Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 86/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 178 Cod penal -
MÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 86
Ședința publică din 4 februarie 2008
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul, domiciliat în S, str. -, nr. 1,.89,.A,.53, jud. S și partea civilă, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei, domiciliată în S,-,.144,.A,.12, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 417 din 29 octombrie 2007 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 4 februarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s- amânat pentru astăzi, 11 februarie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 348 din 16.05.2007 a Judecătoriei Suceavaa fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1,2 Cod penal, cu aplic. art. 74 al. 1 lit. c și art. 76 al. 1 lit. d Cod penal și la 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al.2, 4 Cod penal, cu aplic. art. 74 al. 1 lit. c și art. 76 al. 1 lit. e Cod penal.
S-a constatat că prezentele infracțiuni sunt concurente cu infracțiunea prev. de art. 260 al. 1 Cod penal pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 1172 din 12.11.2004 a Judecătoriei Suceava, definitivă prin neapelare la data de 23.11.2004.
În baza art. 85 Cod penal rap. la art. 33, art. 34 lit. b Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală mai sus menționată și contopindu-se această pedeapsă cu pedepsele aplicate pentru infracțiunile prezente s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 10 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a - c Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale a SA S și s-a respins acțiunea civilă exercitată împotriva acesteia.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul asigurare - Reasigurare să-i plătească suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a admis acțiunea civilă formulată de în calitate de reprezentat legal al părții civile minore și a fost obligat inculpatul în solidar cu același asigurator să-i plătească în favoarea minorei suma de 2762,5 lei despăgubiri civile cu caracter global pentru perioada 12.11.2004 - 16.05.2007 și în continuare câte 97,5 lei prestație periodică începând cu data pronunțării hotărârii și până la majoratul acesteia.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Asigurare - Reasigurare să-i plătească suma de 325 lei cu titlu de despăgubiri civile cu caracter global pentru perioada 12.11.2004 - 13.04.2005.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Asigurare - Reasigurare să-i plătească suma de 1628,4 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul județean de urgență Sf. C și a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Asigurare - Reasigurare să-i plătească suma de 4461 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" I și părțile vătămate și -, nu s-au constituit părți civile în cauză.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 12.11.2004, în timp ce conducea un autoturism pe raza localității, ca urmare a nerespectării regulilor de circulație referitoare la consumul de băuturi alcoolice (alcoolemie de 0,75 gr. la mie) viteza de circulație ( 79 km/ față de viteza maximă legală de 50 km/ și la reducerea vitezei în condițiile de drum alunecos (art. 158 lit. k din HG 85/2003), a părăsit carosabilul rulând într-un șanț, izbindu-se de un podeț, în urma impactului victima decedând, iar suferind leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 68-70 zile îngrijiri medicale.
Reținând, cu probatoriul administrat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea în concurs ideal a infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, în încadrarea juridică prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal și respectiv art. 184 al. 2,4 Cod penal, prima instanță l-a condamnat la pedepse cu închisoarea, individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal.
Cuantumul pedepselor a fost coborât sub minimul special prevăzut de lege urmare a reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale prev. de art. 74 lit. c Cod penal și a aplicării disp. art. 76 lit. d și respectiv lit. e Cod penal.
S-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs ideal, fiind concurente și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării prin sentința penală nr. 1172/12.11.2004 a Judecătoriei Suceava așa încât s-au aplicat disp. art. 85 Cod penal și art. 33, 34 lit. b Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă în modalitatea privării de libertate.
Soluționând latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat întemeiate acțiunile civile promovate de părțile vătămate, și partea civilă Spitalul Județean de Urgență Sf. C S, obligându-l pe inculpat, în solidar cu asiguratorul Asigurare - Reasigurare, să plătească acestora despăgubiri civile în limita sumelor dovedite
Astfel, în ce privește partea civilă s-a constatat că aceasta a dovedit prin declarația martorei un cuantum al despăgubirilor civile în sumă de 5000 lei din totalul de 15.000 pretinși, ținându-se seama și de faptul că această parte civilă a primit de la inculpat suma de 3000 lei.
Referitor la fiicele victimei, decedat în urma accidentului, instanța a constatat că acestea sunt îndreptățite de a primi despăgubiri periodice pe perioada minoratului reprezentând un substituient al întreținerii prestată de părintele decedat, luându-se în considerare faptul că acesta nu realiza venituri din muncă, despăgubirile acordate fiind stabilite la venitul minim pe economia națională.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul și partea civilă, în nume propriu, dar și în calitate de mandatar al părții civile.
Inculpatul nu a motivat apelul în scris, apărătorul său solicitând oral redozarea pedepsei aplicate și a se dispune suspendarea condiționată a executării acesteia.
Partea civilă a solicitat majorarea despăgubirilor materiale la care a fost obligat inculpatul în favoarea sa, arătând că, în calitatea sa de soție a victimei, a suportat cheltuielile de înmormântare, a praznicelor ulterioare și edificarea unei cruci de fier și postament din ciment la mormântul defunctului. A mai arătat că instanța a reținut în mod eronat că inculpatul i-a dat fiului său suma de 3000 lei pentru cheltuieli de înmormântare, în realitate acești bani reprezentau restituirea unui împrumut acordat de victimă inculpatului.
În calitate de reprezentantă legală a părții civile, a solicitat majorarea cuantumului prestației periodice acordate acesteia, considerând că raportarea la venitul minim pe economie nu este justă întrucât victima, tatăl minorei, obținea venituri de circa 2000 lei lunar, fapt dovedit cu declarația martorului. În aceste condiții instanța trebuia să aibă în vedere C puțin salariul mediu pe economia națională atunci când a stabilit prestația periodică lunară în favoarea minorei.
Prin decizia penală nr.417 din data de 29.10.2007 a Tribunalului Suceava s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă, în nume propriu și în calitate de reprezentantă legală a părții civile împotriva sentinței penale nr. 348/16.05.2007 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în dosar nr-.
S-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentinței penale.
S-a desființat în parte sentința penală apelată în sensul că, în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie (în loc de: Pe durata prevăzută de art. 71. s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a - c Cod penal).
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
A fost obligată partea civilă la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, celelalte cheltuieli judiciare din apel rămânând în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a dat dovadă de suficientă clemență atunci când a stabilit pedepse coborâte sub minimele speciale prevăzute de lege pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa, deși faptele comise prezintă un grad ridicat de pericol social reliefat atât de modalitatea de săvârșire, cât și de consecințele grave produse și avându-se în vedere că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală.
În consecință, Tribunalul a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just și proporțional individualizată, nefiind cazul redozării cuantumului acesteia și nici schimbării modalității de executare.
Cât privește apelurile părților civile și prin reprezentanta sa legală, s-a apreciat că sumele stabilite de prima instanță și acordate cu titlu de despăgubiri materiale și respectiv despăgubiri periodice lunare sunt de natură să acopere prejudiciile cauzate acestora, în măsura în care au fost dovedite.
Susținerile părții civile în sensul că cei 3000 lei pe care inculpatul i-a dat familiei victimei reprezintă de fapt o datorie a sa către victimă, nu pot fi primite, cât timp, această împrejurare nu a fost invocată și nici dovedită în fața primei instanțe. Partea civilă pretinde că a cheltuit cu înmormântarea și praznicele suma de 15.000 lei, cuantum confirmat numai de fiul acesteia, ceilalți martori audiați în dovedirea pretențiilor civile făcând referire la sume care nu depășesc suma de 8.000 lei reținută ca fiind dovedită de prima instanță.
De asemenea, reține tribunalul că solicitarea părții civile menționate, în calitatea sa de reprezentantă legală a minorei de a se majora cuantumul despăgubirilor civile periodice motivat de faptul că victima realiza lunar venituri mult mai mari decât C minim pe economie, reținut ca bază de calcul a acestor despăgubiri de către prima instanță, nu este întemeiată.
Declarația martorului în mod justificat nu a fost avută în vedere de prima instanță, cât timp, acesta relatează despre faptul că victima realiza venituri din vânzarea ocazională a unor bunuri, în aceste condiții neavând cum să ia la cunoștință în mod nemijlocit despre profitul pe care l-ar fi putut obține victima dintr-o astfel de activitate.
În aceste condiții, în mod justificat instanța de fond a avut în vedere venitul minim pe economie atunci când a calculat despăgubirile civile periodice în favoarea minorei cât și a celeilalte fiice a victimei, așa încât și sub acest aspect critica adusă sentinței este nefondată.
În cauză, însă, s-a admis apelul declarat de inculpat și numai în ce privește conținutul pedepsei accesorii aplicate acestuia, în sensul că, greșit instanța de fond i-a interzis pe durata executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 al.1 lit. c Cod penal, cât timp, la săvârșirea infracțiunii, inculpatul nu s-a folosit de o anumită funcție sau profesie.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul și partea civilă, în nume propriu și în calitate de reprezentant al părții civile.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, cu ocazia susținerii recursului, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia și aplicarea disp. art.81 Cod penal.
Partea civilă, în motivarea recursurilor, solicită ca la determinarea cuantumului prestației periodice lunare să se rețină o bază de calcul C puțin egală cu 1/2 din venitul lunar realizat de victimă în anul 2004 și să se stabilească în favoarea minorei despăgubiri civile periodice de 250 lei lunar. Arată că în mod greșit instanțele nu au luat în considerare declarația martorului, din care rezultă că veniturile victimei erau de 2000 lei lunar. Mai solicită înlăturarea dispoziției de plată a cheltuielilor judiciare în cuantum de 30 lei la care a fost obligată de instanța de apel și să se dispună ca Ministerul Justiției să plătească în contul Baroului S suma de 200 lei onorariul avocatului care i-a făcut apărarea la Tribunalul Suceava, cheltuielile ce se impun a rămâne în sarcina statului. Cât privește despăgubirile civile solicitate, respectiv suma de 15000 lei, apreciază că acestea au fost dovedite cu înscrisuri și cu declarațiile de martori, respectiv, G, greșit reținându-se doar depoziția acestuia din urmă. Nu s-a luat în calcul cheltuielile ocazionate cu înmormântarea victimei, inculpatul contribuind la aceste cheltuieli doar cu suma de 300 lei și nu 3000 lei cum greșit au reținut instanțele.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurile de casare prev. de art.3859alin.1 pct.14, 18.pr.pen. precum și cauza în conformitate cu art.3859alin.3 pr.pen. Curtea reține următoarele:
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, just apreciindu-se de prima instanță că reeducarea inculpatului se poate realiza prin aplicarea unor pedepse cu închisoare orientate sub minimul special prevăzut de lege.
Cât privește modalitatea de executare a pedepselor rezultante, având în vedere consecințele grave pe care inculpatul le-a produs prin faptele săvârșite, în speță scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea acesteia în regim de penitenciar, motiv pentru care Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
Referitor la latura civilă a cauzei, Curtea constată că partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 15000 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu înmormântarea victimei, respectiv a praznicelor făcute ulterior, potrivit obiceiului locului.
Susține partea civilă că în mod greșit au reținut instanțele de fond că inculpatul a contribuit la aceste cheltuieli cu suma de 3000 lei, în realitate acesta achitându-i doar 300 lei, iar banii dați de inculpat martorului, respectiv 3000 lei reprezintă restituirea parțială a unui împrumut.
Nu pot fi reținute aceste susțineri ale părții civile, în condițiile în care chiar ea recunoaște că a primit treptat de la inculpat suma de 3000 lei (24 verso inst. fond), iar cât privește împrumutul acordat inculpatului de către victimă nu a făcut vreo dovadă în acest sens.
Relativ la cuantumul prejudiciului, reținut de prima instanță ca fiind de 8000 lei, din depoziția martorei (47 ds. inst. fond), rezultă că a împrumutat succesiv părții civile suma de 5000 lei pentru a acoperi cheltuielile legate de înmormântarea victimei, respectiv a celor ocazionate cu praznicele de 9 zile, 6 săptămâni, 6 luni și un an. Martorul confirmă că partea civilă a suportat toate cheltuielile, însă nu poate face o apreciere a acestora (91 ds. inst. fond). Cât privește declarațiile celorlalți "martori" menționați de partea civilă în motivarea recursului, respectiv, G, partea civilă a depus în fața instanței de apel înscrisuri intitulate "declarații" și care ar fi redactate de cei mai sus menționați. Având în vedere că acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, respectiv să fie autentificate, iar martorii nu au fost audiați în fața instanței, aceste declarații nu pot fi luate în considerare în dovedirea pretențiilor.
Însă față de întreg probatoriul administrat în cauză, Curtea apreciază că suma despăgubirilor civile solicitate de partea civilă se ridică la suma de 10.000 lei și având în vedere că parte din aceasta a fost acoperită de inculpat, urmează ca acesta să plătească, în solidar cu asiguratorul, părții civile suma de 7000 lei (în loc de 5000 lei).
Cât privește prestația periodică stabilită în favoarea numitei, aceasta a fost corect calculată având în vedere venitul minim pe economie la data stabilirii ei.
Partea civilă susține că potrivit declarației martorului, victima realiza din vânzarea telefoanelor la mâna a doua și aur venituri în cuantum de 2000 lei, însă nu s-a făcut dovada că aceste venituri erau cu caracter permanent, pentru a fi avut în vedere la stabilirea despăgubirilor periodice. Mai mult, nu s- făcut dovada că victima ar fi fost înregistrată oficial ca plătitor de taxe și impozite dintr- astfel de activitate.
Relativ la solicitarea părții civile de înlăturare a dispoziției de plată a cheltuielilor judiciare din apel în cuantum de 30 lei, acestea se justifică, nu însă și ca plata onorariului avocatului care i-a făcut apărarea la Tribunalul Suceava să se avanseze din fondurile Ministerului Justiției către Baroului de Avocați S, onorariu ce nu a fost inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare. Părțile civile și au beneficiat de asistență gratuită, la cerere, de către Baroul de Avocați S ( cerere neîncuviințată de instanță), prin urmare nu au achitat acea sumă reprezentând onorar avocat pentru a solicita plata ei din fondurile Ministerului Justiției.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge recursul declarat de partea vătămată prin reprezentant ca nefondat, iar în temeiul art.38515pct.2 lit.d pr.pen. va admite recursul declarat de partea vătămată, va casa în parte atât decizia penală, cât și sentința penală și va proceda în sensul celor mai sus arătate.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Văzând și disp. art.192 alin.2, 3.pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 7.03.1971, în com., jud. S, domiciliat în S,-,.89,.A,.53, CNP.- și partea civilă -prin reprezentant legal, domiciliată în S,-,.144,. A,.12, jud. S, împotriva deciziei penale nr.417 din data de 29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondate.
Admite recursul declarat de partea civilă, domiciliată în S,-,.144,.A,.12, jud.
Casează în parte atât decizia penală mai sus-menționată, cât și sentința penală nr.348 din data de 16.05.2007 pronunțată de Judecătoria Suceava, în sensul că:
În temeiul. art.14, art.346 alin.1 Cod pr.penală, art.998 - art.999 Cod Civil, art.54,55 Legea nr.136/1995 obligă inculpatul în solidar cu asigurătorul Asigurare Reasigurare să plătească părții civile suma de 7.000 lei cu titlu de despăgubiri civile (în loc de 5.000 lei despăgubiri civile).
Înlătură din decizie dispoziția de obligare a părții civile la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare din apel, cheltuieli care rămân în sarcina statului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu parte civilă se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./19.02.2008
Jud. Fond
Jud. Apel
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica
