Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 1046/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 1046

Ședința publică de la 10 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

JUDECĂTOR: G -

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului formulat de partea responsabilă civilmente SC & SRL împotriva deciziei penale nr.85/2008 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr.3133.2.08/200.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul intimat, lipsă, avocat din oficiu Pâncă, inculpatul intimat personal, asistat de avocat din oficiu, pentru partea responsabilă civilmente recurentă SC & SRL, avocat ales C, lipsă fiind partea vătămată intimată și apărătorul ales al acestuia, avocat, precum și celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Apărătorul ales al părții responsabile - civilmente recurente, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și rejudecând cauza, respingerea acțiunii civile față de partea responsabilă - civilmente, solicitând reindividualizarea sub aspectul culpei și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat, solicită respingerea recursului formulat de partea responsabilă -civilmente, cele două hotărâri pronunțate în cauză, fiind temeinice și legale.

Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat, solicită respingerea recursului formulat de partea responsabilă -civilmente, cele două hotărâri pronunțate în cauză, fiind temeinice și legale.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului formulat de partea responsabilă civilmente, decizia penală pronunțată în cauză, fiind temeinică și legală, solicitând menținerea ei.

Inculpatul, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. nr.26/22.01.2007, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în.nr.3133/P/2006, a fost condamnat inculpatul G la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru infracțiunea prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal și la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare, pentru infracțiunea prev. de art. 184 al. 2, 4, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal; s-a dispus conform disp. art. 33, 34 lit. b Cod penal, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, conform art. 82 Cod penal.

În latură civilă au fost obligați inculpații față de partea civilă Spitalul Municipal de Urgență C, la plata sumei de 1442,263 RON; a fost obligat inculpatul G în solidar cu partea responsabilă civilmente & SA și cu asigurătorul SA la plata sumei de 15.000 daune materiale și 5.000 RON daune morale față de partea civilă; a fost obligat inculpatul G în solidar cu partea responsabilă civilmente & SA la 600 RON cheltuieli judiciare față de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S din 14 iunie 2006, înregistrat la instanță sub nr.3133 din 26 iunie 2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 al.1, 2 Cod penal și art.184 al.1, 3 Cod penal cu aplic.art.33 lit.b Cod penal și a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 al.1 și 2 Cod penal.

Instanța de fond a reținut că în data de 05 iulie 2005, inculpatul circula în comuna pe DN ce leagă localitățile O - C, cu o căruță trasă de 2 cai, încărcată cu bușteni în care se aflau și părinții acestuia; la un moment dat, în spatele căruței a apărut ansamblul de autovehicule format din autotractorul IVECO cu nr.- condus de inculpatul G și care aparțineau părții responsabile civilmente SC &, al cărui angajat este acest inculpat; pentru această mașină exista o poliță de asigurare "RCA" de răspundere civilă încheiată cu SC " ".

S-a mai reținut, (din declarațiile inculpatului G, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în dosarul de urmărire penală și în fața instanței, R G și, precum și din expertiza tehnică efectuată în cauză), că inculpatul Gaî ncercat să depășească căruța, dar nu a avut timpul necesar, deoarece din față venea o altă mașină, iar inculpatul a apreciat greșit distanța până la căruță și a agățat unul din bușteni, lovind frontal căruța cu partea din față dreapta a cabinei autotractorului.

S-a constatat că în urma impactului, căruța a fost împinsă în față și avariată, iar numiții și au fost proiectați pe carosabil, rezultând accidentarea acestora. Numita a fost internată în Spitalul municipal C în perioada 05 - 22.07.2005 cu diagnosticul " toracic și fractură de bazin", iar după externare, în seara zilei de 23.07.2005, a decedat; raportul medico-legal nr.161 din 24 iulie 2005 al Serviciului Județean de Medicină Legală C-S, a stabilit că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive emboliei pulmonare și contuziei cerebrale în cursul unui politraumatism cranio-cerebral acut închis toracico-abdominal și de membre; leziunile de violență s-au putut produce prin lovire și proiectare dintr-o căruță de către un autovehicul în mișcare, în cadrul unui accident de circulație; aceste concluzii au fost menționate și în raportul medico-legal întocmit de

Victima a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 15 zile îngrijiri medicale, așa cum rezultat din certificatul medico-legal nr. C-626 al Serviciului de Medicină Legală C-S; acesta a formulat plângere prealabilă numai împotriva inculpatului G.

Instanța de fond a constat că accidentul de circulație s-a datorat faptului că inculpatul a circulat cu căruța pe un drum interzis accesului acestui tip de vehicule, iar inculpatul G, în calitate de conducător al autotrenului, a intrat într-o manevră de depășire fără a se asigura că aceasta poate fi făcută în condiții de siguranță și prin nepăstrarea de către acesta a unei distanțe laterale suficiente față de vehiculul depășit, a determinat acroșarea vehiculului (căruței) de către autotractor, cu partea dreaptă față.

Instanța de fond a reținut că faptele inculpatului G întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.178 al.1 și 2 Cod penal și art.184 al.1 și 3 Cod penal, pentru care s-au aplicat pedepsele menționate, inculpatul G fiind infractor primar și a avut o atitudine sinceră în fața instanței, reținându-se ca circumstanțe atenuante, în conformitate cu prev.art.74 lit.a și c Cod penal, s- apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul general, cu suspendarea executării ei, este îndestulătoare pentru îndreptarea conduitei inculpatului.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă numai față de inculpatul G; instanța a apreciat că pretențiile părții civile sunt întemeiate și dovedite, atât cele materiale, cât și cele morale, partea civilă fiind soțul defunctei și el însuși a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 15 zile îngrijiri medicale, acesta suferit atât fizic cât și psihic, atât ca urmare a vătămării sale, cât și a decesului soției.

Împotriva hotărârii judecătoriei au declarat apel inculpatul G, partea responsabilă civilmente & SA și asigurătorul SA - sucursala C-S, criticând sentința ca fiind netemeinică și nelegală.

În apelul inculpatului G s-a solicitat achitarea acestuia pentru că la producerea accidentului inculpatul nu a avut nici o culpă, ci doar coinculpatul care conducea o căruță neregulamentar, foarte aproape de axul drumului și nu a semnalizat că transporta bușteni; în subsidiar, s-a solicitat aplicarea art. 181Cod penal; în latură civilă, reducerea cuantumului total al despăgubirilor civile și obligarea, în solidar, a ambilor inculpați la plata de despăgubiri.

În motivarea apelului părții responsabile civilmente & SA, s-a solicitat respingerea pretențiilor sau micșorarea cuantumului; s-a arătat că daunele materiale acordate părții civile în cuantum de 15.000 lei sunt nedovedite, fiind acordate doar în baza declarațiilor unor prieteni ai părții civile; s-a solicitat a se lua în considerare prejudiciul stabilit de către expert în suplimentul de expertiză, inculpatul cauzând prejudiciul doar în anumită proporție.

În apelul asigurătorului SA - sucursala C-S, s-a arătat că există legătură de cauzalitate, arătată și în cele două expertize efectuate în cauză, însă vinovăția aparține ambilor inculpați, prejudiciul trebuind stabilit în sarcina celor doi inculpați.

În calea de atac a apelului s-a solicitat și instanța a încuviințat, în apărarea inculpatului G, efectuarea unei noi expertize medico-legale, de către Institutul de Medicină Legală T, pentru stabilirea existenței unei legături de cauzalitate între accidentul de circulație menționat și decesul victimei, întrucât decesul victimei a survenit după externarea din spital în stare ameliorată; prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1515/13.06.2007, al Institutului de Medicină Legală T, s-a concluzionat că moartea numitei a fost de natură violentă și s-a datorat insuficienței respiratorii acute consecutivă emboliei pulmonare - complicație survenită în evoluția fracturii de bazin, în cadrul unui politraumatism; există legătură de cauzalitate între accidentul de circulație și decesul victimei.

Tribunalul C S, prin decizia penală nr. 130 din 01 octombrie 2007, pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanta parte responsabilă civilmente &, apelantul asigurător SA - Sucursala Reșița și apelantul inculpat G, împotriva sentinței, împotriva sentinței penale nr. 26/22.01.2007, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în Dosar nr-.

Împotriva deciziei penale nr. 130/01.10.2007 pronunțată de Tribunalul C-S au declarat recurs, în termen legal, inculpatul G, partea responsabilă civilmente & SRL și asigurătorul SC SA, recursul fiind înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 14.11.2007.

Prin Decizia penală nr. 18/R din 17 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursurile declarate de - ASIGURĂRI SA - SUCURSALA REȘIȚA partea responsabilă civilmente AC & SA, inculpatul G împotriva deciziei penale nr.130/01.10.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, numai în latura civilă.)

A casat decizia penală recurată și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor la Tribunalul C-S, în latura civilă,reținând că instanța de apel nu a analizat cauza sub toate aspectele,mai exact nu a stabilit întinderea prejudiciului în raport de ponderea culpei fiecărui inculpat.

Prin DP nr.85/2008, Tribunalul C - S, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de: inculpatul, asigurătorul - Sucursala Reșița și partea responsabilă civilmente &, împotriva sentinței penale nr.26 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, pe care a desființat-o parțial în latură civilă și rejudecând, în baza art.14, 346 Cod procedură penală raportat la art.998-999 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente & și asigurătorul Reșița să plătească părții civile suma de 7.500 RON cu titlu de daune materiale și suma de 2.500 RON cu titlu de daune morale.

A respins celelalte pretenții ale părții civile.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

În baza art.193 rap.la art.191 al.2 Cod procedură penală, a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părții civile-intimate suma de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, în rejudecare, verificând sentința apelată sub aspectul laturii civile, prin prisma motivelor de apel, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 și art.378 Cod procedură penală, sub toate aspectele de temeinicie și legalitate și pentru orice motiv de desființare, a constatat că apelurile declarate de inculpatul, asigurătorul - Sucursala Reșița și partea responsabilă civilmente & sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele au fost expuse în continuare.

S-a reținut de către tribunal că motivele invocate în apel d e către inculpatul G, partea responsabilă civilmente & și asigurătorul - Sucursala Reșița în ce privește modul de soluționare a laturii civile a cauzei sunt întemeiate.

Astfel, din concluziile expertizei tehnice auto efectuată în cauză (filele 49-55 dosar urmărire penală) rezultă că accidentul de circulație ce a avut ca urmare moartea numitei și vătămarea corporală a părții vătămate s-a datorat faptului că inculpatul a circulat cu căruța pe un drum interzis accesului acestui tip de vehicule și faptului că inculpatul Gai ntrat într-o manevră de depășire, fără a se asigura că aceasta poate fi făcută în condiții de siguranță.

S-a concluzionat în raportul de expertiză mai sus amintit că inculpatul a încălcat regulile de circulație prev. de art. 129 și art. 200 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al nr.OUG 195/2002, iar inculpatul Gaî ncălcat regulile de circulație prev. de art. 150 lit. a și c și art. 155 alin. 1 din același regulament.

În aceeași expertiză expertul a precizat că încălcarea de către inculpatul Gaa rt. 155 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al nr.OUG 195/2002 nu se constituie într-o cauză a producerii accidentului, întrucât limita de viteză a fost depășită doar cu 3 - 5 km/, iar autoturismul condus de inculpat se afla în depășire, manevră ce trebuia efectuată într-un timp cât mai scurt.

Având în vedere concluziile expertizei amintite anterior, tribunalul a reținut că cei doi inculpați ( și G) au o culpă comună, egală (50 % fiecare) în producerea accidentului de circulație și a urmărilor acestuia, ambii încălcând normele rutiere, așa cum a concluzionat expertiza efectuată în cauză.

În latură civilă s-a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă numai față de inculpatul G, cu suma de 20.000 RON, fără a specifica exact cuantumul daunelor morale și materiale solicitate (Încheierea ședinței publice din 23.10.2006, fila 33 dosar fond).

Partea vătămată, cu declarațiile martorilor (fila 65 dosar fond) și (fila 66 dosar fond) a făcut dovada că a suferit un prejudiciu material în cuantum de 15.000 RON.

Prin urmare, tribunalul a apreciat că partea vătămată a solicitat daune morale în cuantum de 5000 RON, reprezentând diferența dintre suma globală cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă (20.000 RON) și suma dovedită cu titlu de daune materiale (15.000 RON).

Daunele morale solicitate de partea vătămată sunt justificate, având în vedere suferința psihică la care a fost supusă aceasta ca urmare a intervenirii decesului soției sale, dar și suferința fizică determinată de leziunile corporale suferite ca urmare a accidentului, a căror vindecare a necesitat 15 zile de îngrijiri medicale.

S-a reținut însă că limitele de despăgubire la care poate fi obligat inculpatul G se stabilesc în funcție de întinderea culpei acestuia.

Așa cum s-a reținut anterior, inculpatul Gaa vut o culpă de 50 % în producerea accidentului și a urmărilor acestuia, așadar acesta este răspunzător în aceeași limită și pentru prejudiciul moral și material produs ca urmare a săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost condamnat.

Având în vedere cuantumul dovedit al prejudiciului (15.000 RON daune materiale și 5.000 RON daune morale) și întinderea culpei inculpatului G, tribunalul l- obligat pe acesta să plătească părții civile, în solidar cu asigurătorul și partea responsabilă civilmente 50 % din acest cuantum.

Față de aceste considerente, tribunalul, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de: inculpatul, asigurătorul - Sucursala Reșița și partea responsabilă civilmente &, împotriva sentinței penale nr.26 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-, pe care a desființat-o parțial în latură civilă și rejudecând:

În baza art.14, 346 Cod procedură penală rap.la art.998-999 cod civil a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente & și asigurătorul Reșița să plătească părții civile suma de 7.500 RON cu titlu de daune materiale și suma de 2.500 RON cu titlu de daune morale.

A respins celelalte pretenții ale părții civile.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

A stabilit pe seama avocatului din oficiu și avocatului din oficiu câte 100 RON cu titlu de onorariu.

În baza art.193 rap.la art.191 al.2 Cod procedură penală, a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părții civile-intimate suma de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Împotriva deciziei Tribunalului C-S a declarat recurs partea responsabilă civilmente care nu a fost motivat în scris dar a fost susținut oral de către apărătorul ales care a solicitat respingerea acțiunii civile sau o nouă reindividualizare a despăgubirilor sub aspectul culpei fiecărui părți implicate în producerea accidentului.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev. art.38510,al.21cpp, se constată că decizia recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare.

Instanța de apel a stabilit în mod întemeiat că cei doi inculpați au o culpă comună egală, în procent de 50%, fiecare, având în vedere că ambii circulând pe drumurile publice, inc. cu căruța pe un drum interzis acestui tip de vehicul iar inculpatul l G cu un autotractor, au încălcat regulile de circulație.

Accidentul putea fi evitat, potrivit expertizei efectuate în cauză, de inculpatul dacă nu circula cu căruța pe un drum interzis acestui tip de vehicul iar inculpatul dacă nu ar fi efectuat o manevră de depășire, fără să se asigure.

Despăgubirile civile materiale, acordate părții civile, au fost stabilite în mod corect, de instanța de fond, la suma de 15000 pe baza declarațiilor martorilor și iar daunele morale de 5000 lei sunt justificate având în vedere suferințele fizice determinate de leziunile cauzate precum suferințele psihice la care a fost supusă ca urmare a decesului soției sale.

Având în vedere culpa inculpaților la producerea accidentului fiecare dintre aceștia este dator să achite părții civile din cuantumul daunelor însă întrucât partea civilă a solicitat obligarea doar a inculpatului la despăgubiri civile el a fost obligat în mod corect la suma datorată respectiv 7500 lei daune materiale și la plata sumei de 2500 lei daune morale.

Prin urmare recursul părții responsabile civilmente este nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 38515pct. 1 lit. b cpp.

Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC & SRL împotriva deciziei penale nr.85/2008 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr-.

Obligă partea responsabilă civilmente la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata sumei de 400 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș, din contul MJ.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică azi 10 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea

- - G - - -

GREFIER

- -

RED: CC

Dact: 2 exempl/ 12 2008

Primă instanță: Judecătoria Caransebeș

Jud:

Apel: Tribunalul C

Jud:

D

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 1046/2008. Curtea de Apel Timisoara