile corporale prezentate de minorul s-au putut produce prin arsură prin flacără, necesitând spre vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale. În concluziile aceluiași act medical rezultă că leziunile s-au putut produce în jurul datei de 22.04.2007, fiind exclusă în totalitate producerea acestora în a doua Jal unii ianuarie 2007.

Din raportul psihologic întocmit la data de 10.09.2007 de către instituția amintită rezultă faptul că minorul a fost internat în centrul "Căsuța " începând cu data de 2.05.2007, iar la momentul venirii sale în centru partea vătămată prezenta leziuni despre care relata că " o pus plastic în foc, plasticul s-o topit și l-o pus pe mână ca să-i cerșească bani". Din același script rezultă faptul că partea vătămată a fost ținută de familia lui fără mâncare fi că a fost agresat în repetate rânduri.

În raportul psihologic s-a menționat că pe parcursul internării sale în centru, partea vătămată a început să conștientizeze experiențele trăite, motiv pentru care în prezent s-a conturat sentimentul de rușine față de faptele săvârșite și față de gravitatea acestora.

Deși ambii inculpați au avut declarații de nerecunoaștere a comiterii faptelor penale reținute în sarcina lor, din întreg probatoriul administrat în cauză a rezultat clar, fără putință de tăgadă, că ei se fac vinovați de comiterea acestor infracțiuni. Susținerile inculpatei în sensul că nevoile materiale au determinat-o să trimită copiii la cerșit, nu pot fi reținute ca motiv justificativ pentru conduita sa, din probe a rezultat faptul că indiferent de anotimp copiii erau ținuți afară pentru a obține cât mai mulți bani. În legătură cu inculpatul s-a dovedit că acesta este concubinul fiicei inculpatei, numita, de aproximativ 7 ani, locuind cu membrii familiei, chiar el deplasându-se de câteva ori la cerșit cu acești minori, susținând că motivul era pentru a-i proteja pe minori de alți cerșetori și nu acela de a le lua banii astfel obținuți; însă susținerile acestui inculpat sunt infirmate de întreg ansamblul probelor de la dosar.

În legătură cu minorul, ambii inculpați nu au recunoscut faptul că l-au determinat pe minor să cerșească, iar inculpatul nu a recunoscut că l-a agresat fizic pe copil, susținând că acesta singur s-a lovit, călcând pe o scândură și în cădere s-a prins cu mâna de soba încinsă. Din analiza materialului probator administrat în dosar se desprinde cu certitudine concluzia că ambii inculpați l-au determinat pe minorul să cerșească; trebuie subliniat faptul că în ciuda vârstei mici a acestui minor, pe parcursul unui întreg an, el nu și-a schimbat declarația, în cuprinsul căreia a afirmat că a fost agresat de "" (porecla inculpatului ) și obligat să cerșească. Din raportul psihologic depus la dosarul cauzei, acest minor a început să conștientizeze gravitatea evenimentelor prin care a trecut și să îi fie rușine de cele întâmplate. Dată fiind leziunea pe care minorul o prezenta la mâna dreaptă, acest lucru vine să confirme susținerile sale și ale martorilor audiați cu privire la obligarea sa la practicarea cerșetoriei.

Aspectele referitoare la împrejurarea că inculpata își asigura traiul zilnic din cerșetoria propriilor copii, coroborat cu împrejurarea că minorul în vârstă de 5 ani în prezent a susținut că aceasta împreună cu inculpatul l-a trimis să cerșească, indică participarea directă a celor doi inculpați la săvârșirea faptei; cu toate că minorul face referire în principal la inculpatul (aspect ce se datorează faptului că acesta l-a ars și l-a agresat în mod repetat) și acest act material va fi reținut și în sarcina inculpatei, care l-a găzduit, l-a primit și l-a implicat în activitatea infracțională a celor doi copii minori ai săi, victimele și.

Astfel, în sarcina celor doi inculpați s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de art.13 al.1,2,3 din Legea nr.678/2001, infracțiune în conținutul căreia intră trei acte materiale, referitor la fiecare victimă în parte. Față de inculpata, elementul material al laturii obiective se circumscrie recrutării, în sensul de determinare, de abordare. Ca și modalitate de săvârșire a faptei în sarcina inculpatei și a inculpatului trebuie reținut "abuzul de autoritate", pentru că profitând de calitățile avute (părinte, respectiv persoana care are grijă de copii) le-au imprimat minorilor ideea că a apela la mila cetățenilor este un gest normal,. Pentru inculpatul se vor reține violența și imposibilitatea victimelor de a se apăra sau de a-și exprima voința, tocmai datorită vârstei copiilor. Întreaga conduită a inculpaților a avut ca scop exploatarea celor trei minori, cerșetoria acestora fiind practic singura sursă de venit a majorilor, care își permiteau astfel să cumpere țigări, băutură, să circule cu taxiul.

Procedând la individualizarea pedepselor, instanța a reținut criteriile generale indicate de art.72 penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social crescut al faptelor, tocmai datorită specificului infracțiunilor comise, vârsta victimelor, valorile sociale ocrotite de legea penală și lezate prin acțiunea celor doi inculpați, perioada de timp extrem de întinsă ca desfășurare a infracțiunilor, precum și persoana inculpaților, dintre care inculpatul are antecedente penale, fiind recidivist potrivit art.37 lit.b penal, față de pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.592/2000 a Tribunalului Cluj, când s-a dispus condamnarea pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, de art.211 al.1,2 lit.a,d,e penal, pedeapsă executată integral până la data comiterii infracțiunii deduse judecății în prezentul dosar.

Astfel, pentru atingerea scopurilor art.52 penal, instanța a aplicat celor doi inculpați pedepsele de câte 7 ani închisoare fiecăruia și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b penal pentru o durată de 5 ani, iar pentru inculpata și prev.art.64 lit.d penal pentru aceeași perioadă de timp. S-a făcut aplicațiunea art.71 și 64 lit.a,b penal.

În temeiul art.350 pr.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a ambilor inculpați și potrivit art.88 penal, din pedepse s-a dedus timpul reținerii și arestului preventiv față de ambii inculpați începând cu data de 12.05.2008 la zi.

S-a solicitat de către reprezentantul Parchetului confiscarea specială de la inculpați a sumei de 49.700 lei, având în vedere că din declarațiile minorilor a reieșit faptul că erau trimiși să cerșească din 2007 și apoi tot anul 2008, obținând pe zi circa 1 milion lei vechi. adevărului că perioada de timp este corectă și anume 2007-2008, însă din nici o probă de la dosar nu a reieșit faptul că minorii erau zilnic pe stradă și că obțineau suma de 1 milion lei vechi. Instanța apreciază că o medie a sumei solicitate este cea justă și anume suma de 24.850 lei, tocmai pentru a nu crea inegalități. Astfel, în baza art.19 al.1 din Legea nr.678/2001, s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de câte 12.425 lei.

Potrivit art.189 pr.pen. onorariile avocațiale din oficiu pentru fiecare dintre inculpați, av. și, în sumă de câte 100 lei, precum și onorariile avocațiale din oficiu pentru fiecare dintre cele trei părți vătămate minore, av., de câte 80 lei fiecare, au fost suportate de la.

În temeiul art.191 pr.pen. fiecare dintre inculpați a fost obligat să plătească câte 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen legal, apel, inculpații criticând sentința primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, inculpata a arătat că pedeapsa aplicată este mult prea mare raportat la împrejurările concrete în care s-au comis faptele, la contribuția sa efectivă, precum și la faptul că i-a fost aplicată o pedeapsă identică cu cea aplicată coinculpatului care a avut o contribuție mult mai mare, comițând actele de violență.

De asemenea, inculpata a învederat faptul că se temea la rândul său de inculpat și nu a știut exact cu ce se ocupă acesta, fiind plecată la lucru în majoritatea timpului.

În motivarea apelului său, inculpatul a arătat că pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea mare având în vedere fapta pentru care este cercetat și faptul că i-a însoțit din când în când pe minori când aceștia se duceau la cerșit doar pentru a-i proteja de ceilalți minori, cărora le-a mai aplicat corecții doar pentru că aveau un comportament nepotrivit.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Probatoriu a fost completat de instanța de apel, care, în baza art.378 alin.1 și C.P.P. a principiului nemijlocirii, care guvernează procesul penal a audiat următorii martori:, și părțile vătămate și.

Astfel, coroborând declarațiile martorilor audiați în cauză, cu depozițiile părților vătămate precum și cu restul probelor administrate în cauză, curtea reține pe deplin dovedită vinovăția inculpaților.

În ceea ce privește starea de fapt, curtea reține că inculpata este în vârstă de 40 de ani și are 11 copii din care 5 sunt minori. În prezent inculpata are domiciliul în municipiul T pe- jud. C, însă a locuit în fapt fără forme legale în municipiul T într-o improvizată pe-. Inculpata a ocupat baraca respectivă de mai mulți ani de zile, însă în ultimii doi ani a locuit aici împreună cu concubinul său - martorul, fiica sa - zisă și concubinul acesteia din urmă inculpatul - zis.

Inculpata a încercat pe tot parcursul procesului penal să transpună întreaga vină pe seama inculpatului acreditând ideea că nu a avut nicio informație cu privire la faptul că acest inculpat profita e minori în sensul că îi ducea pe aceștia la cerșit, deoarece dimineața inculpata pleca la lucru și se întorcea mult mai târziu astfel că îi era cu totul necunoscut ce se întâmpla cu minorii în timpul zilei. De asemenea, inculpata a afirmat că personal îi era frică de inculpat, întrucât acesta era violent inclusiv cu ea.

Toate aceste afirmații au fost infirmate de probele administrate în cauză, de unde rezultă cu certitudine că, inculpata nu numai că știa cu ce se ocupă minorii dar chiar încuraja aceste practici, îi supraveghea și le lua și banii.

Minorii și au fost audiați de către instanța de apel în prezența unui apărător din oficiu, ocazie cu care au încercat să-și susțină mama, arătând că unicul vinovat de cele întâmplate este inculpatul.

Având în vedere starea de fapt expusă mai sus, precum și din raportul de evaluare psihologic întocmit în cauză rezultă că minorii sunt profund atașați de mama lor și îl consideră pe inculpatul unicul vinovat de cele întâmplate, încercând astfel să-și dezvinovățească mama.

Curtea audiindu-i pe cei doi minori a avut ocazia să constate în mod concret faptul că aceștia sunt profund marcați de cele întâmplate, că au suferit traume psihice reale, că încă mai au temeri, pe întreaga durată a audierii cei doi minori au fost asistați de către lucrători din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția lui, cei doi copii stând cu spatele spre boxa în care se aflau cei doi inculpați.

Apoi,din cercetările judecătorești efectuate nemijlocit a rezultat că minorilor le era frică să se întoarcă acasă dacă nu făceau rost de suficienți bani, astfel că au existat dăți când aceștia au înnoptat în cutii de carton pe stradă, după cum rezultă din declarația martorei.

Față de cele ce preced, curtea va aprecia pe deplin dovedită vinovăția celor doi inculpați, apărările celor doi fiind lipsite de substanță, întreg probatoriu confirmând starea de fapt reținută prin actul de trimitere în judecată. De asemenea, considerăm că aplicarea unor pedepse în cuantum egal celor doi inculpați este corectă, având în vedere calitatea specială a inculpatei, care și-a traumatizat proprii copii, profitând material de aceștia iar rezultatul a fost acela descris mai sus, copii suferind enorm de pe urma acestor practici.

După cum a observat și reprezentantul Parchetului în cuvântul în dezbateri, hotărârea atacată este nelegală în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate deoarece la stabilirea acestora instanța nu a ținut seama de agravanta prevăzută de aliniatul 3 al textului incriminator, aplicând minimul special de la alin.2 al art.13 din /2001.

Cu toate acestea, curtea apreciază că în cauză acesta nu poate fi un motiv de admitere a apelurilor inculpaților, în condițiile în care Parchetul nu a declarat apel, reținerea circumstanțelor atenuante facultative neputând fii obligatorie pentru a se îndrepta această nelegalitate.

Astfel, curtea constată că în cauză nu pot fi reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74.Cod Penal, față de împrejurările concrete de comitere a faptei, de persoanele inculpaților care nu au recunoscut comiterea faptelor, care nu au manifestat nici un regret față de cele întâmplate, mai mult decât atât inculpatul este și recidivist, iar în ceea eop rivește pe inculpata, curtea a apreciat că fapta este cu atât mai gravă cu cât aceasta este mama minorilor, persoana care se presupune că ar fi trebuit să aibă grijă de aceștia, să-i protejeze și să se ocupe de creșterea și educarea lor.

Faptul că inculpaților lui s-a aplicat câte o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, în lipsa reținerii unor circumstanțe atenuante, le va profita acestora, în lipsa căii de atac a parchetului.

Așa fiind, în baza art.379 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondate apelurile inculpaților.

- menține starea de arest preventiv a celor doi inculpați, constatând că temeiurile care au stat la baza acesteia se mențin în continuare, și va deduce din pedepsele aplicate timpul arestului preventiv, începând cu data de 12 mai 2008 și până în prezent.

- stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 1050 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

- obliga pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 850 lei cheltuieli judiciare, din care câte 525 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpata, fiica lui si, născ.la 5 aprilie 1968 si inculpatul, fiul lui si, născ.la 28.06.1981, detinuti in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 110 din 3 martie 2009 a Tribunalului Cluj.

Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat timpul arestului preventiv, începând cu data de 12 mai 2008 și până în prezent.

Mentine starea de arest inculpaților.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 1050 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 850 lei cheltuieli judiciare, din care câte 525 lei reprezentând onorariu avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 2009 în prezența inculpatilor arestati.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - --

Red. /

5. ex./9.06.2009.

Președinte:Monica Rodina
Judecători:Monica Rodina, Luminița Hanzer

#Judecator Monica Rodina

Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Cluj