Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 217/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2369/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 217
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta inculpată împotriva sentinței penale nr. 323 din data de 23 martie 2009 Tribunalului București Secția Ia P enală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta - inculpată, personal și asistată juridic de apărător ales - dl. avocat - -, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al apelantei - inculpate solicită a administrarea probei cu acte în circumstanțiere, sens în care depune la dosar copia carnetului de muncă al inculpatei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de încuviințare a administrării probei solicitate.
Curtea încuviințează cererea de administrare a probei cu înscrisurile depuse în circumstanțiere la termenul de astăzi.
Apărarea susține că inculpata a formulat denunț împotriva numitei "", astfel solicită, în raport de conținutul adreselor emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial București, audierea clientei sale, în apel și emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial București prin care să fie solicitată transcrierea înregistrării audio a denunțului formulat de către inculpată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, nu se opune la luarea unui supliment de declarație inculpatei însă, referitor la cererea de solicitare a transcrierii denunțului, formulat de inculpată, prin apărător, pune concluzii de respingere a acesteia, întrucât nu s-a procedat la înregistrarea audio a respectivei declarații.
Curtea procedează la audierea inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată separat și atașată la dosar. Deliberând respinge ca nefondată cererea de emitere a unei noi adrese către Parchet pentru a fi solicitată înregistrarea audio a declarației date de către inculpată în fața organului de urmărire penală.
Apărătorul inculpatei solicită să se revină cu adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București - pentru a comunica dacă a dispus vreo soluție cu privire la ""
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii respingere a cererii de revenire cu adresă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial București întrucât așa cum este formulată nu este utilă cauzei.
Curtea deliberând apreciază că au fost emise adrese suficiente către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial București și s-au primit la dosar relații suficiente, din care rezultă că inculpata nu a formulat vreun denunț penal.
Apărătorul ales al inculpatei susține că pe numita "" o cheamă, precizează că până la termenul de astăzi nu a știut acest nume și solicită să mai fie dispusă o adresă către parchet pentru a se stabili dacă a fost arestată în urma denunțului formulat de clienta sa.
Reprezentantul Ministerului Public față de faptul că apărătorul inculpatei a precizat numele și prenumele persoanei împotriva căreia susține că a inculpata a formulat denunț, solicită să fie dispusă o ultimă adresă către parchet.
Curtea având în vedere adresele prin care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București - a comunicat instanței că inculpata nu a formulat niciun denunț, respinge cererea de emitere a unei noi adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial București și, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al apelantei inculpate solicită în principal în baza art. 11 punctul 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală, achitarea inculpatei întrucât fapta săvârșită de către aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, cantitatea de drog traficat fiind infimă, în subsidiar solicită reducea pedepsei aplicate până la cuantumul de 3 ani. Susține oral motivele de apel, detaliate în scris, aflate la dosar, filele 11-14.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Consideră nefondate solicitarea de achitare a inculpatei, solicitată în principal de către apărătorul acesteia întrucât inculpata a fost surprinsă în flagrant săvârșind fapta de trafic de droguri de mare risc, infracțiune cu grad ridicat de periculozitate pentru sănătatea publică, iar cuantumul pedepsei a fost judicios stabilit de către instanța de fond, astfel că nu se justifică micșorarea cuantumului pedepsei, acesta fiind coborât, de către instanța de fond, sub minimul special prevăzut de lege. În baza art. 192 Cod procedură penală, solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare.
Apelanta inculpată având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului declarat de împotriva sentinței penale nr.323/23.03.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, constată:
Prin sentința penală nr.323/2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.2, alin.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b Cod penal, art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.a Cod penal, raportat la art.80 Cod penal, a condamnat-o pe inculpata la 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
A făcut aplicarea art.71, 64 lit.a, teza a II-a și litera b Cod penal.
În baza art.65 Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 litera a, teza a II-a și litera b Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
A dedus prevenția de la 17 ianuarie 2007.
În baza art.17 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, a confiscat de la inculpată cantitatea de 0,30 grame heroină.
A făcut aplicarea art.191 alin.1 Cod procedură penală și a obligat inculpata la 1.100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, după casarea cu trimitere spre rejudecare, următoarele:
Prin sentința penală nr.1622 din 26.11.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în baza art.2 alin. 1,2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit. b Cod penal, art.74 lit c, art.76 lit. a Cod penal și art.80 Cod penal a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare.
În baza art.65 alin.2 Cod penal a fost aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a și b Cod penal, pe o durată de 3 ani.
A fost făcută aplicarea art.71, 64 lit. a, b din Cod penal.
În temeiul art.88 Cod penal, a fost dedusă din pedeapsa durata reținerii, de la 17.01.2007.
În baza art. 17 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000, a fost confiscată de la inculpată cantitatea de 0,30 grame heroină, rămasă în urma analizelor de laborator și suma de 426 lei, consemnată pe numele inculpatei la CEC -Unitatea, conform recipisei nr. -/1/19.01 2007.
În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpata a fost obligată la 1080 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpata, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a-și motiva apelul. Deși, în cauză, s-a dispus amânarea în vederea citării acesteia, inculpata nu s-a prezentat și nu și-a motivat apelul.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie și nelegalitate sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatei, solicitând redozarea cuantumului acesteia.
Curtea de Apel Secția a Il-a Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, prin decizia penală nr.9/A din 18 ianuarie 2008 respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată, menținând ca temeinică și legală hotărârea atacată.
Astfel, instanța de control judiciar a reținut că pedeapsa aplicată inculpatei a fost corect individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata care a criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia penală nr.2064/06.06.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală (dosar nr-), s-a admis recursul declarat de recurenta inculpată împotriva deciziei penale nr.9/A din 18 ianuarie 2008 Curții de Apel Secția a Il-a Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, s-a casat decizia penală atacată și sentința penală nr.1622 din 26.11.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Tribunalul București.
Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că instanța de control judiciar, în baza propriului său examen, a menținut hotărârea instanței de fond, care a stabilit în mod corect situația de fapt, realizând o încadrare corespunzătoare acesteia, aducând atingere însă principiului nemijlocirii cercetării judecătorești.
Principiul nemijlocirii presupune deci readministrarea de către instanța de judecată a tuturor probelor pe baza cărora s-a dispus trimiterea inculpatului în judecată, la termenele stabilite în acest scop, în ședința publică, având în vedere și necesitatea respectării principiului contradictorialității.
Înalta Curtea avut în vedere faptul că la termenul de judecată din 19.11.2007, dată la care s-a procedat la audierea inculpatei, aceasta, prin apărătorul său ales a solicitat audierea martorilor ascultați în faza urmăririi penale, respectiv a martorului, precum și încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere. Față de această solicitare, instanța de fond, a apreciat că probele arătate sunt inutile, având în vedere poziția de recunoaștere constantă adoptată de inculpată.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București Secția I Penală la data de 18.07.2008 sub nr-.
Rejudecând după casare, Tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul nr.115/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost trimis în judecată, în stare de liberate, inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev.de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal și art.37 al.1 lit.b Cod penal.
S-a reținut, în esență, că la data de 17.01.2007, inculpata a vândut o doză de heroină numitului, cu suma de 100 lei, iar în perioada decembrie 2006 - ianuarie 2007, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut în mod repetat doze de heroină mai multor persoane, pe raza Municipiului
Actul de inculpare se probează cu: denunțul formulat de numitul, procesele verbale de consemnare a seriilor bancnotelor și de predare a acestora către denunțători, procesele verbale de percheziție corporală efectuate asupra denunțătorului, proces verbal de percheziție domiciliară, proces verbal de sigilare a drogurilor în vederea efectuării analizelor de laborator, raport de constatare tehnico-științifică, declarații martori și inculpată.
În cadrul cercetării judecătorești, a fost audiată inculpata, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar.
Având în vedere poziția adoptată de inculpată pe parcursul procesului penal, de recunoaștere a faptei, Tribunalul, în temeiul art.329 al.2 Cod procedură penală, a renunțat la audierea martorilor ascultați în faza de urmărire penală, considerând că readministrarea acestui probatoriu este inutilă soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză și anume: denunțul formulat de martorul, procesele verbale de consemnare a seriilor bancnotelor și de predare a acestora către denunțători, procesele verbale de percheziție corporala efectuate asupra denunțătorului, procesul verbal de percheziție domiciliara, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din data de 17.01.2006, procesul verbal nr. -/06.12.2006, procesul verbal de percheziție corporala din data de 06.12.2006, raportul de constatare tehnico-științifica nr.- din data de3 07.12.2006, declarațiile martorilor, date atât in faza de urmărire penala cat si in fata instanței de judecata, toate coroborate cu declarațiile de recunoaștere date de inculpata pe tot parcursul procesului penal, Tribunalul a reținut, în fapt, următoarea situație:
La data de 17.01.2007, martorul, consumator de droguri, a fost de acord să colaboreze cu organele de poliție pentru prinderea în flagrant a inculpatei, despre care existau informații că vinde heroină la locuința din B,-, unde locuiește fără forme legale.
Astfel, sub supravegherea organelor de poliție, ducă ce în prealabil a fost percheziționat și i-au fost înmânate două bancnote de câte 50 lei ale căror serii au fost consemnate într-un proces verbal, martorul s-a deplasat la locuința inculpatei înmânându-i acesteia cele două bancnote și primind în schimb 0,35 grame de heroină, astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/17.01.2006, droguri pe care le-a predat polițiștilor.
În continuare, a fost efectuată o percheziție domiciliară la locuința inculpatei, unde în afară de aceasta, au fost identificați și martorii și.
Asupra inculpatei s-a găsit suma totală de 526 lei, printre bancnote fiind identificate și cele de 50 RON fiecare pe care martorul le primise anterior de la polițiști.
În imobil au mai fost descoperite 111 comprimate de methadonă, martorul, concubinul inculpatei, susținând că îi aparțin, față de acesta dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.4 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și aplicarea unei sancțiuni administrative.
Situația de fapt mai sus reținută rezultă din declarațiile inculpatei, coroborate cu cele ale martorilor, și, cu procesele verbale întocmite de către polițiști și cu raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/17.01.2006.
Din depozițiile martorilor, și, coroborate cu cele ale inculpatei, rezultă însă că, anterior datei de 17.01.2007, aceasta a vândut în mod repetat doze de heroină, banii proveniți din această activitate fiind principala sursă de venit al inculpatei.
Astfel, inculpata a relatat că, în cursul lunii decembrie 2006, început să vândă doze de heroină cu suma de 100 lei/doză, pe care, la rândul ei, le procura de la numita "" cu suma de 80 lei/doză, împrejurare confirmată și de concubinul acesteia, martorul. De asemenea, martorii și au declarat că își procurau de mai mult timp droguri de la inculpata.
A concluzionat prima instanță că, în drept, fapta săvârșită de inculpata, în modalitatea mai sus expusă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev.de art.2 al.l și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal.
Conform fișei de cazier, inculpata se află în stare de recidivă postexecutorie prev.de art.37 al.l lit.b Cod penal, săvârșind fapta după executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.81/2004 a Tribunalului București pentru infracțiunea prev.de art. 182 al.1 Cod penal.
Chiar dacă, la data de 17.01.2006, inculpata a declarat că "își procura marfa de la care locuiește pe str. - -", ulterior, la data de 30.05.2007, inculpata a declarat ca "nu poate cunoaște cu certitudine dacă persoana pe care o cunoaște sub numele de "" mai are preocupări privind traficul de droguri" astfel încât, instanța de fond a înlăturat, ca nefiind pertinente, susținerile apărătorului, în sensul că aceasta a contribuit la tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, Tribunalul a ținut seama de gradul ridicat de pericol social al faptei, de împrejurarea și modalitatea în care a fost comisă, de rezultatul produs, precum și de circumstanțele personale ale inculpatei: deși este recidivistă, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, iar în prezent are un loc de muncă; în consecință, s-a reținut în beneficiul acesteia circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal, dându-se eficiență dispozițiilor art.76 lit.a Cod penal și art.80 Cod penal, pedeapsa fiind coborâtă sub minimul special prevăzut de lege.
Astfel, în baza art.2 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cp. art.371it.b Cp. și art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.a Cod penal și rap. la art.80 Cod penal, Tribunalul a condamnat pe inculpata la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
Deși, în urma modificărilor aduse Codului penal prin Legea nr.278/04.07.2006, dispozițiile art.71 al.2 Cod penal sunt în sensul că pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-c se aplică de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii aceste prevederi legale trebuie raportate la principiile ce se deduc din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform cărora aplicarea pedepsei accesorii nu trebuie să fie o operațiune automată, lipsită de o analiză a măsurii în care infracțiunea săvârșită de inculpata condamnată nu impune ca acesteia să i se interzică exercițiul unor drepturi.
A arătat Tribunalul că, în speță, neexistând o funcție, profesie sau activitate exercitată sau desfășurată de inculpată și de care aceasta să se fi folosit pentru a săvârși infracțiunile reținute in sarcina sa, instanța nu a interzis inculpatei și dreptul prevăzut de art.64 lit.c Cod penal, precum și acela prev. de lit.a teza I Cod Penal(dreptul de a alege).
În consecință, instanța fondului a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal.
În baza art.65 Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a Il-a și lit.b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Constatând că față de inculpată, în cursul urmăririi penale, a fost luată măsura reținerii, în baza art.88 Cod penal, instanța de fond a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 17.01.2007.
În baza art.17 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000, a confiscat de la inculpată, în vederea distrugerii, cantitatea de 0,30 grame heroină, rămasă după efectuarea analizelor de laborator - depusă la camera de corpuri delicte a IGPR- conform dovezii seria D, nr. -/23.01.2007 și suma de 426 lei, consemnata pe numele inculpatei la CEC-Unitatea, conform recipisei nr.-/1/19.01.2007.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpata, criticând-o în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, nelegala sesizare a instanței de judecată, respingerea unei probe de către instanța de fond.
Apelanta inculpată a fost audiată la data de 22 octombrie 2009, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei. De asemenea, a fost administrată proba cu acte în circumstanțiere și s-au emis adrese către, pentru a comunica dacă inculpata a facilitat tragerea la răspundere penală a numitei "".
Un prim motiv de apel l-a constituit faptul că instanța nu a fost legal sesizată.
Potrivit art. 264, alin. (1) proc. pen. se afirmă în motivele de apel, actul de sesizare a instanței de judecată este rechizitoriul emis de procurorul care efectuează urmărirea penală sau care a efectuat supravegherea organului de cercetare penală; competent să emită rechizitoriul este procurorul din parchetul de pe lângă instanța căreia îi revine competența să judece cauza în primă instanță. După ce a emis rechizitoriul, procurorul de caz este obligat sa-l supună spre verificare, sub aspectul legalității și temeiniciei, conducătorului parchetului din care face parte.
Ca urmare, pentru a fi valabilă sesizarea prin rechizitoriu, este necesară respectarea celor două condiții:
-rechizitoriul să fie emis de către procurorul competent, potrivit legii;
-să fi fost îndeplinită procedura de verificare din partea procurorului ierarhic superior.
În cazul de față, se menționează în apel, nu este îndeplinită procedura de verificare din partea prim-procurorului parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
Nerespectarea procedurii de verificare a rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior atrage nulitatea absolută a procedurii de sesizare a instanței de judecată prin rechizitoriu.
Un al doilea motiv de apel l-a constituit respingerea de către instanța de fond a solicitării apărătorului inculpatei de emitere a unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Structura Centrală, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
La filele 67 verso din dosarul de urmărire penală, se află o declarație dată în calitate de inculpată de, în care aceasta descrie persoana de la care cumpăra drogurile: " să cumpăr aceste doze de heroină de la numita - locuiește la etajul 2, al unui bloc situat în apropierea locuinței mele (cea în care locuiesc fără forme legale) - este o persoană înaltă, grasă, de naționalitate română, în vârstă de circa 40 ani, tunsă scurt, păr roșcat, căprui, are patru sau cinci copii, dintre care, din câte știu, doar unul este minor. Pot conduce la adresa la care locuiește numita."
Dispozițiile art. 16 din Legea nr.143/2000 - arată apelanta - indică situația când o persoană care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art.2-10 beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege, și anume, în timpul urmăririi penale, când denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri. Se consideră că, sensul expresiei "denunță și facilitează", din textul de lege menționat, avut în vedere de legiuitor, este acela de a semnala unei autorități comiterea unei infracțiuni, de a declara despre săvârșirea unei infracțiuni. Aducerea la cunoștința unei autorități a săvârșirii unei fapte penale se poate face atât prin modul de sesizare prevăzut de art. 223. proc. pen. - denunțul, cât și printr-o declarație dată în fața unui organ al statului. A nu lua în considerare încunoștințarea făcută de inculpată - precizează apelanta - doar pentru simplul motiv că nu este intitulată denunț, cum a făcut în cazul de față instanța de fond, ar fi aberant; mai mult, chiar art. 16 din Legea nr.143/2000 nu vorbește despre existența vreunui denunț, ci folosește verbul "a denunța".
Motivele au fost completate oral cu o critică legată de individualizarea pedepsei.
Analizând hotărârea apelată, Curtea va respinge apelul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de apel, Curtea constată că Rechizitoriul emis în dosarul nr.115/D/P/2007 la 3 octombrie 2007 are mențiunea "verificat", ștampila Ministerului Public și semnătura procurorului șef de serviciu. Adresa de trimitere în judecată este semnată de șeful direcției (fila 1 dosar nr-), precum și de procurorul șef de serviciu.
Având în vedere că există verificarea legalității și temeiniciei, atât de către șeful direcției, cât și de către șeful serviciului, Curtea apreciază că motivul de apel este nefondat.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv scris de apel, instanța a emis, la cererea expresă a apărătorului apelantei, două adrese (filele 19 și 29-), la care Ministerul Publica răspuns că informațiile furnizate de către inculpata nu au avut drept consecință identificarea și tragerea la răspundere penală a numitei "" sau a vreunei alte persoane implicate în activități ilicite pe linia traficului sau consumului de droguri de mare risc (filele 33-35 dosar apel).
Analizând hotărârea apelată în ceea ce privește reținerea vinovăției inculpatei și individualizării pedepsei, Curtea nu constată niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie.
Din denunțul formulat la data de 16.01.2007, de către numitul, rezultă că, fiind consumator de heroină, își procura de mai mult timp dozele necesare consumului propriu, cu prețul de 100 RON/doză, de la "o tânără pe nume, ce locuiește în zona străzii -", identificată ca fiind inculpata (fila 5).
Astfel cum rezultă din procesele verbale din data de 17.01.2007, întocmite de către organele de poliție, i s-a pus la dispoziție denunțătorului suma de 100 RON, formată din două bancnote de 50 RON, cu seriile 052E- și 054A-, în vederea procurării de heroină de la inculpata (filele 6 - 7).
Totodată, s-a procedat la efectuarea unei percheziții corporale asupra denunțătorului, ocazie cu care nu au fost găsite asupra sa substanțe ori bunuri a căror deținere este interzisă de lege sau sume de bani (filele 8 - 9).
Atât consemnarea seriilor celor două bancnote cât și percheziția corporală efectuată asupra denunțătorului au fost realizate în prezența martorilor asistenți și (filele 69 -75).
Organele de poliție, împreună cu denunțătorul și cei doi martori asistenți, s-au deplasat la adresa din B-, unde locuia fără forme legale inculpata.
În timp ce lucrătorii de poliție au rămas în apropiere, denunțătorul a pătruns în imobilul menționat, a procurat o doză de heroină sub formă de "bilă" de la inculpata, în schimbul sumei de 100 RON, sumă primită anterior de acesta de la organele de poliție în împrejurările arătate.
După efectuarea tranzacției cu heroină, denunțătorul a predat organelor de poliție o punguță din material plastic, sigilată prin ardere, ce a fost ridicată în vederea efectuării analizelor de laborator.
Din procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare, întocmit la data de 17.01.2007, de către organele de poliție, rezultă că în locuința respectivă au fost găsiți inculpata, numitul și martorul (filele 14 -15).
Această percheziție domiciliară a fost efectuată în baza autorizației nr.5 din data de 17.01.2007, emisă de Tribunalul București Secția I Penală (fila 13).
a fost efectuată în prezența martorilor asistenți și (filele 69 - 75).
Cu această ocazie, i s-a solicitat inculpatei să scotă ce are în buzunare, aceasta prezentând organelor de poliție suma totală de 526 RON despre care a declarat că îi aparține.
Cu toate acestea, între bancnotele respective au fost găsite și cele două bancnote de 50 RON fiecare, cu seriile menționate mai sus, ce fuseseră predate cu puțin timp înainte de către organele de poliție denunțătorului, în împrejurările arătate, în vederea cumpărării unei doze de heroină.
Întreaga sumă de bani găsită asupra inculpatei a fost ridicată în vederea efectuării cercetărilor.
Suma de 426 RON, ridicată de la inculpată, a fost consemnată pe numele acesteia la Casa de Economii șl Consemnațiuni - Unitatea conform recipisei nr.-/1 din 19.01.2007, din probele administrate rezultând că inculpata a obținut această sumă de bani în urma săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina sa (fila 16).
Totodată, din procesul verbal rezultă că, în același imobil, au fost găsite 111 comprimate de culoare albă, cu inscripția SN și 10 jumătăți de comprimate de culoare albă.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 17.01.2006, întocmit de către specialiștii din cadrul Laboratorului de Analize Fizico - Chimice al Inspectoratului General al Politiei Române, rezultă că - în punguța predată de către denunțătorul organelor de poliție a fost descoperită cantitatea de 0,35 grame heroină (diacetilmorfină), drog de mare risc ce face parte din Tabelul anexă nr. I al Legii nr.143/2000 (filele 18 - 29).
Totodată, din același raport de constatare tehnico-științifică rezultă că cele 111 comprimate ridicate în împrejurările arătate mai sus reprezintă clorhidrat de metadonă, drog de mare risc ce face parte din Tabelul anexă nr. II al Legii nr.143/2000.
De asemenea, s-a constatat că fragmentele de comprimate de culoare albă ridicate din aceeași locuință în împrejurările arătate, constau în 0,49 grame comprimate ce au ca substanță activă clorhidratul de metadonă.
Fiind audiat, cu privire la aceste aspecte, denunțătorul a declarat că, la data de 17.01.2007, a procurat de la inculpata o doză de heroină cu suma de 100 RON, ce-i fusese pusă la dispoziție în acest scop de către organele de poliție, cărora le-a și predat aceste droguri imediat după procurarea lor (filele 78 - 81).
La rândul său, numitul a declarat că, de 9 luni trăiește în concubinaj cu inculpata, împrejurări în care a constatat că aceasta obișnuia să vândă doze de heroină cu prețul de 100 RON/doză (filele 86 - 88).
Totodată, numitul a declarat că, inculpata cumpăra aceste doze de heroină, de la o altă persoană, pe care el nu o cunoaște, cu prețul de 80 RON/doză, revânzându-le ulterior cu prețul arătat mai sus.
De asemenea, numitul a declarat că inculpata nu este consumatoare de droguri.
În continuarea declarației sale, numitul a arătat că toate comprimatele de metadonă găsite în locuința percheziționată îi aparțin.
Cu ocazia audierii sale, martorul a declarat că, fiind consumator de heroină, a cumpărat în ultimele luni dozele din acest drog, necesare consumului propriu de la numita "" ce locuiește pe-, sector 5, identificată ca fiind inculpata.
În aceste împrejurări, așa cum rezultă și din procesul verbal de percheziție domiciliară martorul a fost depistat în locuința inculpata.
Fiind audiat, cu privire la acest aspect, martorul a declarat că venise în locuința inculpatei cu scopul de a cumpăra de la aceasta o doză de heroină pentru consumul său propriu (filele 83 - 84).
În cursul urmăririi penale, inculpata a avut o atitudine sinceră recunoscând faptele comise, învinuirea fiindu-i adusă la cunoștință conform proceselor verbale nr. 2186/D/P/2006 din 17.01.2007 și 115/D/P/2007 din 26.09.2007 (filele 57 - 59).
Apreciind vinovăția inculpatei dovedită, instanța de fond a făcut o corectă individualizare a sancțiunii.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticii vizând individualizarea pedepsei, Curtea constată că soluția instanței de fond, în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatei (de 3 ani si șase luni pentru trafic de droguri de mare risc) pentru infracțiune, este justificată, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost comisă, circumstanțele personale, atitudinea acesteia pe parcursul procesului penal, precum și atitudinea anterior comiterii faptelor. În mod corect s-a reținut în favoarea inculpatei existența circumstanțelor atenuante, în raport de atitudinea avută după comiterea faptei, dar și de cantitatea de droguri găsită asupra sa, respectiv starea de recidivă în care a fost comisă fapta.
Pedeapsa astfel stabilită au fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72. pen. astfel că nu se impune redozarea, în sensul micșorării sale.
Instanța nu poate da o mai mare relevanță recunoașterii comiterii faptei, în raport de împrejurările și modul cum a fost săvârșita infracțiunea, inculpata fiind surprinsă cu drogurile asupra sa. Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și vinovăția, în raport de materialul probator administrat în cauză și a aplicat pedepse just individualizate, conform cerințelor art. 72 și art. 52. pen.
Astfel, critica inculpatei, în sensul acordării unei eficiențe mai mari dispozițiilor art. 74.pen. art.76 pen nu va fi reținută, deoarece circumstanțele personale au fost avute în vedere, iar aspectele privind recunoașterea faptei, vârsta, au fost evaluate corespunzător, în raport cu celelalte criterii prevăzute la art. 72. pen. Curtea consideră că, în cauză, au fost examinate toate criteriile specifice individualizării judiciare a pedepsei, cuantumul pedepsei aplicate, reflectând atât gravitatea faptelor comise, cât și circumstanțele personale, ținându-se cont și de regimul sancționator corespunzător concursului între cauzele de agravare și atenuare prevăzut la art. 80. pen. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate. Se constată că instanța de fond, la stabilirea pedepsei de trei ani și șase luni închisoare, a luat în considerare, cu precădere, gravitatea faptei, acordând semnificația cuvenită datelor referitoare la persoana inculpatului, dar și natura drogurilor traficate, heroină.
Starea de recidivă în care a fost comisă infracțiunea nu permite nicio individualizare cu suspendarea executării pedepsei sau cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Apreciind apelul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art. 192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr.323 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, ca nefondat.
Deduce reținerea de la 17.01.2009.
Obligă apelanta la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Lavinia LefteracheJudecători:Lavinia Lefterache, Mariana Constantinescu
