Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 235/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 819/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 235
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Duumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de apelantul - intimat - inculpat împotriva Sentinței penale nr. 164 din data de 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat succesiv pronunțarea, mai întâi pentru datele de 22 și 29 octombrie 2009 apoi pentru data de astăzi 5 noiembrie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.164 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.257 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în forma continuată, în regim de detenție.
S-a făcut aplicarea art.71- art.64 lit.a teza a Il-a, b, c Cod penal.
S-a dispus arestarea inculpatului, în vederea executării pedepsei.
În baza art.65 alin.1 Cod penal, raportat la art.64 lit.a, teza a Il-a, b și c Cod penal, s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
S-a menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile, aparținând inculpatului, așa cum a fost dispus prin ordonanțele Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiției din datele de 30.05.2007, respectiv 31.05.2007 (filele 1-2, vol.II și filele 3-6 vol.II ), până la concurența sumei ce reprezintă contravaloarea în lei a 9.000 USD, 14.000 EURO, precum și a sumei de 130.000.000 ROL.
În baza art.257 al.2 Cod penal, s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, de la inculpat a sumelor de 9.000 USD, 14.000 EURO și 13.000 RON.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1.000 lei (RON), reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului - analizând întregul material probator administrat în cauză - a reținut, în fapt, că în perioada mai - noiembrie 2002, susținând că are influență asupra unor funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în mod repetat, inculpatul a pretins și a primit aproximativ 32 de USD de la numitul lanos pentru a interveni în alocarea unei sume de bani de la bugetul de stat către Primăria, județ N, în vederea achitării contravalorii unor lucrări efectuate de Asociația Familială " lanos".
Pentru a reține aceasta situație de fapt, instanța de judecată a avut în vedere contractul nr.3323/9.08.2002, încheiat între Asociația Familială " lanos", în calitate de prestator și Consiliul Local, în calitate de beneficiar, reprezentat de către martorul, având ca obiect executarea de reparații la acoperișurile unor instituții de interes public de pe raza comunei (fila 392 - voi.III dup).
Împrejurarea că lucrările contractate de către Asociația Familială " lanos" au fost executate, rezultă din procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor (filele 379 - 388 voi.III dup), iar faptul că, Consiliul Local nu și-a onorat plata lucrărilor executate, precum și cuantumul acestor debite rezultă, pe lângă declarațiile aflate la dosar și din adresele primarului comunei - martorul către Ministerul Administrației Publice și către Consiliul Județean N și Ministerul Finanțelor Public (filele 368-377 vol.III dup).
Așa cum rezultă din declarația martorului (fila 311 vol.I ) în anul 2002, la începutul lunii mai a fost sunat de către martorul, care i-a solicitat "sa-i ajute" un prieten în rezolvarea unei probleme, "prieten" care ulterior l-a contactat pe martorul și s-a recomandat "".
Împrejurarea că martorul lanos l-a contactat pe martorul prin intermediul lui, rezultă atât din declarațiile date în cursul urmăririi penale de către lanos (fila 99 vol.I dup - "Am fost condus la acesta, aflând că se numește - Deși era prima dată când ne întâlneam - mi-a spus că știe la B un ofițer de poliție - Numele ofițerului de poliție era, iar colonelul mi-a dat și numărul de telefon al acestuia, pentru a-l contacta -, cât și din depoziția martorului (fila 171 vol.I dup:"In jurul anului 2000 - s-a prezentat la biroul meu un anume lanos, de etnie rromă - i-am indicat să ia legătura cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului și Comandamentului Pompieri, specificând și două nume, respectiv și ".
Tribunalul a înlăturat afirmația martorului, (fila 172 vol.I dup), în sensul că nu l-a informat pe despre discuțiile avute cu lanos, această susținere fiind confirmată, așa cum s-a arătat mai sus de declarațiile martorilor și lanos.
Instanța de judecată a mai reținut că, potrivit declarației de la fila 100 vol.I, lanos s-a întâlnit cu martorul, căruia i-a cerut ajutorul în problema referitoare la dificultățile întâmpinate cu achitarea contravalorii lucrărilor efectuate pentru Consiliul Local al comunei, județ
Astfel, în continuare martorul lanos declară: " a răspuns pozitiv demersului meu, susținând că nu mă poate ajuta în mod direct și prin intermediul unui bun prieten și fost coleg al său, al cărui prenume era, și care avea o serie de cunoștințe la cel mai înalt nivel în Ministerul Finanțelor Publice.-.I-am telefonat la intervalul de timp convenit, iar mi-a spus ca l-a contactat pe amicul său, fixând data și ora întâlnirii, la același restaurant. Întâlnirea a avut loc în cursul lunilor mai - iunie 2002, nu rețin exact data. a venit însoțit de un brunet, de înălțime medie, care s-a prezentat cu numele de. Mi-a spus că are gradul de colonel de poliție în rezervă și că a fost coleg de serviciu cu comisarul șef. A adăugat că, în acel moment, ocupa funcția de consilier în cadrul Guvernului României. Probabil pentru a mă convinge de realitatea susținerii sale, mi-a prezentat o legitimație plastifiată, pe care erau menționate numele și prenumele, precedate de gradul colonel precum și o insignă metalică, în formă de stea, pe care nu am văzut ce instituție anume figura. De fapt, nu am dat o importanță deosebită acestui aspect, având încredere în persoanele cu care mă întâlnisem. Am servit masa și i-am prezentat în amănunt numitului situația cu care mă confruntam la, în legătură cu primirea contravalorii lucrărilor executate ori în curs de executare. Pe un ton sigur, a afirmat că va rezolva în mod cert problema, întrucât cunoaște foarte bine persoane cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin intermediul cărora va obține alocarea sumelor necesare achitării lucrărilor de la bugetul de stat. Nu a precizat exact funcțiile acelor persoane și nici numele acestora, iar eu nu l-am întrebat. Totodată, mi-a solicitat să mă prezint la primarul comunei, iar acesta să redacteze o serie de documente care urmau să fie înaintate Ministerului Finanțelor Publice. a scris personal pe o coală de hârtie care sunt documentele respective -"
Afirmația martorului lanos că s-a întâlnit cu martorul și inculpatul la restaurantul este susținută atât de către depoziția lui (fila 313 vol.I dup) cât și de răspunsul inculpatului la confruntarea cu martorul lanos (fila 238 vol.I dup).
a declarat că:"Am convenit cu să ne întâlnim la Restaurantul după terminarea orelor de program, alegând această locație deoarece se afla foarte aproape de domiciliul meu din str.- -. L-am contactat la telefonul mobil pe, comunicându-i acest lucru și rețin că ne-am întâlnit amândoi în fața restaurantului. Intrând în restaurant, privirea mi-a fost atrasă de o persoana de etnie rromă, cu port specific ( cu boluri largi, pantaloni bufanți, cămașă colorată). Nu mai rețin modalitatea în care ne-am cunoscut, dar cred că el a fost cel care a venit spre noi și ne-a întrebat. De asemenea, nu-mi aduc aminte în ce calitate l-am prezentat numitului pe, dar, cu siguranță i-am spus că este persoana care s-a oferit sa-l ajute. Numitul mi-a spus că este patronul unei societăți de construcții, care execută lucrări de reparații la acoperișuri, la șarpante, precum și lucrări de tinichigerie. Imediat a început să abordeze discuția pe fond, explicându-i numitului că a executat o serie de lucrări pentru Primăria comunei, județ N, în speță reparații la școli, grădinițe, cantine sociale, biserici, lucrări pentru care nu primise banii, deși au fost executate în bune condițiuni. Datorită zgomotului de fond, muzicii puternice și lipsei mele de interes pentru a mă implica în vreun fel, nu am dat importanță tuturor amănuntelor discutate cu cei doi. Rețin că la finalul întâlnirii, am făcut schimb de numere de telefon mobil, rămânând convenit să ne întâlnim la o dată pe care urma să o stabilim de comun acord".
Instanța de judecată nu poate primi afirmația inculpatului (fila 238 vol.I dup) că nu s-a discutat despre problema Primăriei, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, depozițiile martorilor lanos și îl contrazic.
De asemenea, împrejurarea că, la restaurantul, inculpatul a solicitat și o sumă de bani, în contul intervenției pe care urma să o facă la funcționarii din cadrul Ministerului Finanțelor Public rezultă din declarațiile martorilor lanos (fila 101 vol.I dup:"După ce mi-a înmânat coala de hârtie, mi-a cerut cu titlu de împrumut suma de 3000 USD, motivând că acești bani îi erau necesari pentru rezolvarea unor probleme familiale - a ținut să sublinieze că acest împrumut era în contul intervenției pe care urma să o efectueze -) și (fila 316 vol.I dup:" - i-a pretins direct numitului bani, cu motivul că trebuie să-i dea înalților funcționari din Ministerul Finanțelor Publice, cărora nu le-a precizat însă nici numele și nici funcția pentru ca aceștia să se implice în alocarea sumei datorate pentru lucrările efectuate în contul Primăriei. a replicat, întrebindu-l "dacă trebuie să dau, dau, spune-mi cât trebuie să dau" la care a răspuns că îi este necesară suma de 3000 USD. a folosit expresii de genul "trebuie să dau la oamenii mei din minister, altfel nu se poate":
De altfel - arată Tribunalul - trebuie menționat că martorul a avut aceeași poziție procesuală și în fața instanței de judecată - fila 61 dosar instanța, unde a precizat că:"în luna mai 2002, cu ocazia unei întâlniri la restaurantul, inculpatul a solicitat martorului lanos suma de 3000 USD, pentru rezolvarea problemei".
Împrejurarea că martorul lanos a remis inculpatului suma de 3000 dolari, rezultă din depozițiile martorilor lanos (fila 239 vol.I dup:"- 3000 USD în bancnote de 100 USD, în prezența comisarului șef; fila 100 vol.I dup:" a răspuns că trebuie să am deplină încredere în - Acest aspect, precum și funcția pe care susține că o are, m-au determinat să-i înmânez suma de 3000 USD-", (fila 317 vol.I dup - "- i-a dat lui suma de 3000 USD, cerându-i să-și rezolve problema - i-a luat, i-a introdus în buzunar -".
De asemenea, martora a declarat la fila 197 vol.I dup -"După ce am ieșit din restaurant, soțul meu mi-a spus ca unul se numea, iar celălalt. Acesta din urma i-a cerut ca imprumut o suma de bani - sub motivul ca trebuie sa-i dea soției sale - In schimbul acestui imprumut s-a oferit sa-1 ajute pe sot in a-si recupera banii de la Primăria. Am putut vedea insa, ca soțul meu i-a dat o suma de bani lui in timp ce discutau la masa".
Instanța de judecata apreciază ca, ulterior primirii sumei de 3000 USD, inculpatul s-a intilnit de mai multe ori cu martorul lanos, chiar i-a mai solicitat si alte sume de bani, imprejurare ce rezulta din depoziția martorilor, lanos si.
Astfel, la fila 62 dosar instanța, martorul a declarat:"personal am mai fost de o singura data cind inculpatul a mai primit 130 milioane lei vechi de la martorul lanos; 1-a intrebat pe inculpat pentru ce i s-au dat acești bani, dar mi-a spus ca nu este mea. Aceasta intilnire o avut loc la restaurantul "Dealul M".
In susținerea acestor afirmații, martorul lanos a declarat ca la fila 102 vol.I dup:" In prezenta comisarului sef, numitul mi-a cerut un nou imprumut de 4.000-5000 USD, motivind ca banii îi erau necesari pentru rezolvarea unor probleme familiale grave. L-am intrebat care sunt acestea, iar mi-a explicat ca este in divorț cu soția -. Am acceptat sa-i dau banii solicitați cu imprumut, insistind insa sa mai ajute in rezolvarea problemei - a răspuns textului: " nici nu se pune problema sa nu obții banii" si ca " te ajut, daca ma ajuți si tu pe mine -.Rețin ca aveam asupra mea suma de 160.000.000 lei vechi -. Din aceasta suma i-am dat numitului 130.000.000 lei vechi, respectiv 80 milioane vechi in bancnote de 500.000 lei si 50 milioane in bancnote de 100.000 lei. Banii i-am introdus intr-un plic din hârtie, pe care 1-a pus repede intr-o mapă pe care o avea asupra sa, fara sa-i numere".
La aceeași fila, martorul lanos a declarat:"In cadrul acestei intilniri (august 2002) mi-a cerut sa-1 imprumut cu suma de 14.000 euro (.) si de această dată a afirmat ca daca il ajut, mă va ajuta si el pe mine -. După ce au imprumutat banii de la unchiul meu, am revenit la Restaurantul "Dealul M" unde l-am intilnit pe, care ma aștepta in localului, in mașina. Am urcat lingă el, pe bancheta din spate, si i-am dat cei 14.000 euro, dupa care ne-am despărțit".
împrejurarea ca martorul lanos a inminat inculpatului suma de 14.000 euro rezulta si din depoziția martorului lanos - fiul, unde la fila
140 voi I dup arata ca " unchiul tatălui meu, zis mi-a spus ca a imprumutat de la el suma de aproximativ 14.000 euro si ca aceasta suma trebuia sa i-o dea lui. Rețin ca a precizat ca, in momentul cind îi ceruse banii, i-a spus ca îi va restitui imediat deoarece i-ar fi promis acest lucru. Am avut o discuție cu pe acest subiect si i-am reproșat ca, de fapt, il inseala si ca eram convins ca nu-1 ajuta cu absolut nimic. mi-a răspuns ca i-a cerut acest bani tot cu titlu de imprumut, pretextind ca îi va da soției cu care se afla in divorț, pentru ca aceasta sa-i cedeze partea de 50% din apartamentul proprietate comuna. Nu mai rețin exact momentul sau perioada, dar la un moment dat, mi-a spus ca i-a dat lui, in transe, suma totala de 32.000 USD, dar ca nu a putut sa-1 ajute cu nimic. Nu mi-a dat detalii asupra împrejurărilor in care i-a dar lui sumele in cauza. Am purtat discuții si cu mama mea, care mi-a confirmat suma de 32.000 USD, dar nici ea nu mi-a dat detalii la împrejurările in care s-au luat banii".
De asemenea, si martorul, la fila 135 vol.I dup prin depoziția data confirma declarațiile martorului lanos "- a venit la mine nepotul meu lanos impreuna cu soția lui, si mi-a cerut sa-1 imprumut cu suma de 14.000 euro. Aveam acești bani la mine - I-am dat suma ceruta -".
In sprijinul aceleiași afirmații, martora a declarat la fila 198 vol.I dup." La o alta intilnire care a avut loc la Restaurantul "Dealul M", de aceasta data doar cu, soțul meu mi-a spus ca acesta i-a pretins suma de 14000 euro. Deoarece nu aveam banii la noi, am plecat in comuna unde se afla unchiul soțului meu, pe nume, zis, de la care am imprumutat suma sus menționata. Precizeze ca acesta executa impreuna cu meseriașii si lucrări de tinichigerie la locuințe particulare. Am revenit la restaurant si am văzut ca soțul meu i-a dat cei 14000 euro lui. Am fost foarte supărata si l-am intrebat de ce i-a dat așa suma M, la care soțul mi-a răspuns ca i-a cerut pentru a-i plați soției J din apartament".
In ceea ce privește susținerea martorului lanos cu privire la sumele de 4.000 sau 5000 dolari care i-ar fi dat inculpatului la o noua intilnire la Restaurantul "Dealul M", instanța apreciază ca aceasta afirmație este dovedita prin declarațiile martorului lanos (fila 105, vol.I dup -"După aceste discuții, numitul m-a cerut tit cu titlu de imprumut altge 4-5000 USD - I-am dat banii solicitați, in bancnote de 100 USD, intr-un sul regat cu elastic -. Am remis suma in prezenta comisarului sef si a numitului care au si auzit cind cind mi-a pretins acești bani".
Referitor la suma de 2000 dolari pe care același martor a inminat-o inculpatului, instanța apreciază ca aceasta împrejurare reiese din depozițiile martorilor lanos - tatăl lanos - fiul, si.
Astfel, la fila 106 vol.I dup:" După aceste asigurări, a cerut suma de 2000 USD, dar, de aceasta data, nu cu titlu de imprumut, afirmind - " de atit mai avem neVole si se va rezolva problema ta". - Am consimțit sa le dau si acești bani, dar i-am avertizat ca sunt ultimii - Nu aveam la mine aceasta suma, dar, la o alta masa, se aflau fiul lanos, cumnantul si ginerele. M-am deplasat la aceștia si am imprumutat de la cumnatul si ginerele meu cei 2000 dolari."
Instanța de judecata apreciază ca aceasta susținere se coroborează cu declarația de la fila 145 vol.I dup, unde martorul a declarat:"La scurt timp au venit doi bărbați care au inceput sa discute cu socrul meu. La un moment dat lanos a venit la masa noastră si ne-a cerut, mie si comnatului (fiul sau) suma de 2000 USD. Aveam asupra mea, nu mai rețin din ce motiv, suma ceruta, bani pe care i-am dat imediat cumnatului meu", precum si cu depoziția de la pag. 138-139 vol.I dup, unde martorul lanos fiul a declarat:"La un moment dat, i-a pretins tatălui meu ca, in schimbul intervenției sale pe lingă funcționarii ai MFP, sa-1 ajute, imprumutindu-1 cu o anumita suma de bani - Imediat tatăl meu a venit la mine la masa si mi-a cerut sa-i dau suma de 2000 USD. Am luat cite o mie USD de la unchiul, respectiv cumnatul meu, si m-am deplasat impreuna cu la masa unde se aflau cei doi. Tatăl meu a făcut prezentările, aflind si numele complet si anume si. După ce ne-am prezentat, am aruncat suma de 2000 de dolari pe masă, la care m-a apostrofat, citez: Ce domne, nu vezi ca se uita lumea la noi?. Mi-am cerut scuze si am revenit la masa rudelor mele. -. a luat banii, i-a introdus in buzunar si a plecat impreuna cu la toaleta restaurantului. După ce a venit, nu s-a mai purtat nici o discuție, cei doi părăsind restaurantul impreuna".
de materialul probator prezentat in prezent, instanța de judecata apreciază ca martorul lanos a dat inculpatului,in mai multe rinduri, sume de bani, aproape toate pretinse de către acesta cu titlu de imprumut si nu poate primi astfel afirmația inculpatului, din depozițiile pe care le-a dat in organelor de urmărire penala, precum si in procesele verbale de confruntare, in sensul ca nu ar fi primit nici un.
De asemenea, instanța nu poate primi nici o eventuala apărare a inculpatului că aceste sume de bani ar fi fost date doar cu titlu de imprumut, in condițiile in care, așa cum s-a arătat in declarațiile prezentate mai sus, toate aceste sume au fost date in contul unor intervenții ale inculpatului in vederea recuperării sumelor datorate de către Primăria.
Împrejurarea ca inculpatul s-a prezentat martorului lanos sub diferite calități oficiale, pentru a-i crea acestuia convingerea ca il poate ajuta in soluționarea problemelor sale financiare, rezulta din declarațiile martorilor audiați in cauza sau pentru care s-a făcut aplicareadisp.art.327al.3
C.P.P.Astfel, martorul lanos arata ca "- mi-a spus ca are gradul de colonel de politie in rezervă (.),mi-a prezentat o legitimație falsificata, in care erau menționate numele si prenumele, precedate de gradul "colonel", precum si o insigna metalica, in forma de stea".
Martorul lanos - fiul a arătat la fila 138 vol.I dup -"Rețin ca s-a prezentat ca avind gradul de colonel in Ministerul d e Interne, spunind ca ocupa si o funcție foarte importanta -".
Afirmația inculpatului, prin care ca i-a dat martorului lanos, o carte de vizita si i-a promis ca il va ajuta sa-si recupereze banii de la Primăria (fila 251 vol.I dup) este contrazisa si de depoziția martorului (fila 250 vol.I dup), unde arata ca, cu ocazia primei intilniri la Restaurantul, i-a dat lui lanos o carte de vizita pe care era menționat "Guvernul României". Ministerul Mediului Lt. Co. in rezerva consilier ".
Faptul ca inculpatul a lăsat sa se inteleaga ca are influenta asupra unor funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, in așa fel incit sa-1 determine pe martorul lanos sa-i dea diverse sume de bani, rezulta din următoarele mijloace de proba:
Astfel, la fila 101 vol.I dup, martorul lanos afirma "Am servit masa si i-am prezentat in amănunt numitului situația cu care mă confruntam la, in legătura cu primirea contravalorii lucrărilor. Pe un ton sigur, a afirmat ca va rezolva in mod cert problema, intrucit cunoaște foarte bine persoane cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin intermediul cărora va obține alocarea sumelor necesare achitării lucrărilor de la bugetul de stat. Nu a precizat funcțiile acelor persoane si nici numele acestora -".
La fila 137 vol.I dup. martorul lanos, fiul a arătat ca:"- mi-a relatat (tatăl sau a) ca a luat legătura cu care - i 1-a prezentat pe un anume, care deținerea o funcție foarte importanta, fara a mai preciza despre ce funcție este vorba - "Rețin ca s-a prezentat ca avind gradul de colonel in Ministerul d e Interne, spunind ca ocupa o funcție foarte importanta, dar nu-mi mai aduc aminte care anume. Tatăl meu le-a prezentat celor doi situația de la, mai precis ca Primariaa nu avea fonduri suficiente pentru plata lucrărilor. s-a oferit sa-1 ajute, spunind ca are relații importante la Ministerul Finanțelor, prin intermediul cărora se putea obține deblocarea de la bugetul de stat a unor sume care sa fie destinate Primăriei. In timp ce-i spunea acest lucru, am observat ca i-a dat tatălui meu o carte de vizita. intervenea si el in discuție, afirmind ca era o persoana serioasa si nu se putea pune in nici un fel problema ca acesta sa nu se de cuvint".
Martorul, a arătat la fila 148 vol.I dup "- am aflat ca si se angajaseră sa-1 ajute - pe un anume lanos, sa intre in posesia unei importante sume de bani, reprezentind contravaloarea unor lucrări de tinichigerie efectuate de aceasta la diverse instituții de invatamint din M" iar la fila 187 vol.I dup martorul a precizat:" era tot mai nervos si tensionat - II acuza pe ca i-a promis (lui lanos a) ca-i va rezolva problema cu Primăria, ca a primit de la acesta mari sume de bani, dar ca nu a reușit sa rezolve aspectul.
Martorul a declarat ca:" s-a recomandat numitului ca fiind consilier in cadrul Guvernului României, dindu-i o carte de vizita identica cu cea pe care am primit-o eu. Totodată, a afirmat ca are relații printre inalti funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, in a căror competenta cade alocarea fondurilor bugetare pentru primării".
Instanța de judecata mai apreciază ca, in cadrul aceleiași activități de pretinsa influenta asupra unor funcționari publici, sa inscriu si actele materiale prin care inculpatul i-a indicat martorului lanos de ce anume acte are nevoie in vederea obținerii banilor retanti, telefoanele pe care le-a dat primarului comunei, precum si intilnirile cu martorul.
Astfel, la fila 101 vol.I dup martorul lanos a arătat ca:"Totodata, mi-a solicitat sa ma prezint la primarul comunei, iar acesta sa redacteze o serie de documente care urmau sa fie inaintate Ministerului Finanțelor Publice. aas cris personal pe o coala de hârtie care sunt documentele respective, adăugind numărul telefonului sau mobil -, iar la fila, 126 vol.I dup același martor precizează ca:" In zilele următoare m-am deplasat la, am discutat cu primarul si l-am rugat sa intocmeasca documentele indicate de către, spunindu-i primarului ca am găsit la Bop ersoana care poate sa ma ajute in vederea repartizării de la Ministerul d e Finanțe a unor sume de bani către Primăria, din care primăria sa-mi achite prețul lucrărilor efectuate. Nu i-am spus atunci primarului si numele persoanei respective. Primarul a intocmit documentele care - erau adresate Ministerului d e Finanțe si Agenției Domeniului Public".
La fila 316 vol.I dup martorul a invederat ca:" 1-a intrebat despre ce anume documente era vorba, iar a insirat o lista lunga din care rețin: procesul verbal de recepție, numirea unei comisii de licitații, intocmirea unui proces verbal de constatare a executării lucrărilor etc. a replicat ca el nu stie sa scrie si sa citească si ca, cel mai bine ar fi ca sa vorbească direct cu Primarul comunei. L-a apelat imediat pe acesta d ela telefonul sau mobil si rețin ca i-a spus ca urmează sa vorbească cu u consilier guvernamental. Ulterior, i-a intins telefonul lui, care pe un ton autoritar si recomandindu-se cu funcția de consilier in cadrul Guvernului, i-a enumerat primarului documentele care trebuiau redactate".
In strinsa legătura cu aceasta depoziție a martorului este si declarația martorului, in care se arata: "Am luat telefonul, m-am recomandat cine sunt, iar persoana cu care purtam convorbirea, căreia m-am adresat cu "domnule colonel" - așa cum il recomandase lanos, s-a recomandat ca numindu-se. Acesta a afirmat ca este la curent cu problemele. si ca pentru aoo bține fonduri trebuia sa fac o serie de demersuri si mi-a cerut sa notez ceea ce imi va spune el sa fac. Din cate imi aminesc, mi-a cerut sa intocmesc următoarele documente: cereri adresate Ministerului Finanțelor, Ministerului Lucrărilor Publice, imediat sa initiez o hotarire a Consiliului Local unde urma sa fie precizat in detaliu lucrările prioritare, precum si alte aspecte de acest gen.-.La prima convorbire telefonica cu, acesta mi-a spus sa-i dau documentele pe care le intocmi lui lanos, urmind ca acesta sa le fi adus cit mai repede la B pentru a fi inaintate deindata instituțiilor competente. I-am remis dosarul in documentele in cauza lui lanos, care le-a dus la După aproximativ o saptamina am fost contactat telefonic la postul Primăriei - sau 0233/- de către o persoana de sex feminin care s-a recomandat ca fiind funcționar in Ministerul Finanțelor Publice, persoana al cărei nume nu mi-1 amintesc, care m-a informat ca imi va returna dosarul, intrucit din situația prezentata trebuiau retrase sumele alocate obiectivelor religioase ( si cantina sociala aferenta bisericii satului ), deoarece la bugetul pe anul 2002 nu erau prevăzute sume care sa aiba aceasta destinație. -.La scurt timp dupa ce dosarul a fost returnat, am fost contactat telefonic de care mi-a solicitat sa urgentez retrimiterea dosarului cu respectarea celor solicitate de Ministerul Finanțelor Publice. Am dat curs solicitării, am refăcut dosarul dar nu imi amintesc daca l-am trimis la Ministerul Finanțelor prin postă sau prin intermediul lui lanos".
De asemenea, la fila 158 vol.I dup, același martor precizează: "La prima convorbire telefonica a avut un ton dur, autoritar, părea sa fie foarte in temă cu lucrările si documentația necesara, iar la ultima convorbire avea un ton schimbat, renunțase sa mai dea ordone si insista sa fie plătite sume infime, de unde atunci vorbea numai de miliarde si de influenta pe care o avea la Guvern. Precizez ca am purtat cu aproximativ 6-8 convorbiri telefonice, toate avind același conținut, respectiv el imi spunea la inceput ca se va implica personal pentru ca Primăria sa obtina banii, iar la sfirsit imi solicita sa-i plătesc lui orice suma, indiferent cit de ".
Instanța de judecata apreciază ca pentru a-i intari convingerea martorului lanos ca demersurile făcute in vederea deblocării fondurilor necesare Primăriei pentru plata datoriilor au fost incepute, inculpatul a luat legătura cu martorul, pe care 1-a prezentat ca fiind director in Ministerul Finanțelor.
Proba acestei împrejurări este făcuta atit prin afirmațiile martorului, unde la fila 246 vol.I dup afirma:". In toamna anului 2002, am fost sunat de și m-a invitat la un restaurant din B, unde acesta era cu și. m-a prezentat celor două persoane ca fiind "dl. - director la Finanțe". Dl. avea un dosar de la și mi-a dat să mă uit pe el. Am studiat dosarul și i-am spus ca, în raport de documentele din dosar, și dacă a făcut acea lucrare, e normal să-și primească banii. Este adevărat că nu am negat că sunt director la Finanțe și am acceptat să fiu prezentat în acest mod de dl.. Am participat la mai multe întâlniri cu și celelalte persoane. La oad oua întâlnire, a insistat să discute cu un director de la Finanțe. mi-a zis să vorbesc cu un director la telefon iar eu m-am prefăcut că sun pe cineva la telefon și am spus că persoana respectivă nu are semnal. Menționez că la prima întâlnire, îmi spusese ca în momentul în care ajung la restaurant să-i dau un bip ca să mă ia din fața restaurantului. Eu am făcut așa cum mi-a spus, și mi-a zis să nu vorbesc prea mult, să-1 pe el să vorbească și să nu comentez în momentul în care mă va prezenta ca fiind director."
De asemenea, același martor declară la fila 247 vo.I dup ca a fost rugat de inculpatul sa-1 sune pe primar (martorul ) si sa-i spună ca banii au fost virați in contul Prefecturii
La fila 283 vol.I același martor precizează:" La sfârșitul anului 2002 sau începutul anului 2003 - nu rețin data exactă -, mi-a telefonat numitul, care mi-a indicat un număr de telefon mobil, precizând că aparține primarului comunei, jud. A spus și numele acestuia, dar nu mi-1 mai amintesc. Mi-a solicitat să-1 sun și să-1 anunț că Ministerul Finanțelor Publice a virat banii necesari achitării contravalorii lucrărilor, în contul Consiliului Județean L-am întrebat pe de ce nu sună el, iar acesta mi-a răspuns că nu-1 poate suna, întrucât se află în misiune. Nu am insistat să aflu adevăratul motiv, deși era evident că susținerea sa este doar un pretext, deoarece așa cum m-a sunat pe mine, putea face și cu primarul comunei. M-am conformat și l-am sunat de pe telefonul meu mobil pe primarul comunei, căruia i-am spus numele real, fără să mă prezint cu o calitate anume. I-am transmis din partea numitului că banii solicitați au fost virați în contul Consiliului Județean N, adăugând că prietenul meu a primit informația direct de la Ministerul Finanțelor Publice. Primarul comunei nu a fost curios să afle cu ce mă ocupam, ce funcție aveam, întrucât era bucuros că urma să primească banii. Mi-a mulțumit, apoi am întrerupt convorbirea. In aceeași zi, am fost sunat cu insistență de către primar, care m-a informat că rănii nu au ajuns încă în cont. I-am răspuns de fiecare dată ca informația o aveam de ta, astfel că nu puteam să-i spun mai multe".
Relevanta este si depoziția aceluiași martor aflata la fila 278 vol.I dup, in care arata ca:"numitul m-a prezentat celor doua persoane, care se aflau la masa, folosind expresia "Domnul director, de la Finanțe - După ce mi-a inminat cele doua dosare s-a adresat numitului lanos, afirmind ca, din acel moment, problema este rezolvata. Rețin ca lanos a insistat sa afle de la mine detalii concrete in legatuea cu rezolvarea situației, dar i-am dat un răspuns evaziv, ceva de genul ca, intrucit documentele nici nu au fost depuse, nu puteam spune ceva concret. Mai declar ca, atunci cind mi-a inminat cele doua dosare, acesta a susținut către lanos ca eu da dosarul unei persoane influente din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, fara sa precizeze numele si funcția acesteia, doar faptul ca a vorbit si el, personal, cu acesta, Din cite rețin, a afirmat, citez "nu îți face probleme, dosarul este așteptat".
de precizarea făcuta de același martor in instanței de judecata, in sensul ca isi menține doar declarațiile date in apărătorului sau ales, instanța apreciază ca nu sunt contradicții in măsura in care si depoziția data in organelor de urmărire penala, dar in lipsa apărătorului, este in corelație cu celelalte mențiuni.
Împrejurarea ca, in urma presupuselor demersuri ale inculpatului, Primăria nu a primit fondurile necesare, și prin urmare nu a achitat contravaloarea serviciilor prestate de F lanos, rezulta din declarația martorului lanos, unde arata ca 1-a sunat ulterior de mai multe ori pe inculpatul, dar acesta nu i-a mai răspuns la telefon,
La fila 108 vol.I dup, același martor declara:"M-am deplasat la B si însoțit de către am mers la sediul Ministerului Mediului, unde am discutat cu șeful numitului, căruia i-am relatat ca subalternul sau îmi datora suma de 32.000 USD- În aceeași perioadă, împreună cu, l-am căutat pe și la apartamentul său din cartierul Militari, d ar nu l-am găsit - In aceasta situație. a luat relații despre "directorul". Acesta lucra la o instituție situată pe cheiul, vizavi de o benzinărie "". Am mers împreună la locul de muncă al "directorului", unde am constatat că era un funcționar mărunt, care se ocupa cu corespondența, și nicidecum director în Ministerul Finanțelor Publice, așa cum fusese prezentat de către și cum a susținut personal. Fiind nervos de toată situația creată, l-am luat pe - numele era totuși real - de guler și l-am introdus cu forța în autoturismul meu, cerându-i socoteală pentru ceea ce a tăcut. s-a speriat și a afirmat că a fost determinat să joace rolul de director de către, dar că nu ar fi primit nici un pentru aceasta. La discuție, au asistat soția mea și. Aceștia m-au temperat, atenționându-mă că a avut un rol mărunt și că principalul vinovat era. In consecință, l-am lăsat în pe. Cele relatate s-au petrecut în perioada februarie - martie 2003. Ulterior, am continuat să încerc să dau de, dar tară rezultat. legătura cu, care, la rândul său, îl tot căuta pe, pentru a-l convinge să-mi restituie banii. Probabil că era și el speriat în legătură cu contribuția sa la inducerea mea în eroare".
Declarația martorului lanos este susținuta prin afirmațiile martorului care la fila 282 vol.I dup: "Am aflat despre faptul ca i-a dat bani prietenului meu pentru a interveni sa rezolve problema la Ministerul Finanțelor Publica, doar atunci cind m-a căutat la
serviciu, furios ca acesta il evita".
La fila 323 vol.I dup martorul precizează:" Referitor la relația mea cu cms. șef AN, vreau să precizez că acesta, la sfârșitul anului 2002, mi-a cerut să-i comunic lui că s-a deblocat o sumă de aproximativ 4-5 miliarde lei, sumă virată în contul Primăriei. I-am dat telefon numitului și i-am relatat cele afirmate de către, acesta spunându-mi că pleacă imediat la, pentru a intra în posesia banilor. La scurt timp, am primit un telefon de la, care mă anunța că se află la, dar că nu a intrat nici un în contul primăriei. L-am informat imediat pe, care mi-a spus că, de fapt, banii au fost virați în contul Consiliului Județean N, dar, din motive politice, această instituție refuza să-i aloce Primăriei. In luna ianuarie 2003, în timp ce mă aflam cu în autoturismul său, a fost sunat de către, care 1-a informat că că banii au fost alocați Primăriei de către Imediat, a plecat spre comuna, dar la întoarcerea în B, mi-a spus;ă a fost iarăși indus în eroare, că nu s-a virat vreo sumă de bani în conturile primăriei. -.De asemenea, mi-a spus că l-ar fi asigurat că se va implica pentru ca subordonatul său să-i restituie banii. La câteva zile, am fost sunat de, care mi-a reproșat că i-am creat probleme la serviciu și mi-a spus că-i va restitui numitului toți banii primiți. L-am căutat pe, inclusiv la domiciliul acestuia, care știa unde este situat, întrucât a mai fost acolo, în compania unor femei de moravuri ușoare. Revin și arăt că, în decursul întâlnirilor derulate la Hanul lui, la masa noastră, au venit mai multe femei, evident prostituate, cărora li se adresa pe un ton familiar, pe numele mic. să precizez că nu am apelat niciodată la "serviciile " acestora. Am început să-l căutăm împreună și pe. Ne-am deplasat la Ministerul Finanțelor Publice, de unde am fost informați că în cadrul instituției nu lucrează nici un director cu numele de. In această situație, mi-am adus aminte că într-una din discuțiile avute cu, acesta mi-a spus că a fost șeful registraturii Secretariatului General al Guvernului. De la un funcționar al acestei instituții, am aflat ca respectivul a lucrat acolo, dar că s-a mutat între timp la Oficiul Național de cadastru și Cartografie, cu sediul pe. La sediul acestei instituții, l-am găsit pe în momentul în care tocmai terminase programul. l-a luat de guler și l-a condus la mașină, unde se afla și soția lui. L-a acuzat pe acesta că l-a înșelat, pretinzând că este director, și i-a reproșat că i-a luat banii fără să-l ajute cu nimic. a replicat că el a jucat doar un rol la sugestia numitului și că l-a mințit atunci când l-a informat că primăria a obținut fondurile cerute.
a negat că ar fi primit vreun, spunând că toți banii au fost luați de ".
Susținerile martorilor si in sensul ca martorul lanos era tot mai nemulțumit de imprejurarea ca "îl păcălise" si devenise violent, proferând amenințări, rezulta si din declarațiile martorilor, unde la fila 143 vol.I dup arata ca:" Ceea ce m-a surprins la a fost faptul ca, desi susținea necointeresarea sa materiala in aceasta afacere, depunea totuși mari eforturi sa-1 găsească pe si sa-1 determina pe acesta sa-i restituie banii (lui lanos a).
De asemenea, la fila 181 vol.I dup martorul declara:" in cursul anului 2002, nu pot preciza exact data, intr-una din vizitele pe care le-am efectuat la birou, mi l-a prezentat pe un anume, de etnie rromă - "" cu port specific (pantaloni bufanți, cu bor M etc.) Am rămas surprins, deoarece mi l-a prezentat pe acesta în calitate de prieten al său, tară a-mi preciza însă natura relațiilor dintre ei. După aproximativ o lună de la această vizită, m-a invitat în biroul său. Am dat curs acestei invitații, iar, în cadrul discuției, mi-a cerut să-1 ajut pe să recupereze o sumă de bani de la un anume. Tot atunci, mi-a spus că este patronul unei asociații familiale care avea ca obiect de activitate lucrări de construcții, în special, de tinichigerie și că acesta efectuase o serie de lucrări la obiective aflate în administrarea Consiliului Local al comunei, județul N, și a unei comune aflate în zona litoralului, a cărei denumire nu o mai rețin. Deși lucrările au fost efectuate, doar o suma a fost achitata către AF ". mi-a solicitat să intervin pe lângă pentru ca acesta să-i restituie lui o sumă cuprinsă între 30.000 și 35.000 USD, pe care ar fi perceput-o pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care aveau atribuția să aloce fonduri din bugetul național primăriilor sus-menționate".
In ceea ce privește apărările făcute de către inculpatul, prin apărătorii aleși, atit prin cuvintul pe fondul cauzei cit si prin notele depuse la dosar, instanța de judecata nu le poate primi, pentru următoarele considerente:
Cu privire la susținerea inculpatului in sensul ca, dat fiind decesul martorului lanos, nu se poate verifica aspectele esențiale ale urmăririi penale, instanța apreciază aceasta apărare ca fiind nefondata, in condițiile in care, pe de o parte decesul unei părți reprezintă prin el insusi un motiv obiectiv care duce la aplicareadisp.art.327al.3 C.P.P. instanța de judecata raportindu-se la declarațiile date de către martorul lanos in cursul urmăririi penale, iar pe de alta parte, așa cum rezulta din considerentele expuse mai sus, declarațiile martorului lanos - tatăl se coroborează cu toate celelalte depoziții ale martorilor audiați in cauza, instanța de judecata neavind nici un motiv obiectiv pentru înlăturarea acestor depoziții.
De asemenea, mai trebuie făcuta precizarea, in sensul ca instanța s-a raportat in considerente cu precădere la declarațiile administrate in faza de urmărire penala deoarece, pe de o parte sunt mult mai detaliate, iar pe de alta parte, toti martorii au precizat in instanței ca isi mențin declarațiile date in organelor de urmărire penala.
Împrejurarea ca martorul a fost prezent dupa audierea sa in calitate de martor la mai multe termene de judecata este apreciata de către instanța ca neavind relevanta in cauza, in condițiile in care, pe de o parte, dispozițiile legale in materie penala nu interzic prezenta martorului deja audiat si la alte termene, ședința de judecata fiind publica, iar pe de alta parte, instanța a respectat dispozițiile procedurale cu privire la audierea acestui martor, iar in cauza nu s-a făcut dovada vreunei imprejurări care sa impiedice bunul mers al procesului penal, sau că s-ar fi incercat influențarea depozițiilor altor martori.
In ceea ce privește afirmația inculpatului, in sensul ca procurorul care a intocmit rechizitoriu nu a arătat ce anume mijloace de proba a avut in vedere, ci doar s-a mulțumit in a prezenta niște declarații, instanța apreciază ca fiind nefondata pe considerentul ca procurorul desi, intr-adevar, a redat pasaje din depoziții, a prezentat insa si corelația care exista intre aceste afirmații.
Singurele pasaje din declarațiile de la urmărirea penala in care se face referire la nevinovăția inculpatului, aparțin doar acestuia, prin declarațiile care le-a dat si prin răspunsurile la confruntările care au avut loc, mențiuni care, așa cum s-a arătat pe parcursul considerentelor, nu au putut fi reținute de către instanța, deoarece nu s-au coroborat cu alte mijloace de proba.
Astfel, apar contradicții intr-adevar, in depoziția inculpatului in care arata ca nu a primit nici o suma de bani de la martorul lanos, iar ulterior precizează ca este adevărat că a remis acestuia diferite sume de bani, dar din motive umanitare (fila 241 vol.I dup), susțineri care nu au la baza nici un fundament.
Împrejurarea ca rechizitoriul Parchetului de pe lingă ICCJ - DNA este insotit de un număr de 5 volume de dosare de urmărire penala, nu a fost reținută de către instanța ca o incercare de administrare a unor probe care sa formeze volume intregi, ce nu au ajuns sa fie niciodată textuale, așa cum susține inculpatul.
A mai arătat prima instanță ca dosarele ce reprezintă urmărirea penala au fost structurate riguros, fiecare volum avind la inceput un cuprins, in care se fac trimiteri la fiecare act in parte administrat.
De asemenea, instanța precizează ca, intr-adevar, desi martorul lanos a fost prezent la un singur termen de judecata, nu s-a procedat la audierea acestuia, tocmai datorita faptului ca inculpatul prin apărătorii aleși, au invocat un drept propriu al inculpatului (absent la acel termen de judecata) de a pune intrebari personal martorului, domnii avocații pretextind ca nu cunosc atit de bine situația de fapt ca si inculpatul (fila 225 dosar instanța), invocind dreptul inculpatului la o apărare efectiva.
In ceea ce privește cererea inculpatului prin notele scrise de repunere a cauzei pe rol, Tribunalul a apreciat-o ca fiind nefondata, in condițiile in care pe parcursul judecării procesului, inculpatul a fost reprezentat de către doi apărători aleși.
Împrejurarea ca unul dintre aceștia nu s-a putut prezenta la termenul de judecata in care s-a dat cuvintul pe dezbateri, nu echivalează cu o lipsa de apărare a inculpatului, in condițiile in care celălalt apărător ales s-a prezentat si a susținut nevinovăția clientului sau.
de aceste considerente, instanța fondului a reținut ca, în drept, fapta inculpatului, întrunește elementele de conținut constitutiv ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. șiped.deart.257 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
În raport de încadrarea juridică dată faptei săvârșite de către inculpat, instanța a aplicat acestuia o pedeapsă, la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile stabilite de art. 72.pen. si anume circumstanțele reale in care fapta a fost săvârșita (modalitatea si pretextul in baza cărora a primit sumele de bani, cuantumul sumelor primite), gradul concret de pericol social pe care l-a prezentat fapta, apreciat ca fiind unul ridicat, atâta vreme cat se inoculează ideea ca problemele pot fi si altfel rezolvate decât in modalitatea legala, urmările socialmente periculoase produse prin săvârșirea faptei, precum si circumstanțele personale ale inculpatului, faptul ca acesta deține o funcție ce implica o autoritate guvernamentala-comisar in Garda Naționala de Mediu, a avut o poziție constanta de negare a săvârșirii faptei in ciuda unor probe evidente, nu este cunoscut cu antecedente penale, s-a prezentat doar la un singur termen de judecată.
Tot în circumstanțiere, instanța a reținut și concluziile referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în sensul că inculpatul este integrat din punct de vedere social și profesional, perspectivele sale de reintegrare în societate situându-se la un nivel mediu spre ridicat.
Față de aceste circumstanțe, instanța fondului a apreciat că o pedeapsă de 4 ani închisoare este îndestulătoare pentru reeducarea inculpatului și că scopul preventiv și educativ al pedepsei ce urmează a se aplica acestuia poate fi atins numai prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Având în vedere ca textul de lege care incriminează infracțiunea de trafic de influență prevede și aplicarea obligatorie a măsurii complementare a interzicerii unor drepturi, instanța, în baza art. 65 alin.2 pen. a dispus interzicea exercițiului drepturilor prevăzute la art. 64 lit.a teza a Il-a, b si c pen. pe o durată de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - în apelul declarat în termen legal, a invederat faptul că soluția fonduluieste nelegală, sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art.350 Cod procedură penală, cu motivarea că, textul de lege aplicat privește numai luarea, menținerea sau revocarea măsurii arestării preventive, or, în cauza dedusă judecății, apelantul inculpat a fost cercetat judecătorește în stare de libertate, astfel cum a fost trimis în judecată de parchet, prin rechizitoriul nr.307/P/2004 din 14.06.2007 (-), sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.257 Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal;și netemeinicăsub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, cu motivarea că, majorarea cuantumului pedepsei se impune, întrucât apelantul-intimat-inculpat a săvârșit mai multe acte materiale în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, ceea ce concluzionează o persistență a apelantului intimat inculpat în săvârșirea infracțiunii.
În apelul promovat în scris, inculpatul, prin avocatul său ales, a criticat soluția fondului pentru:
-nelegalitate - invocând faptul că nu i s-au respectat dispozițiile prevăzute de art.171 Cod procedură penală, întrucât a fost asistat de colaboratoarea avocatului titular, care are o experiență redusă, iar cauza este complexă. Pe același aspect, s-a invocat nerespectarea prevederilor art.327 alin.3 și 4 Cod procedură penală, în sensul că audierea martorului principal era imposibilă, urmare a decesului său, nu s-a dat citire declarației sale de la urmărirea penală, (martor principal al acuzării); omisiunea instanței fondului de a se pronunța asupra cererii formulate de inculpat în vederea audierii martorilor și; lipsa minutei prin care instanța fondului a amânat pronunțarea; greșita aplicare a dispozițiilor prevăzute de art.350 Cod procedură penală, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Sub aspectul netemeiniciei a solicitat ca, în raport de circumstanțele personale și profesionale ale inculpatului, în raport de actele din dosar și concluziile raportului de evaluare, să se reducă cuantumul pedepsei aplicate, cu schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul aplicării art.81 Cod penal.
În motivele scrise (fila 53 dosar ), inculpatul a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei, în situația în care "nu se va lua măsura achitării".
Curtea, examinând apelurile declarate, constată că acestea sunt întemeiate, numai sub aspectul nelegalității, vizând înlăturarea dispoziției prev. de art.350 Cod procedură penală, urmând a fi admise, cu motivarea că aplicarea acestui text de lege vizează măsuri cu privire la starea de libertate a inculpatului. În cauza dedusă judecății, acesta se afla în stare de libertate, a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nr.307/P/2004 din 14.06.2007 în stare de libertate, în consecință, instanța fondului în mod greșit s-a pronunțat și pe dispozițiile art.350 Cod procedură penală.
Într-adevăr, apelantul intimat inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.257 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea acesteia în regim de detenție, așa încât, în speța dată, în conformitate cu prevederile art.415 alin.1 Cod procedură penală "hotărârile instanțelor penale devin executorii la data când au rămas definitive", iar punerea în executare a pedepsei închisorii se face după o procedură stabilită de dispozițiile prevăzute în art.420 din Codul d e procedură penală, odată cu emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii de judecătorul delegat al instanței de executare, în ziua rămânerii definitive a hotărârii la instanța de fond sau, după caz, în ziua primirii extrasului prevăzut în art.418 alin.3 din Codul d e procedură penală.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în baza prevederilor art.379 pct.2, lit.a din Codul d e procedură penală, să admită apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de către apelantul intimat inculpat, să desființeze - în parte - sentința penală nr.164 din 13.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și, în fond, să înlăture aplicarea dispozițiilor art.350 Cod procedură penală, din dispozitivul hotărârii apelate, cu menținerea celorlalte dispoziții ale acesteia.
În ceea ce privește celelalte aspecte de nelegalitate și anume: nerespectarea de către instanța fondului a dreptului la apărare al inculpatului intimat apelant (art.171 alin.1 și 3 din C.P.P.), se constată că acesta a avut doi avocați aleși cu delegație la dosarul cauzei. De asemenea, la data judecării în fond a cauzei, 29 ianuarie 2009, instanța a amânat pronunțarea hotărârii, având nevoie de timp pentru a delibera, pentru data de 13 februarie 2009, avocatul ales aflat în imposibilitate de prezentare, astfel cum a rezultat din cererea depusă la 28 ianuarie 2009 (fila 354 dos.fond), s-a prevalat de această situație și a depus note scrise (art.342 alin.2 C.P.P.).
Potrivit art.309 din Codul d e procedură penală, rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii.
Atunci când judecătorul amână pronunțarea, având nevoie de timp pentru a delibera ori pentru a da posibilitate părților să depună note scrise pentru instanță nu este necesară întocmirea unei minute. Textul de lege mai sus menționat precizează situațiile în care este obligatorie întocmirea acestei minute.
S-a mai susținut că, în cauză, nu s-a făcut o cercetare judecătorească corespunzătoare, instanța fondului nu a respectat dispozițiile art.327 alin.3 Cod procedură penală și nici nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate de inculpat, privind audierea martorilor și.
Din actele dosarului de fond, rezultă că prima instanță a făcut aplicarea art.327 alin.3 Cod procedură penală (încheierea de ședință din 22 mai 2008), în ceea ce privește pe martorii din acte:, și, întrucât a avut în vedere conținutul proceselor verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere a acestora, în sensul că aceștia, deși figurează în evidențele poliției - Institutul Național de Evidență informatizată a persoanei, la vechile adrese, în realitate, locuiesc la alte adrese, iar este plecat din țară.
În ceea ce privește omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii privind audierea martorilor și, din actele dosarului rezultă că aceștia au fost audiați la termenul de judecată din 11.09.2008, declarațiile acestora se află la filele 249 și 250 - dosar fond - a II-a penală, aspect care a fost consemnat și prin încheierea de ședință de la termenul respectiv.
În concluzie, aspectele de nelegalitate invocate de către inculpatul intimat prin apelul formulat sunt nefondate.
Cât privește aspectele de netemeinicie invocate de parchet, în sensul majorării cuantumului pedepsei de 4 ani închisoare aplicate și de către inculpat, în sensul reducerii pedepsei și schimbării modalității de executare a acesteia, în sensul aplicării dispozițiilor prevăzute de art.81 Cod penal, Curtea apreciază că apelurile formulate pe acest aspect sunt nefondate din următoarele considerente:
Instanța fondului a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei aplicate, a făcut referire la criteriile stabilite de dispozițiile prevăzute de art.72 Cod penal, la circumstanțele reale în care inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa, la circumstanțele personale ale sale, precum și la funcția ce o deținea la acea dată, la poziția procesuală constantă pe care a avut-o în cursul procesului penal, în sensul că nu a dorit să declare nimic, uzitând de prevederile art.70 din Codul d e procedură penală, s-au reținut - de asemenea - concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în sensul că este integrat din punct de vedere social și profesional, arătând în final că, prin cuantumul pedepsei, astfel cum a fost aplicat, se poate atinge scopul acesteia de a se preveni săvârșirea de alte infracțiuni.
Curtea apreciază că pedeapsa de 4 ani închisoare este îndestulătoare pentru reeducarea inculpatului, scopul pedepsei (art.52 Cod penal) - preventiv și educativ - se realizează prin executarea acesteia în regim de detenție, aspect raportat și la atitudinea șicanatorie pe care acesta a avut-o în instanță (s-a prezentat sporadic, deși ocupa o funcție ce reprezenta o autoritate guvernamentală - comisar de Gardă de Mediu, pe de o parte; pe de altă parte, nu și-a asumat nicio responsabilitate, a preferat - comod - să se prevaleze de dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală, decât să precizeze și să argumenteze de ce ceea ce se susține în rechizitoriu și în declarațiile martorilor din acte nu corespunde adevărului.
În consecință, și aspectele de netemeinicie invocate în apelurile declarate sunt nejustificate, în raport de probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală și la cercetarea judecătorească.
Printre motivele de apel scrise, apelantul inculpat, prin avocații aleși, a formulat o cerere de achitare, însă nu a susținut-o și argumentat-o nici în scris și nici în susținerea orală, cu ocazia soluționării apelului, neinvocând temeiul de drept în baza căruia a solicitat-
Pe scurt, situația de fapt reținută atât în rechizitoriu, cât și de instanța fondului se referă la perioada mai - noiembrie 2002, când inculpatul a susținut că are influență asupra unor funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, astfel că, în mod repetat, a pretins și primit sumele de 9.000 USD, 14.000 euro și 130.000.000 lei (vechi) de la (martor denunțător decedat între timp), pentru a interveni în alocarea unor sume de bani de la bugetul statului către Primăria, județul N, în vederea achitării contravalorii unor lucrări efectuate de.
Din probatoriul administrat în cauză, rezultă - fără putință de tăgadă - că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, martorii, arată în declarațiile lor că inculpatul s-a implicat direct în a-l ajuta pe martorul denunțător pentru a obține contravaloarea unor lucrări de tinichigerie efectuate de acesta la diverse instituții de învățământ din
Din declarația martorului rezultă că, martor din acte, nervos fiind, l-a informat că i-a promis lui că-i va rezolva problema, a primit de la acesta mari sume de bani, însă nu a reușit nimic. De asemenea, a precizat că s-a recomandat consilier în cadrul Guvernului României, că are relații în Ministerul Finanțelor Publice, în a căror competență cade alocarea fondurilor pentru primării și, tot inculpatul i-a indicat martorului denunțător ce acte trebuie să prezinte pentru a obține suma de bani cuvenită.
De altfel, martorii din acte audiați confirmă implicarea inculpatului și, în consecință, vinovăția sa a fost dovedită, așa încât cererea de achitare formulată nu poate fi primită de către
În raport de considerentele expuse, Curtea urmează a admite - în baza prevederilor art.379 pct.2, lit.a din Codul d e procedură penală - apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul.
Urmează a desființa - în parte - sentința penală nr.164 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și, în fond, urmează a înlătura aplicarea dispoziției prev. de art.350 Cod procedură penală.
Urmează a menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Cheltuielile judiciare, potrivit dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 164 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-).
Desființează, în parte, sentința penală nr.164 din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-) și, în fond:
Înlătură aplicarea dispoziției prevăzute de art.350 Cod procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- --- ---
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Duumitrița PiciarcăJudecători:Duumitrița Piciarcă, Corneliu Bogdan Ion Tudoran
