Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 3/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Revizuire -
(Număr în format vechi 565/MF/2007)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 3
Ședința publică de la 18 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu PREȘEDINTE SECȚIE
- - - - JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
GREFIER: - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
***************************
Pe rol, judecarea apelului declarat de revizuienta, împotriva sentinței penale nr. 192 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală în dosarul nr-, privind pe condamnatul -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta - revizuentă și revizuentul - condamnat -, pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelanta - revizuienta a fost citată cu mențiunea de a preciza clar și fără echivoc poziția cu privire la cererea de apel, precizare pe care nu a formulat-o, după care;
Constatând cauza în stare de judecată instanța a acordat cuvântul.
Avocat desemnat din oficiu pentru condamnatul, consideră că nu s-au specificat clar motivele de revizuire, criticile nu se încadrează în cazurile strict limitativ prevăzute de lege, pe cale de consecință lasă la apreciere cu privire la cererea de revizuire.
În ceea ce privește apelul declarat solicită să se ia act de manifestarea de voință, de renunțare la apel.
Reprezentantul Ministerului Public susține că opinia sa este pentru soluționarea cauzei pe fond, întrucât nu rezultă în mod clar poziția revizuientei cu privire la renunțare la apel.
Solicită respingerea ca inadmisibil a apelului pentru că revizuienta și-a retras cererea de revizuire și această cerere de retragere echivalează cu inexistența cauzei; concluziile sale sunt că apelul este inadmisibil.
În subsidiar solicită respingerea apelului ca nefondat, iar într-un alt subsidiar solicită a se lua act de retragerea apelului, întrucât ar avea prioritate retragerea; în situația în care se apreciază că nu există manifestarea de voință solicită respingerea apelului ca inadmisibil.
CURTEA:
Asupra apelului declarat;
Prin sentința penală nr. 192 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală în dosarul nr- s- luat act de retragerea cererii de revizuire formulată de revizuienta cu domiciliul în S,-, -.D,.5 jud. împotriva sentinței penale nr. 134 din 3 iulie 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 4802/2005.
În baza art. 192 al.2 C.P.P. a fost obligată revizuienta la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 16.10.2007 sub nr- pe rolul Tribunalului Olta fost înregistrată cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva sentinței penale nr. 134/3.07.2006 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 4802/P/2005 împreună cu actele de cercetare și concluziile de respingere a acesteia, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se impune admiterea în principiu, efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, conform art. 399 alin. ultim
C.P.P.Din conținutul cererii de revizuire, organul de urmărire penală a reținut că revizuienta a solicitat revizuirea hotărârii primei instanțe motivat de faptul că fiul său, condamnatul, nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte penale și a constatat că acesta nu constituie motiv de revizuire conform art. 394
C.P.P.Pentru soluționarea cererii din oficiu instanța a dispus atașarea dosarului de fond nr. 4802/P/2005 al Tribunalului O l
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispoz. art. 394 și urm. instanța C.P.P. a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 78/D/P/2005 din 1.08.2005 DICOT - Biroul Teritorial Olta dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților, și pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplic.art. 75 alin. 1 lit. a și art. 99 și urm.
Prin sentința penală nr.134/3.07.2006 pronunțată în dosarul nr. 4802/P/2005 Tribunalul Olta dispus condamnarea inculpatului minor pentru fapta comisă și incriminată de dispoz. art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 99 și urm. la 1 an și 6 luni închisoare și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe o perioadă de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 86/3 și 110/1 inculpații C.P.P. au fost obligați să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de textul indicat și li s-a pus în vedere dispoz. art 86/4
În temeiul art. 118 lit. e s-a dispus confiscarea de la inculpați a cantității de 174 gr. canabis.
Impotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații și iar prin decizia penală nr.72/6.12.2006 pronunțată în dosarul nr- Curtea de APEL CRAIOVAa luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul și totodată a admis apelul inculpatului și redozat pedeapsa aplicată la 9 luni închisoare.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 2571/14.05.2007 pronunțată în dosarul penal nr- a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul .
Pentru a pronunța această decizie instanța supremă a constatat că în ziua de 14.07.2005 organele de urmărire penală din cadrul DICOT și IPJ O s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că inculpatul minor încearcă să vândă canabis în schimbul sumei de 3.000.000 lei (ROL).
Până la intervenția organelor de poliție acesta l-a chemat pe coinculpatul și împreună s-au deplasat în zona "Policlinica veche" din municipiul S unde inculpatul i-a cerut acestuia să ridice marfa din locul în care o ascunsese, propunere acceptată de coinculpatul, astfel că acesta a luat punga din locul indicat, a pus-o în buzunarul drept al pantalonilor după care s-au deplasat în zona clubului Viena din municipiul S unde urmau să se întâlnească cu diverși cumpărători și unde la scurt timp au fost imobilizați de organele de poliție care asupra inculpatului au găsit 2 pungi de hârtie în interiorul cărora se găsea material vegetal ce părea a fi canabis, încheindu-se procesul verbal de constatare în prezența martorilor asistenți G și, moment în care inculpatul a declarat că a primit materialul vegetal - ce ulterior s-a dovedit a fi canabis - de la inculpatul.
La data d 2.10.2007 mama condamnatului minor, numita, în temeiul dispoz. art. 396 alin. 1 lit. b potrivit C.P.P. cărora cererea de revizuire poate fi făcută și de rudele apropiate ale condamnatului a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 134/3 iulie 2006 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul 4802/P/2005, definitivă prin decizia nr. 2571/14.05.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr-, prin care s-a respins recursul condamnatului ca nefondat, motivat de faptul că hotărârea a fost dată de alți magistrați decât cei care au compus completul de judecată, soluția de condamnare a fiului său a fost dată fără audierea părții responsabile civilmente, martorul a făcut afirmații mincinoase în fața instanței.
La termenul din 26.10.2007 revizuienta personal și în prezența apărătorului ales a învederat instanței că înțelege să-și retragă cererea de revizuire formulată.
In raport de manifestarea de voință a revizuientei și dispoz. art. 396 instanța C.P.P. constată că persoanele care pot cere revizuirea - beneficiind de dreptul exercitării libere a acestei căi extraordinare de atac - nu au numai facultatea de a folosi acest drept ci și posibilitatea de a renunța la judecarea cererii de revizuire pe care au promovat-o, în acest sens pronunțându-se ICCJ - Secția penală prin decizia penală nr. 1824/8.04.2007 prin care a statuat că: întrucât codul d e procedură penală nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la retragerea cererii de revizuire, în cauză sunt incidente dispozițiile codului d e procedură civilă ce constituie conform art. 721 procedura de drept comun, în lipsa unor dispoziții potrivnice, în cauză fiind incidente dispoz. art. 246 civ. în temeiul cărora urmează a se lua act de retragerea cererii care constituie practic o renunțare la judecarea acesteia".
In același sens aceeași instanță s-a pronunțat în mod obligatoriu prin decizia nr. XXXIV din 6.11.2006, dată în interesul legii și publicată în Of. nr. 368/30.05.2007 stabilind că: " instanța investită cu soluționarea cererilor de amânare ori întreruperea executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, de revizuire sau contestație la executare, în cazul retragerii acestora urmează să ia act de această manifestare de voință".
În raport de aceste aspecte instanța, fără a mai analiza admisibilitatea în principiu cererii conform art 403 a C.P.P. luat act de retragere a cererii formulate.
Fiind în culpă procesuală în baza art. 192 alin. 2 revizuienta C.P.P. a fost obligată la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești revizuienta a declarat apel în termen, criticând pentru nelegalitate și soluția dată în cererea de recuzare a procurorului.
În dosarul primei instanțe, revizuenta a formulat cerere de recuzare a procurorului de ședință, care s-a respins ca nefondată prin încheierea din 22 noiembrie 2007, cu motivarea că nu există un caz de incompatibilitate a procurorului în raport cu disp. art. 49 cod procedură penală.
În ceea ce privește apelul declarat în cauză, apar necesare următoarele precizări:
Revizuienta a declarat apel nemotivat, iar în cererea de apel se face mențiunea că motivele de apel vor fi întocmite și depuse ulterior; (fila 3)
Pentru primul termen de judecată, apelanta depus un memoriu în cuprinsul căruia, aceasta își exprimă o serie de nemulțumiri cu privire la modul cum s-a desfășurat procesul în primă instanță, cu privire la modul de soluționare a cererii de recuzare, fără a aduce critici directe și explicite cu privire la hotărârea pronunțată de tribunal, prin care s-a luat act de retragerea cererii de revizuire.
În cuprinsul aceluiași memoriu, în pagina finală, apelanta face mențiunea că își retrage apelul, înțelegând să și motiveze această opțiune, în sensul că prima instanță nu s-a pronunțat pe fond.
Totuși, în finalul concluziilor, apelanta solicită Curții - instanță de control judiciar, să se dispună "respectarea procedurii legale în judecarea și soluționarea revizuirii"; (filele 11- 13)
Pentru termenul din 18 ianuarie, apelanta depune un nou Memoriu la dosar, reiterează cele arătate în memoriul inițial și dezvoltă punctul său de vedere cu privire la soluționarea cererii de recuzare a procurorului. Nu aduce critici directe asupra hotărârii finale pronunțată de tribunal, prin care s-a luat act de retragere.
Atât în partea introductivă cât și în partea finală, arată că își retrage apelul declarat, înțelegând să-și motiveze opțiunea cu aceleași argumente aduse anterior și dezvoltate.
Deși arată că își retrage apelul, revizuienta solicită totuși Curții - instanță de control judiciar, să cerceteze " aceste ilegalități săvârșite de Tribunalul O l t" (filele 22 - 24).
Apelanta nu a înțeles să se prezinte în fața Curții pentru a da eventuale lămuriri cu privire la voința sa reală în privința apelului declarat.
Instanța de control judiciar nu poate în același timp să păstreze, dar să și reformeze o hotărâre judecătorească atacată cu o cale de atac.
Având în vedere cele arătate în precedent cu privire poziția apelantei, din care nu rezultat cu claritate conținutul și sensul pe care partea a înțeles să -l dea solicitării printr-o exprimare liberă a voinței sale și că instanța este ținută să se pronunțe și să dea o rezolvare firească, adecvată intenției reale a titularului cererii, Curtea apreciat la termenul din 18 ianuarie 2008, că se impune totuși citarea apelantei revizuiente cu mențiunea de a a-și preciza clar și fără echivoc poziția sa cu privire la cererea de apel.
La acest termen, apelanta nici nu s-a prezentat în instanță, nici nu a depus la dosar un punct de vedere în acest sens.
În aceste condiții și în lipsa unei exprimări clare a voinței sale, instanța de apel are îndoieli și nu este în măsură să considere că apelanta a înțeles clar și fără echivoc să-și retragă apelul și că acestea ar fi limitele investirii.
Prin urmare, Curtea nu va lua act de retragerea apelului, urmând a-l soluționa ca atare.
În ceea ce privește admisibilitatea căii de atac, se impun următoarele precizări:
Sentința pronunțată de tribunal nu poate fi socotită ca definitivă la data pronunțării, în sensul disp. art. 416 pct. 1 cod procedură penală, fiind supusă unei căi de atac, respectiv a apelului apreciat ca admisibil.
O hotărâre judecătorească prin care s-a soluționat cauza în primă instanță, fie și prin retragerea cererii de revizuire în acest caz, aparține categoriei sentințelor, în sensul art. 311 alin. 1 cod procedură penală.
Prin dispozițiile art. 361 alin. 1 lit. a - cod procedură penală se stabilesc în mod expres și limitativ sentințele ce nu pot fi atacate cu apel, iar dintre acestea nu face parte și sentința prin care se ia act de retragerea unei cereri, cum este cazul de față a cererii de revizuire.
Așadar, o asemenea sentință este supusă căii de atac a apelului.
În aceiași ordine de idei, nu se poate susține nici ideea că eventual ar fi supusă căii de atac a recursului, concluzie bazată pe interpretarea disp. art.385 ind. 1 alin. 1 lit. a - f cod procedură penală.
Cert este că această sentință nu ar putea fi criticată în recurs, decât în situația în care nu ar fi fost apelată, sau deși apelată, s-a retras apelul, dacă legea a prevăzut această cale de atac, potrivit disp. art. 385 ind. 1 alin. 4 teza I cod procedură penală.
În ceea ce privește temeinicia cererii de apel d e față, instanța va analiza apelul ca fiind formulat atât împotriva sentinței finale, cât și împotriva încheierii prin care s- respins cererea de recuzare a procurorului, atacabilă cu apel în raport cu disp. art. 361 alin. cod procedură penală și art. 52 alin. 6 cod procedură penală, urmând a fi analizat ca atare, astfel:
Soluția dată prin încheierea din 22 noiembrie 2007, este legală.
Prin cererea de recuzare a procurorului s-a invocat faptul că procurorul care reprezintă Ministerul Public în cauza având ca obiect revizuire este același cu reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 4802/2005, de fond al cauzei, acesta punând concluzii de condamnare a inculpatului, fără probe concludente.
În mod corect Tribunalul a respins cererea de recuzare, având în vedere că în această situație nu există caz de incompatibilitate a procurorului, neîncadrându-se în nici unul din cazurile prevăzute expres și limitativ de disp. art. 49 alin. 1 cu trimitere la art. 46, alin. 2 cu trimitere la art. 48 alin. 1 lit. b - i și alin. 2, precum și 49 alin. 3 și 4 cod procedură penală.
Numai judecătorul care s- pronunțat anterior nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac, sau care și-a exprimat anterior părerea, este incompatibil, potrivit disp. art. 47 cod procedură penală.
Or, aceste dispoziții legale se referă exclusiv la judecători.
Soluția dată prin sentință, în sensul că s-a luat act de retragerea cererii de revizuire, este de asemenea legală.
De altfel, apelanta de astăzi nu formulează în mod direct și explicit critici cu privire la această rezolvare și nu susține că în mod greșit s-ar fi luat act de retragere.
Analizând modul cum instanța de fond a luat act de retragerea cererii, Curtea nu identifică nicio cauză de nelegalitate în această privință și constată că Tribunalul procedat în consecință în momentul în care personal, scris și prin susținere orală, titulara cererii și-a manifestat clar și fără echivoc voința de a retrage cererea, fiind respectată în acest sens și decizia pronunțată în interesul legii nr. XXXIV/2006 a ÎCCJ și interpretate în mod corespunzător disp. art. 403 cod procedură penală, în sensul inutilității, în condițiile retragerii cererii, a examinării admisibilității în principiu.
Pentru toate aceste considerente, se va respinge apelul de față ca nefundat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b cod procedură penală și având în vedere soluția pronunțată și disp. art. 192 alin. 2 cod procedură penală, apelanta va fi obligată la cheltuieli judiciare statului în apel, în valoare de 40 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de revizuienta, împotriva sentinței penale nr. 192 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală în dosarul nr-, privind pe condamnatul - ca nefundat.
Obligă apelanta la 40 lei cheltuieli judiciare în apel, în favoarea statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red. TR/2 ex.
10.03.2008
Jud.fond
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Ligia Epure
