Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 178 Cod penal -
MÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 4 februarie 2008
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luiza
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în com. Mănăstirea H, sat, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 378 din 12 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava.
La apelul nominal se prezintă partea civilă intimată, asistată de avocat ales și avocat ales pentru inculpatul recurent, lipsă fiind acesta și partea civilă intimată Spitalul Județean
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri, punând în discuție și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 3 Cod penal și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art. 79 al. 1 din OUG 195/2002 în infracțiunea unică prev. de art. 178 al. 1 și 3, având în vedere decizia I/2007 dată în interesul legii.
Avocat pentru inculpatul recurent solicitat admiterea recursului în temeiul art. 3859al. 1 pct.9 și 18 Cod pr.penală, casarea deciziei și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru efectuarea unui supliment de expertiză sau un aviz al comisiei superioare care să stabilească care dintre expertize poate fi luată în considerare de către instanță, având în vedere că există contradicții între concluziile expertizelor efectuate, nefiind elucidat dacă inculpatul ocupa locul din dreapta sau locul șoferului. A mai arătat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare și pentru faptul că instanțele de fond și apel nu s-au pronunțat cu privire la latura civilă, respectiv nu a fost precizat cât anume din cuantumul despăgubirilor civile reprezintă daune morale și cât reprezintă despăgubirile materiale.
În subsidiar, a cerut admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. rap.la art. 10 lit. a Cod pr.penală, apreciind că nu există nici probă certă care să stabilească vinovăția acestuia.
Față de schimbarea încadrării juridice, a arătat că este de acord, având în vedere decizia de îndrumare dată de ÎCCJ, solicitând ca la stabilirea pedepsei să se aibă în vedere circumstanțele atenuante prev. de art. 74,76 Cod penal, iar ca modalitate de executare, a cerut aplicarea disp. art. 81 și următoarele Cod penal.
Avocat pentru partea civilă intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât latura civilă fost corect apreciată, fiind arătate și argumentele avute în vedere de instanțe la stabilirea acesteia, iar criticile aduse laturii penale nu pot fi avute în vedere câtă vreme Institutul Național de Criminalistică Bac oncluzionat că la volan se afla inculpatul, probă ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați și cu prima declarație a inculpatului care a recunoscut că a condus autovehiculul. A lăsat la aprecierea instanței schimbarea încadrării juridice, nefiind de acord a fi reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, având în vedere poziția procesuală acestuia. A mai cerut obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
În replică, avocat a arătat că declarația luată inculpatului la urmărirea penală este lovită de nulitate întrucât acesta era lovit la cap, suferea de amnezie și se afla în stare de șoc, iar dispozițiile art. 74 Cod penal se referă la mai multe criterii ce pot fi avute în vedere și nu numai la poziția procesuală inculpatului.
Reprezentantul Parchetului pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei ca legală și temeinică, apreciind că atât latura penală cât și latura civilă au fost corect soluționate, având în vedere probele administrate în cauză. A lăsat la aprecierea instanței schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
CURTEA,
Din lipsă de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 11 februarie 2008.
Pronunțată în ședința publică, azi 4 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - Art. 178 Cod penal -
MÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 88
Ședința publică din 11 februarie 2008
Președinte - -
Judecător - - -
Judecător - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul, domiciliat în com. Mănăstirea H, sat, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 378 din 12 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 4 februarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s- amânat pentru astăzi, 11 februarie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința penală nr. 157 din 4.06.2007, Judecătoria Gura Humoruluia condamnat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 3 cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prev.de art.78 alin.1 din OUG nr.195/2002, la pedeapsa de 1 an închisoare;
- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev.de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.b și art.34 lit.b cod penal, s-au contopit pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a-c cod penal în condițiile prev.de art.71 cod penal.
S-a luat act că Spitalul Județean S nu s-a constituit parte civilă.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale și morale și suma de 4.135 lei cheltuieli judiciare, iar statului suma de 1.994, 2 lei cu același titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în ziua de 16.10.2004, inculpatul condus pe drumul public DJ 177 pe traseul comuna Mănăstirea - G H, autoturismul marca cu numărul de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere și având o alcoolemie în sânge peste limita legală, fără respectarea normelor de circulație prin neadaptarea vitezei la condițiile de drum, cauzând un accident de circulație soldat cu decesul victimei.
Vinovăția inculpatului fiind dovedită, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa la pedepse cu închisoare, orientate către minimul special prevăzut de lege, apreciind că scopul prevenției generale și reeducarea inculpatului se pot realiza prin privarea sa de libertate, nefiind întrunite cerințele prev. de art. 81 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, prima instanță obligat inculpatul la plata de daune materiale și morale către partea civilă .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul, solicitând achitarea sa în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit. Cod pr.penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. De art. 178 Cod penal, precum și achitarea pentru celelalte două infracțiuni, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit. C Cod pr.penală, întrucât din probele existente în cauză rezultă că nu el condus autoturismul, ci victima. Cât privește latura civilă, a arătat că prima instanță nu precizat la ce sumă obligat inculpatul cu titlu de daune morale și ce sumă despăgubiri civile, apreciind că aceasta constituie motiv de trimietere spre rejudecare.
Prin decizia penală nr. 378 din 12 octombrie 2007 Tribunalul Suceavaa admis apelul inculpatului doar sub aspectul drepturilor accesorii, interzicând acestuia doar drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- și art. 64 lit. b Cod penal, în condițiile prev. de art. 71 al. 2 Cod penal (în loc de art. 64 lit. a-c Cod penal), reținând că față de jurisprudența CEDO și natura infracțiunii săvârșite nu se impune interzicerea dreptului de alege și a dreptului de exercita o anumită profesie sau funcție.
Cu privire la celelalte critici aduse de inculpat, s- reținut că în mod corect prima instanță a reținut că inculpatul condus pe drumul public DJ 177 pe traseul comuna Mănăstirea H, - orașul G H, autoturismul marca cu nr. -, fără a poseda permis de conducere și având alcoolemie în sânge peste limita legală, fără respectarea normelor de circulație, prin neadaptarea vitezei la condițiile de drum, cauzând un accident de circulație soldat cu decesul lui, astfel că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1și 3 Cod penal, conducere pe drumurile publice unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prev. de art. 78 al. 1 din OUG nr. 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art.79 alin.1 din OUG 195/2002.
În ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, precum și modalitatea de executare, au fost just individualizate, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, astfel încât nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante, inculpatul neavând conduită care să conducă la acordarea acestui beneficiu și nici în ce privește aplicarea art. 81 Cod penal, atât împrejurările în care s-au comis faptele cât și rezultatul tragic al acestora nefiind compatibile cu clemența din partea instanței de judecată în ce privește suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, arătând că instanțele de judecată au apreciat greșit probele, apreciind doar pe cele care conduceau la stabilirea vinovăției sale, refuzând să admită proba cu expertiză medico-legală traumatologică, care să stabilească dacă leziunile suferite de inculpat îl poziționează ca ocupant al locului șoferului, având în vedere că din concluziile celor două rapoarte de expertiză ar rezulta că nici unul din cei doi - victimă și inculpat - nu prezintă leziuni caracteristice ocupării locului din față.
Referitor la latura civilă s-a arătat că instanța de fond nu a motivat hotărârea, nici sub aspectul acordării daunelor morale nici al celor materiale.
A arătat inculpatul că pentru toate aceste motive se impune casarea deciziei și a sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare instanței de fond.
În subsidiar, solicitat achitarea în temeiul disp. art.11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod pr.penală, susținând că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă cu certitudine săvârșirea infracțiunilor, nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție.
Recursul cărui motivare se circumscrie cazurilor de casare prev.de art. 3859pct. 9 și 18 Cod pr.penală este întemeiat, însă pentru alte motive decât cele invocate.
Prin decizia I/25.01.2007 a ÎCCJ dată în interesul legii, s-a stabilit că "faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către persoană având în sânge îmbibație alcoolică ce depășește limita legală și de ucidere din culpă cu această ocazie a unei persoane, constituie singură infracțiune complexă, de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 3 teza din Codul penal, în care este absorbită infracțiunea prev. în art. 87 al.1 din OUG. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată".
Ca urmare, constatând că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor, Curtea, în temeiul disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod pr.penală, va admite recursul, va casa în parte sentința și decizia și va condamna inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 al. 1 și 3 teza I- Cod penal și art. 78 al.1 din OUG 195/2002.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului se vor avea în vedere circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, respectiv faptul că înainte de săvârșirea infracțiunii inculpatul avut conduită bună și nu mai săvârșit fapte antisociale, astfel încât, în temeiul disp. art. 76 lit. d Cod penal, pedepselor vor fi coborâte sub minimele speciale prevăzute de textele incriminatoare, făcându-se totodată aplicarea art. 33 și 34 Cod penal.
De asemenea, instanța apreciază că nu se justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, așa cum a solicitat inculpatul, avându-se în vedere împrejurările comiterii faptelor și consecințele produse, precum și conduita inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel încât scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea sa de libertate.
Criticile formulate de către inculpat prin memoriul de recurs sunt nefondate și nu vor fi reținute de către instanță.
Astfel, din cuprinsul rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, respectiv raportul de expertiză tehnică efectuat de ing. - 47 raportul de expertiză medico-legală traumatologică efectuat de IML -54 raportul de expertiză criminalistică efectuat de INEC B - 202 fond, rezultă că victima a ocupat locul din dreapta.
În acest sens, s- arătat că leziunile situate predominant pe partea dreaptă atât la victimă cât și la inculpat, pledează pentru un prim impact al autovehiculului în partea dreaptă față, ducând la concluzia că victima ocupa locul din dreapta față, atât timp cât leziunile acesteia erau mai grave.
Raportul de expertiză criminalistică întocmit de INEC I, concluzionează că victima era poziționată pe scaunul șoferului, iar inculpatul pe scaunul din dreapta. La această concluzie s- ajuns doar ținând cont de faptul că ambii ocupanți au fost proiectați spre înainte, iar victima fost găsită în partea autoturismului, fără a se avea în vedere dinamica producerii accidentului, respectiv faptul că autoturismul a fost mai întâi lovit în partea din față.
Se constată astfel că instanțele au dat corectă apreciere probelor administrate în cauză, acestea fiind analizate prin prisma întregului material probator, fiind indicate și motivele pentru care au fost înlăturate probele invocate de către recurent.
De asemenea, cu privire la celălalt motiv de recurs, Curtea constată că deși în dispozitivul sentinței nu s-a arătat expres care este suma acordată cu titlu de daune morale și care este suma acordată cu titlu de daune materiale, acest lucru nu atrage nelegalitatea hotărârii, considerând că au fost respectate disp. art. 357 Cod pr.penală, potrivit cărora în dispozitiv trebuie să se indice "soluția dată cu privire la repararea pagubelor materiale și a daunelor morale".
De altfel în motivarea hotărârii, instanța de fond a indicat sumele ce reprezintă acoperirea prejudiciului material și a celui moral.
Având în vedere aceste motive, în temeiul disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod pr.penală, recursul va fi admis potrivit celor mai sus reținute.
Văzând și prevederile art. 193 al. 3 Cod pr.penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14.03.1984 în G H, jud. S, domiciliat în com. Mănăstirea H, sat, jud. S, CNP -, împotriva deciziei penale nr.378 din data de 12.10.2008.
Casează în parte atât decizia penală mai sus-menționată, cât și sentința penală nr.157 din data de 04.06.2007 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului și în rejudecare:
Înlătură aplicarea art.33 lit.b, art.34 lit.b Cod penal și dispozițiile de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.178 alin.1, 3 Cod penal și prev. de art. 79 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1 și 3 teza I-a Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a, art.76 lit.b Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de de art.178 alin.1, 3 Cod penal și prev. de art. 79 alin.1 din OUG nr.195/2002 ( art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată), la pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare.
Condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără permis de conducere prev. de art.78 alin.1din OUG nr.195/2002 ( art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată) cu aplicarea art.74 lit.a, art.76 lit.d Cod penal la pedeapsa de 10(zece) luni închisoare (în loc de 1 an închisoare).
În.art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal contopește pedepsele stabilite în sarcina inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și decizii care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./28.02.2008
Jud. Fond
Jud. Apel
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Andronic Tatiana Luiza, Samoilă Viorica
