Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 134/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 134/A/2009

Ședința publică din 17 decembrie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - --

Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind apelurile declarate de Serviciul Teritorial Cluj și de inculpații, și împotriva sentinței penale nr.184 din 05 mai 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor, după cum urmează:

- inculpatul - abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial, prev.de art.13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art.248 și art.248/1 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.; luare de mită, prev.de art.254 alin.1 pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 pen. rap.la art.17 lit.c din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen.

- inculpatul - trafic de influență, prev.de art.257 pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și dare de mită, prev.de art.255 alin.1 pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen.

- inculpatul - fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 pen. rap.la art.17 lit.c din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen.; complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial, prev.de art.26 pen. rap.la art.13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art.248 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.; dare de mită, prev.de art.255 alin.1 pen. rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și totul cu aplic.art.33 lit.a și art.37 lit.a pen.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpaților, și a părților civile, G, G și DGFP

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 3 decembrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 184/05.05.2009 a Tribunalului Cluj au fost condamnați inculpații:

1., fiul lui și, născut la 24.09.1964 în de Câmpie, jud.C, CNP-,. în C-N,-/5, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial comisă formă continuată, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art. 248 și art. 248/1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (16 acte materiale), la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen. pe o durată de 4 ani.;

- luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (12 acte materiale), la 4 ani închisoare,

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. (9 acte materiale), la 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen. pe o durată de 4 ani.

În temeiul art.350 proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv cu începere de la data de 14.05.2008, la zi.

Cu consecințele prev. de art. 71, art. art 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

2., fiul lui și, născut la 02.01.1968 în P, jud.P, CNP -,. în Câmpia,-/17, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257.pe. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu consecințele prev. de art. 71, art. art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

3., fiul lui și, născut la 28.07.1976, în C-N, CNP-,. în C-N, str. - nr.9, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a pen la pedeapsa de 6 luni închisoare;

- complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000, cu referire la art. 248.pen, cu aplicarea art. 41 alin.2, art. 37 lit. a pen. la pedeapsa de 1 an închisoare;

- dare de mită prev. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a penal, la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare.

În temeiul art. 83.pen. s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sent.pen.582/13.2005 a Tribunalului Cluj, pentru trafic de influență, prev. de art.257 al.1 pen, pedeapsă pe care o cumulează la pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare.

Cu consecințele prev. de art. 71, art. art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

În temeiul art.14 proc.pen. art.998 civ. a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile astfel:

- 328.227,75 lei, cu majorări de întârziere pentru fiecare autovehicul în parte de la data înmatriculării (-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -), până la plata integrală a sumei către Statul Român, reprezentat de prin ANAF-DGFP C;

- 1914 euro către,. în C-N,-/40;

În solidar pe inculpatul și la plata sumelor de

- 20.000 euro cu dobândă legală de la data de 18.03.2008, până la achitarea integrală a sumei către partea civilă,. în Largă nr.112, jud. M, cu respingerea daunelor morale în sumă de 100.000 lei solicitate de partea civilă;

- 15.000 lei către partea civilă,. în Câmpia,- A, jud. C;

- 4.500 lei către,. în Câmpia,- A, -0,.20, jud.

S-a constatat că părțile civile G, G și au recuperat în întregime prejudiciile.

În temeiul art.254 al.3 pen. s-a dispus confiscarea sumei de 3.850 euro, cu obligarea inculpatului la plata sumei confiscate.

În temeiul art.14 proc.pen. art.348 proc.pen. s-a dispus anularea ordinelor de plată falsificate -15-29 vol.II, și a înmatriculărilor de autovehicule fraudulos efectuate: -, -, -, -, restul înmatriculărilor fraudulos făcute fiind anulate de

S-a menținut sechestrul asigurator dispus prin Ordonanța emisă de DNA - Serviciul Teritorial Cluj din 10.06.2008 și procesul-verbal din 12.06.2008, asupra bunurilor inculpatului.

În temeiul art.193 al.6 proc.pen. au fost obligați inculpații și la 0 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.

În temeiul art.191 al.2 proc.pen. a fost obligat inculpatul la 5.000 lei, pe inculpatul la 4.000 lei și pe inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul DNA - Serviciul Teritorial Cluj nr.43/P/2008, au fost trimiși în judecată inculpații:

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial comisă în formă continuată prev. de art. 13 din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248 și art. 248¹. pen. cu aplicarea ar. 41 alin. 2 Cod pen. ( 16 acte materiale ); luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod pen. ( 12 acte materiale ); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 modif, cu aplic. art. 41 alin 2.pen. ( 9 acte materiale), faptele fiind comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33. pen.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic art. 41 alin. 2.pen.; dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 alin 1. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. faptele fiind comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a pen.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290.pen. cu referire la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, cu aplic art. 41 alin 2.pen.; complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu crearea de avantaj patrimonial prev. de art. 26 Cod pen. rap. la art. 13²din Legea 78/2000 modif, cu referire la art. 248 Cod pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod pen.; dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 Cod pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. faptele fiind comise în stare de recidivă mare postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod pen, și în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a pen.

S-a reținut în actul de trimitere în judecată că inculpatul, în calitate de agent șef de poliție, în perioada ianuarie-martie 2008, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit suma totală de 26.764 euro și 28.350 lei pentru a nu îndeplini sau a îndeplini acte contrare atribuțiilor și îndatoririlor legale și de serviciu, procedând la înmatricularea unui număr de 16 autovehicule cu eludarea plății taxei speciale de primă înmatriculare, cauzând prin aceasta, bugetului de stat, o pagubă în sumă de 382.227,75 lei, iar pentru atingerea scopului infracțional a completat olograf un număr total de 9 ordine de plată, înscriind date nereale ce atestă în mod fictiv plata taxei speciale de primă înmatriculare, contrafăcând semnăturile plătitorilor și aplicând impresiuni contrafăcute ale ștampilelor instituțiilor bancare, înscrisuri care au fost folosite prin depunerea la dosarele de înmatriculare.

Inculpatului, cunoscându-l pe inculpatul, în calitatea de reprezentant al unei societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul intermedierii de înmatriculări, i se reține că în cursul lunii martie 2008, pretins și primit de la făptuitorii, și suma totală de 20.000 euro și 19.500 lei pentru ca prin influența pe care o are asupra inculpatului, să faciliteze înmatricularea vehiculelor aparținând făptuitorilor sau societăților administrate de aceștia, fără achitarea taxei speciale de primă înmatriculare în cuantumul prevăzut de lege.

La fel s-a reținut că a procedat și inculpatul care în cursul lunilor ianuarie și martie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a dat inculpatului suma totală de 3850 euro pentru înmatricularea unui număr de trei autovehicule întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, comisă în formă continuată prev. și ped. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art.41 lin 2.pen. și art. 37 lit. a pen. completând olograf un număr total de 3 ordine de plată, înscriind date nereale ce atestă în mod fictiv plata taxei speciale de primă înmatriculare, înscrisuri care au fost depuse la dosarele de înmatriculare, acordând prin aceasta ajutor material efectiv la încălcarea atribuțiilor de serviciu, inculpatului.

Atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, inculpatul a avut o atitudine nesinceră încercând să transfere răspunderea asupra unei persoane imaginare, inițial poreclită,", ulterior arătând că s-ar numi, ".

Chiar dacă inculpatul a recunoscut că a completat ordine de plată, semnând în numele beneficiarilor înmatriculărilor și înscriind suma reală datorată cu titlu de taxă specială, chiar dacă suma efectiv remisă de aceștia se cifra la aproximativ J din cuantumul legal datorat, inculpatul susține că nu și-a încălcat atribuțiilor de serviciu prin această conduită, sumele de bani fiind înmânate numitului,".

Inculpatul a recunoscut starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de trimitere în judecată, însă a susținut că ar fi nevinovat, inculpatul, în calitatea de agent șef de poliție la serviciul înmatriculări, l-a asigurat că se pot înmatricula autovehicule cu plata taxei de primă înmatriculare, la J și că înmatricularea ar fi legală.

Inculpatul a fost inițial nesincer, ulterior a recunoscut starea de fapt reținută în sarcina sa, cu mențiunea că a declarat că l-ar fi cunoscut și ar fi dat ordinele de plată numitului,", pentru că așa i-a cerut inculpatul.

Coroborând declarațiile inculpaților, a părților vătămate și a martorilor din faza de judecată, cu restul probelor aflate la dosar:

Volumul

- filele 1 - 8 - autodenunț și declarații ale părții vătămate;

- filele 15, 31 - 37, 42, 53 - autodenunț și declarații ale părții vătămate;

- filele 58 - 59 - declarația numitului;

- filele 63 - 65 - declarația numitului G;

- filele 78 - 80 - declarația numitului G;

- filele 86 - 87 - declarația numitului ;

- filele 91 - 93 - declarația numitului;

- filele 93 - 95, 103 - declarația numitului ;

- filele 72 - 74 - declarația martorului;

- filele 75 - 77 - declarația martorului;

- filele 194 - 200 - declarația martorului;

- filele 202 - 204 - declarația martorei;

- filele 205 - 207 - declarația martorului;

- filele 208 - 209 - declarația martorului;

- filele 210 - 212 - declarația martorului;

- filele 213 - 215 - declarația martorei;

- filele 216 - 219 - declarația martorei,

- filele 177 - 191 - raport de expertiză grafică;

- filele 172 - 175 - impresiunile ștampilelor BRD;

- fila 176 - adresa BRD privind subunitățile deschise pe raza municipiului T;

- filele 150 - 158 - procese verbale de luare a probelor de scris;

- filele 192 - 198 - procese verbale de verificare privind identificarea numitului;

- filele 327 - 347 - acte privind reglementarea procedurii înmatriculării și fișa postului inculpatului;

- filele 357,358 - 360 - adresa DGFP C privind neîncasarea ordinelor de plată;

- filele 369 - 370 - adresa DGFP C privind calculul prejudiciului și poziția în latura civilă;

- filele 124 - 125 - ordinul de plată, exemplarul 1 predat de către învinuitul și procesul verbal de ridicare;

- filele 106, 111-114, 117-123, 130-131 - declarațiile învinuitului;

- fila 132 - fișa de antecedente penale a învinuitului;

- filele 230, 231-242, 251-252, 257-258, 315-317 - declarațiile inculpatului;

- fila 225 - fișa de antecedente penale a inculpatului;

- filele 269-273, 274-285, 310-312, 320, 323-325 - declarațiile inculpatului;

- fila 268 - fișa de antecedente penale a inculpatului;

- filele 144, 259, 326 - procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală;

Volumul II

- filele 15-29 - ordinele de plată în original;

- filele 30-406 - copii ale documentelor cuprinse în dosarele de înmatriculare;

Volumul III

- filele 47 - 52 - notă de redare a convorbirilor ambientale purtate între și;

- filele 60-66 notă de redare a convorbirilor ambientale purtate între și Bazil;

- filele 67-72, 79-85 - note de redare a convorbirilor ambientale purtate între și;

- filele 73 - 78 notă de redare a convorbirilor ambientale purtate între și;

- filele 53 - 59, 86 - 214 notă de redare a convorbirilor telefonice;

Volumul IV

- filele 33 - 158 - listingul convorbirilor telefonice comunicat de către ROMANIA;

- filele 159 - 167 - dovezi privind imobilele aflate în proprietatea inculpatului;

- filele 168 - 172 - ordonanță privind luarea măsurilor asiguratorii și proces verbal de aplicare a sechestrului asigurator;

- filele 174 - 179 - ordonanță de delegare a ofițerilor de poliție judiciară;

- filele 180 - 201 - dovezi privind încunoștințarea apărătorilor aleși despre efectuarea actelor procedurale, se reține

În fapt:

Cu ocazia primei înmatriculări a vehiculelor în România, prin dispozițiile art. 214 din Legea 343/2006, modificată prin OUG110/2006, de modificare și completare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal s-a stabilit o taxa specială de primă înmatriculare ce se va achita de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (), la unitățile trezoreriei statului din cadrul unităților fiscale în a căror evidență aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe.

În documentul de plată trebuia înscris obligatoriu seria cărții de identitate a autoturismului sau autovehiculului, procedura privind calculul taxei speciale aplicabilă raportat la data înmatriculărilor ce fac obiectul prezentului dosar este cea prevăzută în Ordinul 418/08.06.2007, conform căruia taxa se calculează de către organul fiscal competent la punctele organizate în cadrul unităților Trezoreriei Statului, pe baza cărții de identitate a vehiculelor, prezentată în original. Documentul privind modul de calcul se eliberează în două exemplare, cu ajutorul aplicației informatice, un exemplar fiind păstrat de către organul fiscal competent împreună cu copia cărții de identitate, cel de-al doilea fiind înmânat solicitantului. Această operațiune este obligatorie întrucât pe baza documentului de calcul se efectuează plata taxei speciale.

OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice - art. 19 reglementează procedura înmatriculării vehiculelor, prin ordin al ministrului, în speță actul normativ aplicabil este Ordinul 1.501/13.11.2006 al Ministerului Administrației și Internelor, publicat în 941/21.11.2006. Înmatricularea, se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor în a căror rază de competență își au domiciliul, sediul ori reședința proprietarii. Articolul 7 alin.1 lit. a)-n) al Ordinului cuprinde exhaustiv documentele pe baza cărora se efectuează înmatricularea, printre care, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plății taxei speciale stabilită potrivit legii. În aliniatul 4 al aceluiași articol se prevede că, " în cazul existenței unor indicii cu privire la falsificarea documentelor prevăzute la alin. 1 sau 3 ori în absența celor prevăzute la alin. 3, se vor efectua verificări prin intermediul structurilor specializate ale cu competențe în domeniu, la solicitarea serviciilor publice comunitare și înmatricularea vehiculelor"

La aceste reglementări s-au adaugat norme cu caracter intern, emise de către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (nr. 7578/23.01.2007) rezultând inițial dubla obligație angajaților serviciilor de a verifica actul doveditor al plății atât sub aspectul sumei cât și a existenței mențiunii privind seria cărții de identitate. Ulterior, după intrarea în vigoare a Ordinului 418/2007, calculul taxei speciale se putea efectua exclusiv de către unitățile trezoreriei, angajații având obligația generală de a verifica existența documentului de plată și valabilitatea acestuia din punct de vedere formal, respectiv existența tuturor mențiunilor obligatorii în documentul de plată.

Inculpatul având o societate ( Auto 92 Câmpia ), cu obiect de activitate prestări servicii în domeniul înmatriculărilor de vehicule și fiind în relații de prietenie cu inculpatul, apela exclusiv la serviciile acestuia pentru operațiuni ce intrau în sfera atribuțiilor Biroului Înmatriculări din cadrul V

Și inculpatul având o societate - C- și aflându-se și el în relații de prietenie cu inculpatul, a apelat la ajutorul inculpatului pentru înmatricularea unui număr de trei autovehicule achiziționate în prima parte a anului 2008.

Cei doi coinculpați menționați mai sus, pe lângă alte persoane -, Bazil, G, și G - au apelat la serviciile inculpatului pe considerentul că acesta lucra ca și agent de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C - Biroul Înmatriculare și spunându-le că se pot face înmatriculări de autovehicule cu plata taxei de primă înmatriculare, la din taxa legală prevăzută de lege, aceștia au apelat la serviciile inculpatului.

Inculpatul avea ca principală atribuție de serviciu efectuarea tuturor operațiunilor legate de atribuirea numerelor de înmatriculare provizorii sau definitive, inclusiv operarea pe calculator și în fișele specifice, având obligația de a cunoaște normele în vigoare referitoare la activitatea serviciului din care face parte, așa cum rezultă din fișa postului (punctul D).

Prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, în perioada ianuarie-martie 2008, inculpatul a înmatriculat un număr total de 24 de autovehicule, prin întocmirea unor acte ce atestă nereal plata taxei speciale de primă înmatriculare (ordine de plată), urmare a primirii unor sume de bani fie direct de la beneficiarii înmatriculărilor, fie prin intermediul inculpatului, cauzând bugetului de stat o pagubă în sumă de 449.096,22 lei, în prezenta cauză fiind trimis în judecată pentru înmatricularea a 16 autovehicule și un prejudiciu cauzat bugetului de stat în sumă de 382.227,75 lei, pentru celelalte autovehicule înmatriculate și diferența de prejudiciu, dispunându-se în faza de urmărire penală disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor.

Inculpatul a primit de la beneficiarii înmatriculărilor, direct ori prin intermediul inculpatului, sume reprezentând aproximativ J din cuantumul taxei speciale datorate potrivit legii, respectiv, 26.764 euro și 28.350 lei, inculpatul acceptând depunerea dosarelor de înmatriculare fără a exista actul doveditor al plății; mai mult, personal a completat formulare ale unor ordine de plată emise de către subunități ale unor instituții bancare, sau și a contrafăcut semnătura plătitorului, sumele rămânând în posesia inculpatului, nefiind încasate la bugetul de stat, susținerea inculpatului că ar fi predat sumele de bani numitului," ( ) nefiind dovedită.

La datele de 17.04.2008 și 21.04.2008, părțile vătămate și au făcut autodenunțuri pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 6¹din Legea 78/2000 modif. arătând că au remis inculpatului sumele de 20.000 euro (în cazul denunțătorului ) și respectiv 15.000 lei ( în cazul denunțătorului ) pentru ca prin influența avută asupra unui polițist ( ) din cadrul V C, inculpatul să îi ajute să înmatriculeze vehiculele fără plata taxei speciale în cuantumul prevăzut de lege.

Partea vătămată, administrator al Com L, firmă ce are ca obiect de activitate și transportul de persoane, în luna decembrie 2007 achiziționat din Franța un număr de 4 autobuze marca Renault și un autobuz marca destinate realizării acestei activități.

Cunoscându-l de mai mult timp pe inculpatul, apelând la serviciile societății acestuia în mai multe rânduri pentru a efectua demersurile necesare înmatriculării vehiculelor firmei sale a apelat și în cazul celor cinci autobuze, fiind cunoscut faptul că acesta are relații la diferitele autorități.

După obținerea omologării efectuate de către C, constatându-se că suma datorată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare a fost extrem de ridicată, de peste 200.000 lei, partea vătămată a stopat demersurile pentru înmatriculare întrucât nu dispunea de veniturile necesare.

În cursul lunii martie 2008, inculpatul a fost de acord să-l ajute pe să înmatriculeze cele 5 autobuze, ajutor condiționat de plata sumei de 20.000 de euro, solicitată de o cunoștință de la poliție, Biroul Înmatriculări C care a fost de acord să primească documente de plată cu sume inferioare celor datorate potrivit legii, ajutor pentru care a pretins suma de 4.000 euro, pentru fiecare autovehicul.

Cu toate că s-a pretins plata în avans a întregii sume, a refuzat, arătând că va achita suma de 10.000 euro la depunerea dosarelor iar restul sumei numai după obținerea înmatriculării.

În scopul arătat, la începutul lunii martie, i-a dat inculpatului documentele aferente celor cinci autobuze, suma de 10.000 de euro și ștampila societății, acesta ocupându-se de depunerea dosarelor, iar la câteva zile, a fost contactat telefonic de către inculpatul care, i-a comunicat că a rezolvat înmatriculările autovehiculelor și urmează să ridice numerele, pretinzând cea de a doua tranșă de bani.

Dată fiind suma mare pretinsă, nu a avut deplină încredere și l-a însoțit pe inculpatul la.V C, având asupra sa restul de bani, respectiv 10.000 de euro și în sediul Serviciului de Înmatriculări, la solicitarea inculpatului, s-a deplasat la biroul de eliberare a documentelor, timp în care inculpatul a discutat cu mai multe persoane, spunându-i la un moment dat că a dat banii polițistului și totul este rezolvat fapt confirmat de obținerea numerele: -, -, -, - și -, fără ca partea vătămată să intre în posesia vreunui document care să ateste plata taxei speciale de primă înmatriculare și bănuind că ceva nu este în regulă a formulat denunțul din 17.04.2008.

arată că lipsa documentului justificativ, a fost de natură a-i crea îndoieli și l-a determinat să sesizeze faptele.

Din notele de redare a convorbirilor purtate între denunțător și inculpat rezultă că acesta din urmă recunoaște primirea sumei de 20.000 de euro pentru ca la rândul său să o remită mai departe unui polițist din cadrul Biroului de Înmatriculări, și cu prilejul acestor discuții asigurându-l pe că nu sunt probleme. Pe de altă parte, inculpatul susține că nu cunoaște modalitățile concrete în care s-a realizat înmatricularea, responsabilitatea aparținând funcționarului de la înmatriculări care îi va restitui banii în cazul în care se va descoperi fapta, inculpatul solicitându-i să nu-l implice și să susțină că a fost ajutat de o persoană,", care lucrează la BRD și poate obține reduceri.

Inculpatul a recunoscut primirea sumei de 20.000 de euro de la, declarând că întreaga sumă a fost dată polițistului de la Biroul Înmatriculări, inculpatul susține însă că nu a traficat influența avută asupra funcționarului public, că nu a cunoscut caracterul ilicit al înmatriculării și nici modalitatea concretă în care s-a realizat plata taxei speciale, susținând implicarea unei persoane cunoscute sub numele, angajat al Trezoreriei sau Finanțelor C, care beneficiază de reducere a taxei.

Și inculpatul a recunoscut primirea sumei de 20.000 euro, pe care pretinde că la rândul său a dat-o numitului, pentru ca acesta să achite taxa specială redusă la J cu motivarea că în calitate de angajat al Finanțelor, beneficiază de reducere și, cu toate că au fost încuviințate probele propuse în dovedirea existenței așa numitului,", inculpatul nu a reușit să dovedească această existență.

Așa cum a rezultat din convorbirile telefonice din 13.05.2008 inculpatul îl instruiește pe ce să declare cu privire la înmatricularea autovehiculelor și a sumei de 20.000, inculpatul fiind instruit la rândul lui de către inculpatul.

Din fișele de înmatriculare a celor cinci autobuze a rezultat că acestea au fost operate de către inculpatul, că un număr de cinci ordine de plată, formulare ale BRD, datate 18.03.2008 și care prezintă impresiunea unei ștampile cu inscripția BRD - Sucursala Ordinele de plată cu nr. 21, 22, 23, 24 și din nou 24 au fost completate olograf de către inculpatul, care a aplicat și ștampila Com L și a executat prin contrafacere semnătura plătitorului

Expertiza efectuată asupra scrisului și sigilografică confirmând ca autor al scrierii este inculpatul, impresiunea ștampilei fiind diferită de cea originală, fiind contrafăcută, ordinele de plată nu au fost operate, taxa specială datorată pentru cele cinci autobuze, în suma de 236.038,01 lei nefiind încasată la bugetul de stat.

Inculpatul susține că a depus cele cinci dosare care a fost primite de către funcționarul de la Biroul de Înmatriculări fără ca acestea să conțină actul doveditor al plății taxei speciale, înțelegerea fiind ca inculpatul să rezolve această problemă, fără a-i da relații cu privire la modalitatea concretă.

La fel a procedat inculpatul și în cazul părții vătămate, de la care a primit suma de 15.000 lei pentru ca tot prin intermediul agentului de poliție, să obțină înmatricularea autoutilitarei marca RENAULT, fără plata taxei speciale de primă înmatriculare în cuantumul prevăzut de lege.

a achiziționat în luna mai 2007 un vehicul (cap tractor marca RENAULT), neînmatriculat și pentru că-l cunoștea pe inculpatul de mai mult timp, a apelat la serviciile acestuia pentru a intermedia înmatricularea. arată că a efectuat demersurile pentru a obține actele necesare, iar în luna ianuarie 2008 hotărât să înmatriculeze vehiculul, ocazie cu care soția sa a solicitat Administrației Financiare Câmpia să calculeze taxa datorată potrivit legii, aflând că aceasta ar fi de peste 70.000 lei, sumă de care nu dispunea, i-a relatat inculpatului aceste aspecte, acesta promițându-i că se va interesa și va încerca să îl ajute, iar după circa o săptămână, i-a spus că poate rezolva înmatricularea în schimbul sumei de 15.000 lei, prin intermediul unei cunoștințe, polițist la înmatriculări și fiind de acord cu propunerea, după ce a pregătit întreaga documentație, s-a deplasat la sediul firmei inculpatului și la indicațiile acestuia, a înmânat martorei angajată a firmei,Auto " dosarul, ștampila societății și suma de 15.000 lei, iar după circa o săptămână, a fost anunțat telefonic de către inculpatul că vehiculul a fost înmatriculat, astfel s-a deplasat personal la biroul eliberări și a ridicat numărul de înmatriculare atribuit, -.

Ca și în cazul, a fost sfătuit de către inculpatul să declare varianta indicată de către, a existenței numitului, spunându-i să declare:,domle am fost la ghișeu și a zis că are pe cineva care lucrează la bancă și face mai ieftin era cu un tip acolo, am înțeles că îl cheamă, că așa zis el să zicem de unu înțelegi că așa îl cheamă pe tipul ăla." Inculpatul arată că,de aia nici nu m-am implicat tare și nu m-am băgat, că m-așteptam la genu ăsta, că mie mi-a zis de primă dată de când știi că ți-am mai zis o dată atunci și atunci n-am vrut să mă bag Cine a luat banii, ăla să plătească, că el a zis că banii vi-i dă înapoi, nu se pune problema io ce am, am trei sau patru mașini care le-am făcut, n-am făcut la oricine io i-am zis io n-am văzut, n-am știut nimic."

Inculpatului a completat dosarul de înmatriculare, a rezultat că ordinul de plată cu numărul 010 având ca dată a emiterii 10.03.2008, înscrisul având aplicată ștampila, fără semnătura reprezentantului firmei și aceeași ștampilă contrafăcută a BRD - Sucursala T, suma înscrisă fiind cea legal datorată, respectiv 70.695, 67 lei, iar din raportul de expertiză grafică, rezultă că scrisul olograf de completare a rubricilor ordinului de plată a fost executat de către inculpatul, care la rândul său, în aceeași perioadă, a beneficiat de înmatricularea unor vehicule în același mod, ocazie cu care, a completat două astfel de ordine de plată nerecunoscând completarea acestui ordin de plată, cu toate că expertiza-l indică pe el autor, suma de 70.695,67 lei, nefiind încasată la bugetul de stat, iar s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei.

Ambii denunțători au solicitat aplicarea dispozițiile legale privind clauza de nepedepsire pentru săvârșirea faptei de cumpărare de influență prev. de art. 6¹din Legea 78/2000.

Inculpații și au procedat similar și în cazul părții civile. În declarația dată în 14.05.2008, inculpatul care în cursul lunii martie 2008 i-a solicitat ajutorul inculpatului, pentru înmatricularea autoturismului marca Opel, (înmatriculat sub nr. -) cumpărat pe numele fiului său,. Inculpatul i-a solicitat suma de 4.500 lei predată martorei și apoi remisă integral inculpatului.

declară că nu a completat ordinul de plată nr. 1/05.03.2008, emis de Banca Transilvania, iar semnătura de la rubrica,plătitor" nu îi aparține, fără a se putea stabili autorul scrisului de completare. Rezultă însă cu certitudine faptul că beneficiarul a achitat la solicitarea inculpatului suma de 4.500 lei, inferioară valorii taxei speciale de primă înmatriculare de 8.673,05 lei, iar din adresa Trezoreriei C rezultă că această sumă nu a fost încasată la bugetul de stat, partea civilă a solicitat obligarea inculpaților la despăgubiri în sumă de 4.500 lei.

Nu s-a putut demonstra existența infracțiunii de cumpărare de influență, partea civilă susținând că a apelat la serviciile inculpatului fără să cunoască valoarea taxei speciale de primă înmatriculare, suma datorată fiindu-i comunicată de către inculpatul.

Inculpatul și inculpatul erau prieteni, cunoscându-se de mai mulți ani iar în luna ianuarie 2008 inculpatul i-a cerut inculpatului să-i acorde ajutor pentru a-și înmatricula autoutilitara marca Ford achiziționată pe seama, al cărei administrator era. După obținerea înmatriculării acestui vehicul, în luna martie, respectiv în datele de 18 și 19 martie 2008, învinuitul a obținut în același mod, eludând plata taxei speciale, înmatricularea altor două vehicule, respectiv și.

La data de 13.05.2008 în fața procurorului care a instrumentat dosarul, inculpatul a formulat un denunț formal, în care arăta că a săvârșit infracțiunea de cumpărare de influență apelând la serviciile numitului,", pentru ca acesta să rezolve plata taxei speciale de primă înmatriculare într-un cuantum redus față de cel prevăzut de lege.

Conduita învinuitului a fost nesinceră, de natură a induce în eroare organele de urmărire penală, urmare a înțelegerii anterioare avute cu inculpatul, respectiv de a prezenta varianta de apărare, ce viza implicarea în întreaga operațiune a numitului,", în sarcina căruia a urma a fi angajată răspunderea penală. Învinuitul a creat aparența unei atitudini de recunoaștere și de cooperare în vederea identificării autorului, participând la activitatea de interceptare și înregistrare a unei convorbiri ambientale purtate cu inculpatul.

Ulterior, după luarea măsurii preventive față de inculpatul, inculpatul a revenit asupra poziției nesincere, cu prilejul audierii sale în dosarul 43/P/2008 arătând în fața procurorului că în luna ianuarie și în luna martie 2008 dat inculpatului sumele de 850 euro și de două ori câte 1.500 euro pentru ca acesta să îl ajute să înmatriculeze cele trei autovehicule. Inculpatul a precizat că de fiecare dată sumele de bani au fost date după încheierea operațiunii de înmatriculare, fie la ghișeu, fie la domiciliul inculpatului, înțelegerea privind plata banilor și cuantumul sumei fiind anterioară încălcării atribuțiilor de serviciu.

În ceea ce privește înmatricularea vehiculului marca Ford căruia i-au fost atribuite numerele -, inculpatul a declarat că nu cunoaște modalitatea concretă în care la dosarul de înmatriculare a fost depus ordinul de plată cu nr.10 purtând ștampila BRD - Sucursala N, iar semnătura de la rubrica,plătitor" nu îi aparține. Expertiza grafică efectuată în cauză a stabilit că scrisul olograf aparține inculpatului, care nu contestă acest fapt. Inculpatul declară că suma de 850 de euro pretinsă pentru această înmatriculare a dat-o inculpatului după ce a ridicat numerele de înmatriculare, neputând așadar fi folosită pentru plata taxei.

, cei doi au procedat cu prilejul înmatriculării autoturismului (nr. -), și respectiv (nr. -), de această dată ordinele de plată fiind completate de către inculpatul la dictarea inculpatului. Este vorba de ordinul de plată nr. 1 cu ștampila BRD Sucursala T și respectiv ordinul de plată nr. 1 cu ștampila BT - Agenția D, care au făcut obiectul expertizei grafice ce confirmă scrierea de către învinuit.

Aceste două ordine de plată sunt incomplete, necuprinzând referirea obligatorie la numărul și seria cărții de identitate a autovehiculului pentru care se face plata, fapt ce ar fi impus restituirea dosarului de înmatriculare și refuzul operațiunii. Mai mult, cu prilejul audierii învinuitului, acesta a predat organelor de anchetă exemplarul nr. 1 al ordinului de plată emis de Banca Transilvania, care s-a aflat tot timpul în posesia sa, și care nu prezintă impresiunea ștampilei instituției bancare.

A rezultat așadar, fără dubiu, că înscrisul nu a fost operat de către bancă iar viramentul sumelor nu a avut loc.

De altfel, inculpatul a recunoscut că în posesia sa se aflau în permanența la ghișeu formulare ale unor ordine de plată pe care le-a folosit în cazul înmatriculărilor operate, susținând că i-au fost puse la dispoziție de către numitul," fără a putea fi identificat și nici existența acestuia nu a putut fi probată de către inculpatul, cu toate că instanța i-a admis probele propuse în dovedirea existenței așa numitului,"

Inculpatul a recunoscut finalmente că nu a cunoscut nicio persoană cu numele,", întreaga activitate ilicită legată de înmatricularea celor trei autovehicule fiind desfășurată de acesta împreună cu inculpatul, căruia i-a dat personal sumele de bani arătate mai sus.

Ca și în situațiile precedente, verificându-se în evidențele Trezoreriei C, a rezultat că sumele datorate pentru înmatriculare - 6.293,18 lei, 9.959,33 lei și respectiv 12.843,63 lei - nu au fost încasate, dovezile de plată fiind fictive, depunerea acestora la dosarele de înmatriculare fiind realizată în scopul împiedicării descoperirii faptelor infracționale.

Inculpatul nu a beneficiat de clauza de nepedepsire prevăzută de lege care presupune denunțarea faptei comise, astfel cum am precizat, denunțul inițial fiind pur formal și nesincer. Ulterior însă, a recunoscut săvârșirea faptelor, contribuind la aflarea adevărului în cauză, aspect ce s-a avut în vedere chiar și la individualizarea pedepselor.

De maniera descrisă mai sus a procedat inculpatul și în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor aflate în proprietatea numiților G, G, și, distincția constând în aceea că, aceștia fiindu-i cunoștințe, au apelat direct la serviciile sale, fără intermediar.

Gaf ost angajat al Prefecturii C, în aceste condiții cunoscându-l pe inculpatul, iar în cursul lunii martie 2008, G împreună cu fiul său, martorul au decis cumpărarea unui vehicul, respectiv autoutilitara marca VW, după ce în prealabil, au convenit cu martorul să accepte înregistrarea vehiculului în evidențele firmei sale

G s-a întâlnit cu inculpatul în piața de mașini din C și au discutat despre valoarea taxei de înmatriculare care era ridicată și la cererea acestuia, inculpatul a fost de acord să îl ajute să înmatriculeze mașina astfel că, după întocmirea documentației, G s-a deplasat la Biroul Înmatriculări, unde inculpatul se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cu toate că dosarul nu conținea dovada plății taxei, inculpatul l-a preluat, l-a verificat și i-a comunicat făptuitorului să se prezinte a doua zi cu suma de 5.000 lei.

Conform înțelegerii, G s-a prezentat la ghișeu în ziua următoare, a ridicat numerele de înmatriculare atribuite, CJ-55-, pentru acest serviciu dându-i inculpatului suma pretinsă. G precizează că inculpatul a părăsit ghișeul și s-a deplasat în fața clădirii pentru a primi banii. Probele de la dosar au confirmat că dosarul de înmatriculare a fost operat de către inculpatul, iar cu privire la ordinul de plată privind taxa, concluziile expertizei au demonstrat că a fost completat prin scriere olografă de către inculpatul, actul poartă ștampila BRD -Sucursala T, despre care s-a stabilit că este contrafăcută.

Martorul declară că nu a fost achitată în numele societății sale taxa specială și nu a semnat sau ștampilat instrumentul bancar.

Suma datorată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare pentru acest autovehicul este de 10.638,50 lei și nu a fost încasată la bugetul de stat.

G este prieten de cca. 9 - 10 ani cu inculpatul, iar în vara anului 2007, a achiziționat un autoturism marca OPEL, pe care l-a utilizat având aplicate numere provizorii.

În luna februarie 2008, G s-a deplasat la locul de muncă al inculpatului pentru a verifica documentele necesare și valoarea taxei speciale de primă înmatriculare, acesta comunicându-i că trebuie să plătească suma de 3.000 lei.

După întocmirea dosarului, Gar evenit la Biroul Înmatriculări, în de serviciu a inculpatului, având asupra sa dosarul ce conținea și suma de 3.000 lei, dosarul fiind preluat de inculpatul iar a doua zi, Gar idicat numerele de înmatriculare, respectiv -, suma de 3.000 fiind recuperată de către G (72 dos.fond).

Gad eclarat că nu a completat vreun instrument de plată, iar semnătura de la rubrica," nu îi aparține, precizând de altfel că nu deține cont la nicio instituție bancară, cu toate acestea, la dosarul de înmatriculare se regăsește un ordin de plată pentru suma de 6.075,51 lei aparținând BT-Agenția B și datat 05.03.2008, documentul de plată nu îndeplinește condițiile legale, lipsă fiind mențiunile privind seria cărții de identitate a vehiculului pentru care se face plata, iar din probele de la dosar rezultă că suma de 6.075,51 lei nu a fost virată la bugetul de stat.

Prin intermediul lui G, a obținut în aceeași modalitate înmatricularea unuia autoturism marca VW (nr. -), suma pretinsă de către inculpatul fiind de 1.000 de euro, deplasându-se la Biroul Înmatriculări împreună cu G, întrucât acesta i-a comunicat că știe un polițist, pe nume, care l-a ajutat să plătească doar J din valoarea taxei speciale de primă înmatriculare și cu toate că a fost prezent la ghișeu, nu a discutat cu inculpatul, acesta i-a solicitat suma de 1.000 de euro prin intermediul numitului Dosarul de înmatriculare a fost preluat și operat de către inculpatul, iar din probele de la dosar rezultă că ordinul de plată ce poartă ștampila BRD-Sucursala Daf ost completat și de această dată de către inculpatul, taxa specială de primă înmatriculare corespunzătoare autoturismului cu numărul de înmatriculare -, este în sumă de 5.971, 91 lei și nu a fost încasată la bugetul de stat, suma de 1.000 de euro fiind recuperată de către (73 dos.fond).

îl cunoaște pe inculpatul de cca. 15 ani, executând chiar lucrări la sediul Poliției Rutiere în perioada în care inculpatul era angajat la această instituție, iar în luna ianuarie 2008, achiziționat un autoturism marca Mercedes Benz, după care s-a deplasat la Serviciul Înmatriculări la ghișeul inculpatului, care i-a comunicat că se ocupă de înmatriculare, cerându-i echivalentul în lei a sumei de 1.014 euro pentru taxa specială de primă înmatriculare, în aceeași zi, a revenit și a ridicat numerele de înmatriculare atribuite, respectiv -.

a mai achiziționat un autoturism marca Renault Laguna, pe care l-a înmatriculat tot cu ajutorul inculpatului, dându-i acestuia suma de 900 euro, autoturismului i-au fost atribuite numerele de înmatriculare -.

Din probele de la dosar a rezultat că taxele speciale de primă înmatriculare în sumă de 9.285, 45 respectiv 5.138,41 lei nu au fost încasate, mai mult, în ceea ce privește autoturismul marca Renault, din adresa Car ezultat că în dosarul de înmatriculare nu se regăsește un act doveditor al plății taxei, cu toate că, la rubrica," a fișei de înmatriculare este înscris textul,TS - OP - 171". Fișa de înmatriculare a fost completată de către inculpatul, iar solicită restituire sumei 1.914 euro, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

îl cunoaște pe inculpatul de mai mult timp, fiind chiar rude prin alianță, astfel că i-a cerut ajutorul pentru înmatricularea autoturismului Ford achiziționat în numele TANSPORT, pentru care i-a spus că trebuie să achite suma de 300 lei și la dictarea inculpatului, a completat un ordin de plată purtând ștampila BRD-Sucursala C-N folosind un formular pus la dispoziție de către inculpatul, declarând că înscrisul nu purta ștampila băncii și personal nu a făcut nicio plată către Trezorerie și cu toate acestea, la data de 21.1.2008, autoturismul a fost înmatriculat cu numerele -, suma reprezentând taxa specială de 614,71 lei nefiind virată la buget, iar suma de 300 lei a fost recuperată de către (81 dos.fond).

ÎN DREPT

Fapta inculpatului care în calitate de agent de poliție cu grad de agent șef, funcționar public cu statut special, angajat al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C - Biroul Înmatriculări, în perioada ianuarie-martie 2008, în mod repetat dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a primit suma totală de 26.764 euro și 28.350 lei pentru a nu îndeplini sau a îndeplini acte contrare atribuțiilor și îndatoririlor legale și de serviciu, procedând la înmatricularea unui număr total de 16 autovehicule cu eludarea plății taxei speciale de primă înmatriculare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, comisă în formă continuată prev. și ped. de art. 254 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art.41 lin 2.pen. (12 acte materiale), faptă pentru care aplică pedeapsa de 4 ani închisoare.

Fapta inculpatului care în calitate de agent de poliție cu grad de agent șef, funcționar public cu statut special, angajat al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C - Biroul Înmatriculări, în perioada ianuarie-martie 2008, în mod repetat dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, aflându-se în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu prilejul înregistrării și operării unui număr de 16 dosare de înmatriculare, cu știință și-a încălcat atribuțiile de serviciu privitoare la procedura înmatriculării vehiculelor, acceptând dosare incomplete, fără a exista dovada plății taxei speciale de primă înmatriculare datorată conform legii și prin aceasta a cauzat o pagubă bugetului de stat în sumă de 382.227,75 lei, obținând un avantaj patrimonial pentru beneficiarii înmatriculărilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu cu creare de avantaj patrimonial, comisă în formă continuată, prev. de art. 13²din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248 și art. 248¹.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen. pe o durată de 4 ani.

Fapta inculpatului care în perioada ianuarie-martie 2008, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și în legătură directă cu infracțiunea de corupție, în mod repetat a completat olograf un număr total de 9 ordine de plată, înscriind date nereale ce atestă în mod fictiv plata taxei speciale de primă înmatriculare, contrafăcând semnăturile plătitorilor și aplicând impresiuni contrafăcute ale ștampilelor instituțiilor bancare, înscrisuri care au fost folosite fiind depuse la dosarele de înmatriculare corespunzătoare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată prev. și ped. de art. 290.pen. cu referire la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin.2 pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 1 an închisoare.

Faptele inculpatului s-a aflat în concurs astfel în temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen. pe o durată de 4 ani.

Temeiurile pentru care s-a luat măsura arestului preventiv, a subzistat și în prezent, astfel în temeiul art.350 proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar in baza art.88 pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv cu începere de la data de 14.05.2008, la zi, pe durata executării pedepsei interzice drepturile prev. art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

II. Fapta inculpatului, reprezentant al unei societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul intermedierii de înmatriculări, care în cursul lunii martie 2008, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a pretins și a primit de la făptuitorii, și suma totală de 20.000 euro și 19.500 lei pentru ca prin influența pe care o are asupra unui agent de poliție din cadrul V C - Biroul Înmatriculări, să îl determine să procedeze la înmatricularea vehiculelor aparținând făptuitorilor sau societăților administrate de aceștia, fără achitarea taxei speciale de primă înmatriculare în cuantumul prevăzut de lege, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență comis în formă continuată prev. și ped. de art. 257.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 2 ani închisoare.

Fapta inculpatului, reprezentant al unei societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul intermedierii de înmatriculări, care în cursul lunii martie 2008, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a dat sumele de bani obținute de la făptuitorii, și, respectiv suma totală de 20.000 euro și 19.500 lei inculpatului, agent de poliție angajat al V C - Biroul Înmatriculări pentru ca acesta, prin nesocotirea atribuțiilor de serviciu,să procedeze la înmatricularea vehiculelor făptuitorilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, comisă în formă continuată prev. și ped. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art.41 lin 2.pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.

Faptele inculpatului s-au aflat în concurs real astfel în temeiul art. 33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul a fost obligat a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Temeiurile pentru care s-a luat măsura arestului preventiv, a subzistat și în prezent, astfel în temeiul art.350 proc.pen. menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv cu începere de la data de 14.05.2008, la zi, pe durata executării pedepsei interzice drepturile prev. art 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

III. Fapta inculpatului care în cursul lunilor ianuarie și martie 2008, în mod repetat dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a dat inculpatului agent de poliție angajat al V C - Biroul Înmatriculări suma totală de 3850 euro pentru ca acesta, prin nesocotirea atribuțiilor de serviciu, să procedeze la înmatricularea unui număr de trei vehicule întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, comisă în formă continuată prev. și ped. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art.41 lin 2.pen. și art. 37 lit. a pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.

Fapta inculpatului care în aceeași perioadă, în mod repetat dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale,în baza înțelegerii avute cu a dat inculpatul a acordat ajutor material efectiv acestuia la încălcarea atribuțiilor de serviciu privitoare la procedura înmatriculării vehiculelor prin completarea unui număr total de trei ordine de plată ce atestă fictiv viramentul sumelor în contul Trezoreriei, obținând personal un avantaj patrimonial, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu cu creare de avantaj patrimonial, comisă în formă continuată, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13²din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 1 an închisoare.

Fapta inculpatului care în cursul lunilor ianuarie și martie 2008, în mod repetat dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat a completat olograf un număr total de 3 ordine de plată, înscriind date nereale ce atestă în mod fictiv plata taxei speciale de primă înmatriculare, înscrisuri care au fost folosite fiind depuse la dosarele de înmatriculare corespunzătoare, fapta fiind comisă pentru realizarea scopului urmărit prin infracțiunea de abuz în serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 290.pen. cu referire la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin.2 pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. faptă pentru care aplică pedeapsa de 6 luni închisoare.

Faptele inculpatului s-au aflat în concurs real astfel în temeiul art.33 lit.a, art. 34 lit.b pen. inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare.

Inculpatul a comis fiecare dintre cele trei infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a pen. primul termen al recidivei fiind constituit din condamnarea definitivă la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplic. art. 81.pen. dispusă prin 582/13.10.2005 a Tribunalului Cluj pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, iar infracțiunile ce fac obiectul prezentului dosar constituie al doilea termen al recidivei, fiind comise cu intenție iar pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 1 an închisoare și au fost comise în cursul termenului de încercare de 3 ani stabilit prin condamnarea anterioară, astfel în temeiul art. 83.pen. dispune revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sent.pen.582/13.2005 a Tribunalului Cluj, pentru trafic de influență, prev. de art.257 al.1 pen, pedeapsă pe care o cumulează la pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare, pe durata executării pedepsei interzice drepturile prev. art. 64 lit. a teza a II-a, art.64 lit.b pen.

La individualizarea juridică a pedepselor, s-a avut în vedere pericolul social crescut al infracțiunilor comise, pericol amplificat de implicarea inculpatului în calitatea sa de agent de poliție cu grad de agent șef, funcționar public cu statut special, angajat al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C - Biroul Înmatriculări, a inculpatului, reprezentant al unei societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul intermedierii de înmatriculări și a prietenilor și rudeniilor inculpatului, aspecte care au lăsat impresia că numai acționând pe filiera respectivă poți avea beneficii financiare și îți poți înmatricula foarte rapid autovehiculul, unele numere de înmatriculare fiind ridicate chiar în ziua în care era depus dosarul sau în ziua următoare, pe când ceilalți solicitanți așteptau o perioadă mult mai lungă de timp și plăteau o taxă de primă înmatriculare dublă, care de fapt era taxa specială legală.

S-a adus astfel atingere încrederii societății în autoritățile publice, iar prin faptele sale, inculpatul, cu concursul celorlalți inculpați, a creat un prejudiciu ridicat bugetului de stat, dobândind ilicit sume importante de bani prin încălcarea atribuțiilor de serviciu în mod repetat, activitatea ilicită fiind stopată doar ca urmare a controlului dispus de către Instituția Prefectului.

La stabilirea în concret a pedepselor s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a recunoscut totuși că a completat în mai multe cazuri ordine de plată, semnând în numele beneficiarilor înmatriculărilor și înscriind suma reală datorată cu titlu de taxă specială, cu toate că suma efectiv remisă de către aceștia se cifra la aproximativ J din cuantumul legal, însă cu toate acestea, poziția subiectivă a inculpatului este în sensul că nu a avut reprezentarea unor încălcări ale atribuțiilor de serviciu prin această conduită susținut la rândul său că sumele de bani le-a înmânat așa numitului,"pentru achitarea taxei speciale de primă înmatriculare.

Nici această apărare nu s-a dovedit demnă de luat în considerare, probele dovedind că în numeroase cazuri, sumele de bani au fost date inculpatului după efectuarea operațiunii de înmatriculare, uneori în valută, astfel că nu se poate susține că acestea urmau a fi folosite pentru plata taxei de primă înmatriculare, în niciunul din cazuri aceasta taxă nu a fost achitată bugetului de stat, care a suferit un prejudiciu total de 328.227,75 lei, Statul Român, reprezentat de prin ANAF-DGFP C, s-a constituit parte civilă cu această sumă.

Nici apărarea privind eroarea în care susține că s-ar fi aflat inculpatul cu privire la valabilitatea ordinelor de plată nu este întemeiată, câtă vreme s-a dovedit că inculpatul personal a completat înscrisurile cu date nereale, folosind formulare pe care le avea în permanență asupra sa la locul de muncă, în condițiile în care în incinta serviciului exista un punct de încasare a taxei speciale de primă înmatriculare, iar inculpatul nu avea, potrivit legii, nici o atribuție sub acest aspect, obligația inculpatului era de verificarea documentului doveditor al plății taxei speciale, din punct de vedere formal, iar când avea dubii cu privire la valabilitatea documentului, avea obligația să solicite verificări prin intermediul structurilor specializate ale cu competențe în domeniu. Mai mult, a fost identificat și ridicat exemplarul numărul 1 al ordinului de plată predat de către învinuitul, care a rămas în posesia acestuia și care nu prezintă impresiunea ștampilei instituției bancare, așa cum apare în exemplarul aflat la dosarul de înmatriculare, impresiunile dovedindu-se a fi fost făcute cu ștampile falsificate.

Prin modul în care a înțeles inculpatul să-și facă apărarea s-a derobat de orice sarcină de serviciu și pentru a transfera răspunderea juridică pentru activitatea infracțională, a inventat acea persoană fictivă poreclită,", pe care o consideră vinovată de întreaga activitate infracțională.

Probabil că prin derobarea de atribuțiile de serviciu și aducerea în prim plan a acelei persoane inexistente, sub numele de, poreclit," a sperat în schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,3, corob. cu art.31 al.2 și aplic. art.41 al.2 pen. așa cum a solicitat prin apărătorul său.

În speță nu au fost în fața unei infracțiuni de inducere sau menținere în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, respectiv a unei participații improprii a inculpatului, materialul probator aflat la dosar arată că au fost în fața primirii sumelor totale de 26.764 euro și 28.350 lei pentru a nu îndeplini sau a îndeplini acte contrare atribuțiilor și îndatoririlor legale și de serviciu, procedând la înmatricularea unui număr total de 16 autovehicule cu eludarea plății taxei speciale de primă înmatriculare, iar această faptă a inculpatului, este latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. sub nici o formă nu se poate susține că această faptă ar reprezenta latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 al.1,3, corob. cu art.31 al.2 și aplic. art.41 al.2 pen.

Nici achitarea în temeiul art.10 lit.d proc.pen. pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 13²din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248 și art. 248¹.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. nu a putut fi primită, argumentul că era convins că se poate achita o taxă specială de primă înmatriculare, diminuată cu 50%, pe considerentul că așa i-a relatat numitul," ( ), persoană a cărei existență nu a putut-o dovedi cu toate probele încuviințate în acest sens în instanță, iar din conținutul convorbirilor telefonice rezultă cu certitudine că toți inculpații știau că așa numitul," nu există în realitate și că acesta este,țapul ispășitor"

Referitor la atribuțiile de serviciu și ce obligație avea atunci când dosarul de înmatricularea conținea acte dubioase am arătat mai sus, faptul că nu mai avea obligația de serviciu ca urmare a apariției Ordinului 418/2007, de a calcula și încasa taxa specială de primă înmatriculare, nu l-a absolvit și de obligația de verificarea documentului doveditor al plății taxei speciale, din punct de vedere formal, iar când avea dubii cu privire la valabilitatea documentului, avea obligația să solicite verificări prin intermediul structurilor specializate ale cu competențe în domeniu, așa cum rezultă din fișa postului și Ordinul 1.501/13.11.2006 al Ministerului Administrației și Internelor.

În fața unor infracțiuni de corupție comise într-un mod atât de grosolan, cu un prejudiciu de aproape 4 miliarde lei cauzat bugetului de stat și o mită în sumă de 26.764 euro și 28.350 lei primită de inculpatul, cu o atitudine nesinceră pe parcursul întregului proces penal, chiar și după ce a văzut că unii inculpați au revenit asupra declarațiilor prin care anterior au încercat să-l ajute, datorită prieteniei dintre ei, nu vedem cum s-ar putea reține în favoarea inculpatului, circumstanțe atenuante, în baza cărora să se aplice pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege.

Nici apărarea inculpatului nu a fost mai presus de aceea făcută de inculpatul, inculpatul avea cunoștință de faptul că nu exista o taxă de primă înmatriculare în funcție de calitatea persoanei care achita suma de bani, mai ales că autovehiculele erau înmatriculate pe persoanele evidențiate mai sus, sau pe societățile acestora, nu pe, persoana cu calitate specială" și la fel de bine (ca inculpatul ) știa că așa numitul," este o persoană fictivă, invocarea acestei persoane fiind făcută pentru a încerca să diminueze pericolul social concret al faptelor lor.

Inculpatul desfășoară de o lungă perioadă de timp activități în domeniul înmatriculărilor, astfel că, în mod evident, cunoștea reglementările în materie, iar din conținutul convorbirilor telefonice interceptate rezultă că inculpatul a cunoscut caracterul ilicit al înmatriculărilor, admițând că nu avea cum să fie legală operațiunea efectuată, susținerea inculpatului că inculpatul l-ar fi asigurat ca fiind legală plata la Jat axei de primă înmatriculare se privește ca, mai mult chiar și inculpatul încerca să se apere cu ideea că așa numitul," l-a asigurat ca fiind legală achitarea la Jat axei de primă înmatriculare, o asemenea apărare fiind mai mult decât hazlie, frizând chiar ridicolul, mai ales în ceea ce-l privește pe inculpatul care, la acea dată îndeplinea funcția de agent șef de poliție la Serviciul Înmatriculări.

Din considerentele de mai sus a rezultat că nici în favoarea inculpatului nu s-a putut reține circumstanțe atenuante, însă s-a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenție, a fost în măsură a satisface atât scopul sancționator cât și pe cel educativ preventiv, chiar dacă prin intermediul acestui inculpat s-au plasat sume mari de bani, inculpatului, inculpatul a recunoscut activitatea infracțională, mai puțin aspectele legate de așa numitul,", cu toate că din înregistrările telefonice a rezultat că știa că acest personaj nu există în realitate și că nu există o taxă specială de primă înmatriculare redusă la

Că personajul, poreclit,", a fost fabulația inculpaților, a rezultat și din declarațiile inculpatului, care la început a susținut la fel ca cei doi inculpați existența acestuia, afirmând că ar fi discutat cu așa numitul," căruia i-ar fi înmânat sumele de bani, ca după arestarea inculpatului să revină asupra susținerilor existenței așa numitului, poreclit,", cu mențiunea atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței că a declarat de maniera respectivă din dorința de a-l ajuta pe inculpatul, cu care este prieten de peste 15 ani.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedre faptul că inculpatul a revenit asupra declarației în faza de urmărire penală, punct de vedere menținut în instanță, faptul că s-a implicat doar pentru înmatricularea autovehiculelor ce-i aparțineau, precum și faptul că infracțiunile au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, în termenul de încercare stabilit prin sentința anterioară de condamnare, menționată mai sus.

Referitor la latura civilă, prin disjungerea cauzei pentru o parte a actelor materiale de abuz în serviciu, valoarea pagubei cauzate bugetului de stat prin actele deduse judecății este de 382.227,75 lei, sumă ce urmează a fi avută în vedere la soluționarea cauzei și la care-l obligă pe inculpatul, conform dispozitivului sentinței.

Modificările survenite ulterior consumării/epuizării prezentelor infracțiuni, cu privire la cuantumul taxei speciale ( OUG50/2008 ) nu sunt de natură a influența producerea pagubei la bugetul de stat, urmarea infracțiunii stabilindu-se raportat la reglementările în vigoare la data săvârșirii faptelor. De altfel, doar proprietarii vehiculelor care au procedat la înmatriculare cu respectarea procedurii legale pot obține restituirea parțială a taxei făcând dovada plății acesteia și cu condiția evidentă de plată efectivă a taxei, așa că susținerea inculpatului de respingerea pretențiilor civile formulate de Statul Român, se privește ca nefundamentată, cum nefundamentată se privește și susținerea respingerii pretențiilor formulate de partea civilă, pe considerentul că sumele de bani aparțineau SC SRL, beneficiara înmatriculării autovehiculelor.

Suma de 20.000 euro, necesară înmatriculării autovehiculelor ce aparțineau SC SRL, a fost avansată de și cum suma de bani aparținea acestuia, considerăm că și prejudiciul s-a localizat tot în patrimoniul acestuia, astfel că suma de 20.000 euro trebuie restituită lui, nu SC SRL.

Nu au fost recuperate sumele de 15.000 lei și 4.500 lei date de părțile civile și, sume cu care aceștia s-au constituit părți civile, astfel în temeiul articolelor de lege arătate în dispozitivul sentinței, s-au obligat în solidar pe inculpații și conform dispozitivului sentinței, constatând că părțile civile G, G și au recuperat în întregime prejudiciile.

În temeiul art.254 al.3 pen. s-a dispus confiscarea sumei de 3.850 euro ce a fost dată de inculpatul, așa cum s-a arătat mai sus, cu obligarea inculpatului la plata sumei confiscate.

S-a menținut sechestrul asigurator dispus prin Ordonanța emisă de DNA- Serviciul Teritorial Cluj din 10.06.2008 și procesul-verbal din 12.06.2008, asupra bunurilor inculpatului.

Partea civilă, pe lângă suma de 20.000 euro, cu care s-a constituit parte civilă, a solicitat și cheltuieli judiciare, fără să arate care este cuantumul cheltuielilor judiciare și fără să depună vreun act din care să rezulte cuantumul acestora, astfel că în temeiul art.193 al.6 proc.pen. obligă pe inculpații și la 0 lei cheltuieli judiciare (cât rezultă din probele de la dosar) către partea civilă.

În temeiul art.191 al.2 proc.pen. a fost obligat inculpatul la 5.000 lei, inculpatul la 4.000 lei și inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații, și.

DNA a criticat soluția atacată ca fiind nelegală cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului și netemeinică în totalitate, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se stabilească inculpatului o sancțiune penală în limitele legale pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu cu creare de avantaj patrimonial, comisă în formă continuată, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13²din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. și majorarea cuantumului pedepselor pentru toți inculpații.

În motivarea apelului s-a arătat că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu cu creare de avantaj patrimonial, comisă în formă continuată, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13²din Legea 78/2000 modif. cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. fără a se reține circumstanțe atenuante, deși sancțiunea penală minimă prevăzută de lege este de 3 ani închisoare, știut fiind că potrivit art. 27.pen. complicele se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.

În ceea ce privește netemeinicia în totalitatea a hotărârii apelate s-a arătat că pedepsele aplicate inculpaților sunt neîndestulătoare raportat la amploarea activității infracționale, față de prejudiciul substanțial cauzat bugetului de stat, raportat la starea de recidivă a inculpatului și a calității speciale a inculpatului, precum și raportat la atitudinea abordată de inculpați pe parcursul procesului penal.

Inculpatul a criticat, la rândul său, soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat, cu privire la latura penală a cauzei, în principal, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună: achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit a rap. la art. 10 lit. a pen. ori art. 10 lit. d pen. sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prev. și ped de art. 254 al. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen.; schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial comisă formă continuată, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 cu referire la art. 248 și art. 248/1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în infracțiunea de neglijență în serviciu prev. și ped. de art. 249.pen. și achitarea sa pentru această faptă în temeiul art. 11 pct. 2 lit a rap. la art. 10 lit. d pen.; achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pen. pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat să se dispună respingerea acțiunii civile formulată de Statul Român și de partea civilă, să se constate recuperarea prejudiciului invocat de celelalte părți civile și să se dispună ridicarea sechestrului asigurător.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul coborârii cuantumului acestora sub minimul special prevăzut de lege și să se dispună aplicarea art. 86/1 pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Apelul a fost motivat arătându-se că, sub aspectul infracțiunii de luare de mită, sumele de bani au fost dați cu titlu de taxă de primă înmatriculare și nu pentru a face un act contrar atribuțiilor de serviciu, că a remis aceste sume numitului "" (despre care cunoștea că era angajat în cadrul Ministerului Finanțelor-Trezoreria C) pentru ca acesta din urmă să achite efectiv la organul fiscal taxa după care acesta îi remitea Ordinele de plată aferente fără a cunoaște că în fapt nu s-au achitat sumele de bani și că această persoană l-a indus în eroare asupra existenței unei dispoziții legale care ar fi creat facilități fiscale în materie funcționarilor de la ministerul finanțelor. A mai arătat că nu a beneficiat de nicio sumă de bani din cele înmânate cu titlu de taxă de către părțile vătămate, că singura atribuție a sa de serviciu era aceea de a verifica existența documentului de plată a taxei de primă înmatriculare și nu de a calcula și încasa această taxă ceea ce conduce la inexistența unei cerinței calității subiectului activ, iar faptul că numitul "" a reușit să înșele pe beneficiarii înmatriculărilor prin inducerea în eroare a sa conduce la inexistența intenției în comiterea acestei infracțiuni.

A mai susținut că prin completarea a unor ordine de plată nu a realizat acte de complicitate deoarece aceste înscrisuri își produceau efectul doar din momentul aplicării ștampilei unității bancare, activitate care nu a fost realizată de către el motiv pentru care se impune achitarea sa sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu inculpatul a arătat că nu s-a demonstrat existența unei tulburări însemnat a bunului mers al unui organ sau altei instituții ale statului la care se referă art. 145.pen. neexistând nici o pagubă patrimoniului acestora, invocând și nelegalitatea taxei speciale de primă înmatriculare. A reiterat argumentele privind atribuțiile sale de serviciu care nu cuprindeau atribuții de a dispune înmatricularea autoturismelor, că nu a încălcat aceste atribuții.

În susținerea concluziilor subsidiare, inculpatul a solicitat a se reține circumstanțele atenuante legale prevăzute de art. 74.pen. vizând conduita sa anterioară, atitudinea avută pe parcursul procesului penal și că a recuperat prejudiciul. A mai invocat că scopul și funcțiile pedepsei se pot realiza și fără executarea efectivă a pedepsei.

Critica adusă soluționării laturii civile a cauzei a fost fundamentată pe de o parte, pe nemotivarea hotărârii sub acest aspect, iar pe de altă parte prin contestarea dreptului Statului Român de a solicita obligarea la plata contravalorii taxei de primă înmatriculare invocând art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a căror aplicare directă și prioritară de către judecătorul național este obligatorie deoarece normele interne contravin celor comunitare, dar și jurisprudenței Curții de Justiție Europene. S-au mai invocat și prevederile art. 11 din OUG 50/2008 care reglementează obligativitatea Statului Român de restituire a taxei de primă înmatriculare instituită contrar dreptului comunitar. S-a mai arătat că partea civilă nu are calitate procesuală în cauză deoarece suma de bani a fost predată în numele și pe seama societății administrată de acesta și nu în nume personal astfel că numai societatea este îndreptățită să se constituie parte civilă. În final, a arătat că numitul nu s-a constituit parte civilă în cauză deoarece a onorat acestuia pretențiile solicitate astfel că obligarea la plata de despăgubiri nu este fondată.

La rândul său, inculpatul a criticat sentința Tribunalului Cluj ca netemeinică și nelegală și a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 al. 1 lit. d proc.pen. sub aspectul comiterii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. În subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26, 215 al. 1 și 2.pen. urmând a se dispune și pentru această faptă achitarea în condițiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d proc.pen. În final, a solicitat ca în ipoteza înlăturării apărărilor de mai sus, să se dispună reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74.pen. cu consecința coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege a cărei executare să fie stabilită în conformitate cu art. 81.pen.

În motivarea apelului inculpatul a arătat că în nici un moment nu a lăsat să se înțeleagă și nici nu a pretins că datorită influenței pe care fi avut-o asupra coinculpatului acesta din urmă ar fi fost să înmatriculeze în mod ilicit autovehiculele și că personal a avut convingerea că operațiunea este una legală datorită încrederii avută în coinculpatul, că denunțătorii au achitat banii cu titlu de taxă de primă înmatriculare diminuată, având reprezentarea că operațiunea este legală și că personal, sub nici un titlu, nu a pretins sau primit bani din partea denunțătorilor. Cu privire la denunțătorul, insculpatul a arătat că, atâta timp cât nu s-a probat existența infracțiunii de cumpărare de influență în sarcina acestuia din urmă, nu se poate reține nici infracțiunea de trafic de influență.

A mai arătat inculpatul că sub nicio formă nu a încercat să-l determine pe coinculpatul, prin remiterea unei sume de bani, să facă sau să nu facă un act ce intra în atribuțiile sale de serviciu, acțiunea sa fiind circumscrisă activității de prestări de servicii specifică obiectului de activitate al firmei sale, având reprezentarea că sumele de bani predate coinculpatului reprezintă taxă de primă înmatriculare redusă.

A invocat că nu a avut cunoștință de caracterul ilicit al operațiunilor întreprinse de coinculpat și că banii vor fi reținuți de coinculpatul pentru sine, fără a fi virați bugetului de stat, fiind indus în eroare de către coinculpat, determinând-l, ca fără vinovăție, să inducă în eroare denunțătorii.

În final, inculpatul a invocat că, datorită faptului că a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată, că a fost sincer în declarații și că beneficiază de aprecieri pozitive, se impune reținerea de circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege și se justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei motivând că scopul sancțiunii penale poate fi atins și fără privare de libertate.

Și inculpatul a criticat sentința penală nr. 184/2009 a Tribunalului Cluj ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000, cu referire la art. 248.pen, cu aplicarea art. 41 alin.2, art. 37 lit. a pen. și dare de mită prev. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a pen. într-o singură infracțiune de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a pen. cu privire la care să se dispună încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 al. 1 lit. i/1 proc.pen. și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 al. 1 lit. d proc.pen. sub aspectul comiterii infracțiunii fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a pen.

În subsidiar, a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante potrivit art. 74.pen.

În motivarea apelului, inculpatul a arătat că același act material a fost incriminat prin două norme distincte, că infracțiunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar în măsura în care fapta nu are altă incriminare și că s-a autodenunțat la data de 13.05.2008, înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la infracțiunea de dare de mită. Cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată inculpatul a arătat că nu a ștampilat ordinele de plată, ci doar le-a completat și efectele acestora erau condiționate de validarea lor de către bancă.

A mai arătat inculpatul că a regretat sincer situația creată, că beneficiază de referințe pozitive, că a recunoscut comiterea faptelor și a dat dovadă de colaborare, motive care îndreptățeau prima instanță să rețină circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c pen. și să aplice pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

Procedând la soluționarea apelurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză, pe baza căreia instanța de fond a stabilit o încadrare juridică legală infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații.

Rezultă din ansamblul probator că inculpatul a fost agent de poliție, funcționar public civil cu statut special potrivit legii nr. 360/2002, având gradul de agent șef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C -Biroul Înmatriculare. Obligațiile sale de serviciu în materia înmatriculării autovehiculelor, sunt cele decurgând din fișa postului, ordinul nr. 1501/13.11.2006 al MAI publicat în Of. nr. 941/21.11.2006, Ordinul nr. 418/08.06.2007 și Normele nr. 7578/23.11.2007 emise Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor ( 327 - 347 vol. I dos. ). La acestea se adaugă Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004, cu completările aduse prin HG nr. 1861/2006.

Potrivit acestor norme și dispoziții, taxa specială de primă înmatriculare se achita de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (), la unitățile trezoreriei statului din cadrul unităților fiscale în a căror evidență aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe.

Potrivit Ordinului nr. 1.501/13.11.2006 al Ministerului Administrației și Internelor, publicat în 941/21.11.2006. înmatricularea, se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor în a căror rază de competență își au domiciliul, sediul ori reședința proprietarii. Articolul 7 alin.1 lit. a)-n) al Ordinului cuprinde exhaustiv documentele pe baza cărora se efectuează înmatricularea, printre care, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plății taxei speciale stabilită potrivit legii. În aliniatul 4 al aceluiași articol se prevede că, " în cazul existenței unor indicii cu privire la falsificarea documentelor prevăzute la alin. 1 sau 3 ori în absența celor prevăzute la alin. 3, se vor efectua verificări prin intermediul structurilor specializate ale cu competențe în domeniu, la solicitarea serviciilor publice comunitare și înmatricularea vehiculelor"

La aceste reglementări s-au adăugat norme cu caracter intern, emise de către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (nr. 7578/23.01.2007) de unde rezulta inițial dubla obligație angajaților serviciilor de a verifica actul doveditor al plății atât sub aspectul sumei cât și a existenței mențiunii privind seria cărții de identitate. Ulterior, după intrarea în vigoare a Ordinului 418/2007, calculul taxei speciale se putea efectua exclusiv de către unitățile trezoreriei, angajații având obligația generală de a verifica existența documentului de plată și valabilitatea acestuia din punct de vedere formal, respectiv existența tuturor mențiunilor obligatorii în documentul de plată.

Potrivit fișei postului, inculpatul avea ca principală atribuție de serviciu efectuarea tuturor operațiunilor legate de atribuirea numerelor de înmatriculare provizorii sau definitive, inclusiv operarea pe calculator și în fișele specifice.

Cu toate că, în materie, inculpatul avea obligația de verificare a depunerii actelor necesare înmatriculării, printre care și a documentului de plată a taxei speciale, cu știință, susnumitul a încălcat aceste îndatoriri prin acceptarea unei documentații incomplete, respectiv în lipsa documentului de plată a taxei de primă înmatriculare, iar pentru suplinirea lipsei acestui document, personal a completat formulare ale unor ordine de plată emise de către subunități ale unor instituții bancare ce nu cuprindeau mențiuni obligatorii privind seria cărții de identitate, titlul plății ori a contrafăcut semnătura plătitorului ori a cerut solicitanților să completeze aceste formulare cu date fictive (ex. cazul coinculpatului și martorului - 93 vol. I. 81 dos. fond) care au recunoscut că la indicațiile inculpatului, au completat formularul ordinului de plată cu mențiuni fictive privind contul bancar, numărul contului și banca fiindu-i indicate de inculpatul, fără ca aceștia să dețină conturi la băncile menționate pe ordinele de plată). Consecința acestei activități a constat în înmatricularea unui număr de 16 autovehicule cu eludarea plății taxei speciale de primă înmatriculare și cauzarea unei pagube bugetului de stat în sumă de 382.227,75 lei, corelativ asigurării unui avantaj material pentru beneficiarii înmatriculărilor.

Pentru această activitate, inculpatul a primit de la beneficiarii înmatriculărilor, direct ori prin intermediul inculpatului (în cazul denunțătorilor, și ), sume de bani reprezentând aproximativ J din cuantumul taxei speciale datorate potrivit legii, sume care nu au fost virate bugetului de stat, ci au fost reținuți de către inculpatul, obținând astfel suma de 26.764 Euro și 28.350 lei.

Apărarea inculpatului potrivit căreia avea informații de la o persoană pe nume, zis "", angajată în cadrul Ministerului Finanțelor - Trezoreria C privind posibilitatea legală a plății taxei diminuate cu 50% acordată angajaților ministerului finanțelor și că banii i-a încasat cu titlu de taxă de primă înmatriculare redusă, bani remiși apoi acestei persoane pentru efectuarea plății, reiterând apoi această apărare și în apel, a fost corect înlăturată de instanța de fond și nu poate fi primită nici de instanța de apel deoarece, indiferent de cuantumul acestei taxe, inculpatul avea obligația de a verifica doar faptul plății acesteia, decurgând din existența documentului de plată și valabilitatea acestuia din punct de vedere formal, respectiv existența tuturor mențiunilor obligatorii în documentul de plată.

De asemenea, atâta timp cât dispozițiile legale sunt clare cu privire la locul plății și felul documentului de plată (ordin de plată pentru trezoreria statului la unitățile trezoreriei statului din cadrul unităților fiscale în a căror evidență sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe persoanele solicitante) rezultă fără dubiu că inculpatul nu putea efectua operațiuni cu numerar pentru ca astfel să justifice încasarea legală a sumelor de bani.

Nici inducerea în eroare de către numitul "" cu privire la existența unei pretinsei reglementări vizând acordarea de facilități fiscale nu este reală și nu poate susține apărarea potrivit căreia ar fi comis fapta de luare de mită în condițiile art. 31 al. 2.pen.: pe de o parte, inculpatul invocă propria sa culpă constând în necunoașterea legii, iar pe de altă parte, chiar reală de ar fi fost o astfel de reglementare, potrivit propriilor susțineri ale inculpatului, sfera de aplicare s-ar fi limitat la angajații ministerului finanțelor. Ori, inculpatul a recunoscut că avea cunoștință că niciunul dintre beneficiarii înmatriculărilor frauduloase nu era angajat al acestui minister ( 77 dos. fond). Nu poate fi ignorat nici faptul că dacă o astfel de reglementare ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să fie supusă cerinței accesibilității decurgând din obligativitatea publicării în Monitorul Oficial și, ca atare, să fi fost cunoscută și de alți angajați ai C; ori asemenea act normativ nu a fost identificat, iar martorii, și, angajați ai acestei instituții infirmă existența posibilității legale a aplicării unor reduceri a taxei speciale ( 208-215 vol. I dos. ).

În cauză s-a probat și faptul că personajul numit "" este unul fictiv, verificările efectuate în baza de date a Evidenței Populației ori la Direcția Finanțelor Publice C infirmând existența susnumitului ( 192-198 vol. I dos. p ). Totodată, inculpatul arată că a dat banii inculpatului și că acesta l-a învățat să facă referire la numitul, persoană angajată la Trezorerie ( 117 vol. I dos., declarația din 27.05.2008). La fel, a fost sfătuit de către inculpatul să declare varianta indicată de către, a existenței numitului, spunându-i să declare:,domle am fost la ghișeu și a zis că are pe cineva care lucrează la bancă și face mai ieftin era cu un tip acolo, am înțeles că îl cheamă, că așa zis el să zicem de unu înțelegi că așa îl cheamă pe tipul ăla." Inculpatul arată că,de aia nici nu m-am implicat tare și nu m-am băgat, că m-așteptam la genu ăsta, că mie mi-a zis de primă dată de când știi că ți-am mai zis o dată atunci și atunci n-am vrut să mă bag Cine a luat banii, ăla să plătească, că el a zis că banii vi-i dă înapoi, nu se pune problema io ce am, am trei sau patru mașini care le-am făcut, n-am făcut la oricine io i-am zis io n-am văzut, n-am știut nimic."

Totodată, s-a probat și faptul că inculpatul a primit sumele de bani pentru efectuarea cu intenție a unor acte contrare sarcinilor sale de serviciu. Astfel, inculpatul a inserat sau a indicat menționarea în ordinele de plată, pe lângă fictivitatea datelor privind conturile bancare, a sumei reale datorată de solicitanți ca taxă de primă înmatriculare ceea ce conduce la concluzia acele ordine de plata aveau drept menire de a crea aparența de legalitate și de a fi uzitate ca dovadă aparentă a efectuării plății ( 78 dos. fond). La aceasta se adaugă evidența imposibilității folosirii în circuitul bancar a acestor ordine de plată tocmai ca urmare a inexistenței conturilor bancare menționate, dar și ca urmare a imprimării unor ștampile contrafăcute ale băncilor sau a neîndeplinirii și a altor condiții legale (lipsa privind mențiunilor privind numărul și seria cărții de identitate a vehiculului, cum ar cazul mașinilor și aparținând coinculpatului ori mașina marca Opel aparținând martorului G (raport de expertiză - 177-175 vol. I dos. ).

La fel, din declarația denunțătorului din faza de urmărire penală ( 32,37,42 vol. I dos. ) rezultă că inculpatul i-a spus că o parte din banii dați vor fi dați la polițiștii de la înmatriculare. Revenirea asupra acestei susțineri în fața instanței de fond este nesinceră. Astfel, denunțătorul și-a menținut afirmațiile privind destinația banilor pe parcursul mai multor declarații date la intervale de timp diferite, chiar și în prezența apărătorului motiv pentru care o eventuală sugestionare a susnumitului nu este credibilă. Mai mult, din cuprinsul înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de denunțătorul cu inculpatul, acesta din urmă afirmă că " ce mi-ai dat, toți, la ăsta, la polițist s-o dus", iar când denunțătorul invoca lipsa chitanței de plată, același inculpat afirmă că "n-ai că doară s-a făcut la negru" și "dacă s-au făcut falsuri." ( 75 vol. III dos. ).

În același sens este și declarația martorului ( 93 vol. I dos. ) care arată că inculpatul i-a cerut 300 Ron pentru taxă, afirmând că "rezolvă el" și declarația martorului care a afirmat că a dat banii inculpatului care l-a asigurat că "se ocupă de toate". este și modul în care unii dintre martori ori denunțători au procedat la predarea banilor către inculpatul: martorul G i-a dat 5000 lei în fața sediului Poliției, după care imediat a ridicat numerele de înmatriculare ( 64 vol. 145 dos.fond), martorii G și au pus banii între coperțile dosarelor, ridicând numerele de înmatriculare a doua zi, iar denunțătorul a dat banii în două tranșe, ultima tranșă după ce s-au atribuit numerele de înmatriculare ( 15, 64, 78, 86, 206 vol. I dos. ). La fel, inculpatul afirmă că a înmânat o parte din bani la domiciliul inculpatului

De altfel, niciuna din sumele de bani date de denunțători și martori nu a fost încasată la bugetul de stat.

Inculpatul a invocat lipsa calității de subiect activ calificat al infracțiunii de luare de mită argumentând prin inexistența atribuțiilor pentru a căror îndeplinire defectuoasă ori neîndeplinire s-au remis banii cu referire la faptul că nu putea legalmente să procedeze la calcularea și încasarea taxei speciale de primă înmatriculare.

Și această apărare urmează a fi înlăturată deoarece susnumitul inculpat avea la data comiterii faptelor calitatea de funcționar în accepțiunea art. 147.pen. iar obligația pentru a cărei neîndeplinire a pretins și primit bani a fost aceea a acceptării unor dosare de înmatriculare în lipsa dovezilor de plată a taxei speciale de înmatriculare.

Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată astfel cum s-a arătat mai sus, inculpatul, direct ori la indicațiile acestuia, a plăsmuit conținutul unor ordine de plată prin inserarea unor sume de bani și a unor conturi fictive, în unele cazuri semnând personal la rubrica plătitor, înscrisuri care au fost folosite de inculpat prin depunerea la dosarele de înmatriculare a solicitanților. În fapt, consecința juridică urmărită de către inculpat a fost cea a generării aparenței plății acestor sume cu titlu de taxă de primă înmatriculare și a îndeplinirii de către solicitanți a condițiilor legale pentru înmatricularea autovehiculelor astfel că existența elementelor constitutive ale acestei infracțiuni a fost pe deplin dovedită.

Apărarea inculpatului potrivit căreia nu ei ar fi aplicat ștampilele false pe ordinele de plată ceea ce ar conduce la inexistența infracțiunii de fals deoarece aceste documente puteau deveni false doar în momentul în care s-a atestat prin aplicarea ștampilei o operațiune nu poate fi primită. Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată poate fi comisă și sub forma coautoratului, iar atâta timp cât s-a dovedit că cei doi inculpați au completat cu date nereale formularele ordinelor de plata, participația acestora nu poate fi înlăturată. Pe de altă parte, din perspectiva consecințelor juridice vizate de cei doi inculpați prin folosirea acestor ordine de plată, scopul lor a fost acela de a prezenta documente care să reproducă fidel toate mențiunile unui înscris adevărat și să creeze aparența unui înscris autentic și nu de a introduce aceste înscrisuri în circuitul bancar.

Cu privire la cererea de schimbarea a încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu cu creare de avantaj patrimonial în cea de neglijență în serviciu, Curtea constată lipsa de temeinicie a acesteia deoarece în cauză nu s-a dovedit că inculpatul și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu din culpă, formă de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu. Dimpotrivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției rezultând din faptul că, în schimbul unor sume de bani, a acceptat cu știință dosare de înmatriculare în lipsa documentului doveditor al taxei de primă înmatriculare și că pentru suplinirea acestuia a falsificat ordine de plată ori a acceptat asemenea înscrisuri. Consecința actelor sale a constat, pe de o parte în cauzarea unei grave pagube bugetului de stat, iar pe de altă parte și în crearea de avantaj patrimonial solicitanților care și-au înmatriculat autovehiculele fără a achita integral taxa de primă înmatriculare.

Cât privește apelul inculpatului Curtea constată că s-a dovedit în cauză că inculpatul a avut reprezentarea caracterului ilicit al înmatriculărilor autoturismelor numiților, și și că sumele de bani remise coinculpatului aveau menirea de a-l determina să efectueze acte contrare atribuțiilor sale de serviciu, urmând a fi reținute de către acesta.

Astfel, inculpatul, fiind reprezentant al unei societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul intermedierii de înmatriculări avea cunoștință asupra procedurii ce trebuia urmată în vederea realizării înmatriculării, procedură care excludea ca plata acestei taxe să se fi efectuat în numerar agentului de poliție, după cum știa că în vederea realizării înmatriculării era necesară depunerea documentului doveditor al plății acestei taxe. În acest sens, sugestiv este faptul că, într-o convorbire cu denunțătorul, inculpatul afirmă că "Cine a luat banii, ăla să plătească, că el a zis că banii vi-i dă înapoi, nu se pune problema io ce am, am trei sau patru mașini care le-am făcut, n-am făcut la oricine io i-am zis io n-am văzut, n-am știut nimic", că "s-a făcut la negru" și că "ce mi-ai dat, toți, la acesta, la polițist s-o dus", iar într-o altă convorbire cu denunțătorul arată "știam la ce riscuri să ne așteptăm" ( 71 vol. III dos. ). De asemenea, deși operațiunile se efectuează în monedă națională, inculpatul a primit și predat coinculpatului banii în monedă euro.

Totodată, inculpatul cunoștea și care era valoarea reală a taxei de primă înmatriculare și că sumele predate de denunțători sunt mult inferioare celor legal datorate. Astfel, denunțătorul confirmă că, în timp ce se afla la sediul firmei inculpatului, a venit soția sa care i-a spus că taxa de înmatriculare era de 700 mil. lei vechi, informația fiind obținută de la organele financiare. Acest aspect este confirmat și de martora, angajata firmei ( 202 vol. I dos., 110 dos. fond)). La fel, în cuprinsul unei discuții cu denunțătorul inculpatul afirmă că "toată lumea știa că-s euro 2 și ce taxe sunt".

Din declarațiile denunțătorilor și rezultă că inculpatul a afirmat că pentru sumele predate acesta din urmă va rezolva înmatricularea autovehiculelor acestora cu ajutorul cunoștințelor sale de la serviciul înmatriculări care pot facilita această operațiune fără plata integrală a taxei speciale ( 83 dos. fond, 32-37 vol.I dos. ), iar față de denunțătorul a lăsat să se creadă acest lucru ( 290 vol. I dos. - declarația inculpatului care arată că numitul i-a solicitat sprijinul știind că îi poate facilita înmatricularea) ceea ce infirmă apărarea potrivit căreia nu a lăsat să se creadă că ar fi avut influență asupra inculpatului. În acealși sens este și declarația martorului ( 143 dos. fond) care arată că denunțătorul i-a spus că inculpatul " are cunoștințe la înmatriculări și rezolvă înmatricularea".

Pe de altă parte, prevalarea de o influență reală sau inexistentă în realitate, asupra unui funcționar competent să îndeplinească un act, deși constituie o prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase -acțiune care realizează elementul material al infracțiunii de înșelăciune, prin voința legiuitorului constituie element constitutiv al infracțiunii distincte de trafic de influență, această infracțiune existând și dacă nu s-a cauzat o pagubă materială astfel că cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de influență în cea de înșelăciune nu poate fi primită.

Nu se poate reține nici existența infracțiunii de complicitate la înșelăciune deoarece în cauză nu s-a probat inducerea în eroare a numiților, și dat fiind faptul că aceștia au avut reprezentarea caracterului ilicit al înmatriculărilor, astfel cum s-a arătat mai sus.

Referitor la cererea inculpatului schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial și dare de mită într-o singură infracțiune de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a pen. Curtea constată că este nefondată deoarece în speță nu este vorba de același act material care ar aduce atingere unor valori sociale distincte, din care unele cu caracter subsidiar, ci de acte materiale diferite, cu consecințe juridice separate și incriminate distinct de legea penală.

Astfel, în scopul îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu, respectiv înmatricularea a 3 autovehicule fără plata taxei speciale, inculpatul a dat inculpatului o sumă de 850 Euro și de două ori câte 1500 Euro, în momentul remiterii, în scopul arătat, producându-se și consumarea faptei constând în starea de pericol pentru buna desfășurare a activității de serviciu. Dimpotrivă, prin completarea cu date nereale a unor formulare de ordine de plată pe care le-a remis inculpatului în vederea justificării înmatriculării fără achitarea taxei speciale (2 ale sale și unul aparținând denunțătorului ), inculpatul a acordat ajutor material efectiv primului la încălcarea atribuțiilor de serviciu privitoare la procedura înmatriculării vehiculelor, acte materiale care se circumscriu sferei participației penale sub forma complicității la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de către inculpatul.

Motivele de apel expuse de inculpatul cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu pot fi reținute de curte, criticile urmând a fi înlăturate cu aceleași argumente expuse în cazul inculpatului care nu vor mai fi reiterate.

Instanța de fond a reținut corect că inculpatului nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale de art. 6/1 al. 2 din Legea nr. 78/2000. Pentru a fi în prezența acestei cauze de nepedepsire denunțul nu trebuie să fie unul formal, ci fapta se consideră denunțată atunci când sunt prezentate în mod real toate circumstanțele comiterii acesteia și contribuția tuturor participanților, aspect decurgând din scopul reglementării care constă în prevenirea săvârșirii infracțiunii de luare de mită. În cauză, însă, inculpatul a încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală făcând referire, în primele două declarații, din 09.04.2008 și 13. 05.2008 ( 106, 111 vol. I dos.p) la personajul "" căruia, contrar realității, i-ar fi dat banii pentru taxa de înmatriculare, personaj despre care știa că nu este real. Abia în data de 27.05.2008, după ce la 14.05.2008 fusese arestat inculpatul, inculpatul relatează că, în fapt, a remis bani primului pentru a înmatricula fraudulos mașinile și că inculpatul l-a învățat să facă referire la acest personaj inexistent ( 117 vol. I ).

În final, cu privire la individualizarea pedepselor și, în ceea ce îi privește pe inculpații și, și a modalității de executare a sancțiunilor penale, Curtea consideră că reținerea de circumstanțe atenuante nu se justifică deoarece prin aceasta s-ar ajunge la stabilirea unor pedepse al căror cuantum ar fi în vădită disproporție cu gradul concret de pericol social al faptelor și urmările cauzate, cu consecința eludării scopului stabilit prin art. 52.pen. consecință cu atât mai evidentă în cazul inculpatului care este recidivist. De altfel, instanța de fond a reținut în procesul de individualizare a pedepselor toate circumstanțele personale invocate de inculpați, orientând sancțiunile penale spre minimul special prevăzut de lege.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, Curtea consideră că funcția de constrângere și reeducare a pedepselor nu se poate realiza decât prin privarea efectivă de libertate a inculpaților, concluzie derivând din modul concret de comitere a faptelor, numărul ridicat al participanților, valoarea ridicată a prejudiciului, dar și prin aceea că valoarea socială principală lezată a constat în relațiile sociale referitoare buna desfășurare a activității unor instituții ale statului și corectitudinea funcționarilor angajați ai acestuia, precum și la încrederea opiniei publice în probitatea funcționarilor publici în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea reține că, în raport cu Statul Român, obligația de plată a prejudiciului cauzat acestuia de către inculpatul rezidă din raportul juridic de drept penal generat atât din încălcarea reglementărilor fiscale în vigoare la data respectivă, cât și a obligațiilor de serviciu, în îndeplinirea cărora inculpatul, în calitate de funcționar public, avea ca principală sarcină respectarea aplicării acelor norme fiscale în raport de toți solicitanții, fără a avea abilitatea de a statua asupra oportunității, necesității ori conformității normelor cu alte dispoziții. De altfel, urmare a modificărilor legislative survenite ulterior consumării faptelor, doar cei care au procedat la înmatricularea cu respectarea procedurii legale pot obține restituirea parțială a taxei în condițiile probării plății integrale a acesteia.

De asemenea, obligația de restituire a sumei de 20.000 Euro către partea civilă rezultă din dispozițiile art. 6/1 al. 4 din Legea nr. 78/2000, deoarece suma de bani a fost remisă de către acesta cu titlu de dare de mită, cu privire la care susnumitul s-a denunțat.

În final, nu s-a probat recuperarea prejudiciului către partea civilă.

Pentru motivele arătate, Curtea concluzionează că apelurile inculpaților sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare potrivit art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen.

Curtea reține, însă, ca fiind fondat în parte apelul DNA și numai cu privire la greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. și ped. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Lg. nr. 78/2000, cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen.

Este de observat că, în ceea ce îl privește pe inculpatul pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial, în lipsa reținerii de circumstanțe atenuante, este nelegală deoarece se situează sub limita minimă de 3 ani închisoare prevăzută de textul de incriminare.

Referitor la inculpatul, Curtea reține că sancțiunea penală aplicată pentru comiterea infracțiunii de dare de mită nu corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72.pen. cuantumul acesteia nefiind corespunzătoare gradului social ridicat prevăzut de lege, modului și mijloacelor de comitere, valorii ridicate a prejudiciului și urmărilor cauzate în planul încrederii în corecta funcționare a instituțiilor statului.

În ceea ce-i privește pe ambii inculpați sub aspectele arătate, Curtea constată că, pentru a-și produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni, sancțiunile penale trebuie să se fie exemplificative atât în ceea ce privește cuantumul și modalitate de executare, cât și în cea ce privește fermitatea sunt aplicate și puse în executare.

Așa fiind, Curtea concluzionează că o pedepasă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial și o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de dare de mită de către inculpatul sunt sancțiuni penale juste și proporționale, de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise în art. 52 alin.1 pen.

În final, critica adusă de parchet individualizării celorlate sancțiuni aplicate inculpaților pentru comiterea restului de infracțiuni stabilite în sarcina lor nu poate fi primită, Curtea constatând, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 pen. că instanța de fond a făcut o evaluare corectă a gravității concrete a activității infracționale a inculpaților, consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului cu consecința stabilirii unor sancțiuni judicios cunatificate.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a proc.pen. se va admite în parte apelul declarat de DNA - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinței penale nr. 184/05.05.2009 a Tribunalului Cluj și, în consecință, se va desființa sentința penală atacată numai cu privire la greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. și ped. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Lg. nr. 78/2000, cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen.

Pronunțând o nouă hotărâre aceste limite se va dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Potrivit art. 33, 34 lit. b pen. se va contopi pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală atacată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și și se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Totodată, se va dispune condamnarea inculpatului (pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. și ped. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Potrivit art. 33, 34 lit. b pen. se va contopi pedeapsa de mai sus cu pedepsele de 6 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală atacată pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. și dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. și se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 83.pen. se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 582/13.10.2005 a Tribunalului Cluj pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 al. 1.pen. și se va cumula această pedeapsă cu cea de 3 ani închisoare aplicată în cauză, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Față de ambii inculpați se va face aplicarea art. 71C.pen. art. 64 lit. a teza II, art. 64 lit. b pen.

Potrivit art. 88.pen. se va menține starea de arest a inculpaților și și se va deduce din pedepsele aplicate fiecăruia durata reținerii și arestului preventiv începând cu 14.05.2008 până la zi.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. se va abliga fiecare inculpat să achite câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

1. Admite în parte apelul declarat de DNA - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinței penale nr. 184/05.05.2009 a Tribunalului Cluj.

Desființează sentința penală nr. 184/05.05.2009 a Tribunalului Cluj numai cu privire la greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. 1.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și a pedepsei aplicate inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. și ped. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Lg. nr. 78/2000, cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen.

Pronunțând o nouă hotărâre aceste limite:

Condamnă inculpatul,( fiul lui și, născut la 02.01.1968 în P, jud.P, CNP -,. în Câmpia,-/17, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla ), pentru comiterea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Contopește pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală atacată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu 14.05.2008 până la zi.

Aplică art. 71.pen. art. 64 lit. a teza II, art. 64 lit. b pen.

Condamnă inculpatul (fiul lui și, născut la 28.07.1976, în C-N, CNP-,. în C-N, str. - nr.9), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu creare de avantaj patrimonial prev. și ped. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Contopește pedeapsa de mai sus cu pedepsele de 6 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală atacată pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290.pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. și dare de mită prev. și ped. de art. 255 al. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 al. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 83.pen. dispune revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 582/13.10.2005 a Tribunalului Cluj pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 al. 1.pen. cumulează această pedeapsă cu cea de 3 ani închisoare aplicată în cauză și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Aplică art. 71C.pen. art. 64 lit. a teza II, art. 64 lit. b pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

2. Respinge apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 184/05.05.2009 a Tribunalului Cluj de către inculpații, și.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive începând cu 14.05.2008 până la zi.

Obligă fiecare inculpat să achite câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu restul părților.

Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER

- - - - - -

Red./Dact.

5 ex./05.01.2010

Președinte:Vasile Goja
Judecători:Vasile Goja, Luminița Hanzer

#Judecator Vasile Goja

Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 134/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 134/2009. Curtea de Apel Cluj