Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 220/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENAL
DECIZIA PENAL NR. 220
Ședința public de la 07 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "ucidere din culpa (art.178 Cod penal)", declarat deinculpatul, fiul lui si -, nascut la 26.10.1964, domiciliat in sat, com., jud. T, impotriva deciziei penale nr.506 din data de 28.11.2008 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent G asistat de avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati B, cu delegatie la dosar, și partea civila intimata asistat de avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbaterea recursului.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatul recurent G, solicita, in primul rand, admiterea recursului formulat de inculpat avand in vedere disp. art.385 ind.15 alin.2 lit.c Cod procedura penala, casarea hotararii instantei de fond cat si a instantei de control judiciar și trimiterea cauzei la Judecatoria pentru rejudecare avand in vedere disp. art.385 ind.9 pct.10 Cod procedura penala.
In subsidiar aceleași considerente - art.385 pct.15 alin.2 lit.d Cod procedura penala - solicita casarea celor doua hotarari pronuntate de instanta de fond si de apel si a se dispune retinerea cauzei si rejudecarea cauzei in fond - avand in vedere disp. art.385 ind.9 pct.14 Cod procedura penala, in sensul c nu au fost retinute in favoarea inculpatului recurent circumstanțele personale si reale de care ar trebui s beneficieze un inculpat.
Dupa cum se poate constata la dosarul cauzei, in prima faz procesual, a urmaririi penale, au fost audiati 5 martori a cror declaratii, odat ajuns dosarul in faz de cercetare judecatoreasca, au fost schimbate radical. Nu va relua aceste declaratii, instanta cunoaste foarte bine actele dosarului.
Solicita a se face o paralel intre afirmatiile acestor martori in prima faz a procesului penal, cat si in faz de cercetare judecatoreasc. Are in vedere aici declaratiile martorului - in faz de cercetare judecatoreasc - fila 41, declaratia martorului - fila 42, martorului - fila 53, iar la fila 54 declaratia martorului.
Toate aspectele pe care dumnealor le-au prezentat in fața organelor de cercetare penala, nu mai sunt prezentate de aceeasi manier in fața instantei de fond.
Acestia spun c nu au cunostinț de modul cum s-a produs accidentul, nu au cunoștinț de locul in care s-a produs accidentul, doar au auzit o bufnitur, iar unul dintre martori - este vorba de martorul, spune c nici nu recunoaște scrisul dumnealui de la filele 42, 44 dosar de urmarire penala.
In aceste conditii, a se observa c o alt prob care a fost administrata in cauz și in baza creia s-a retinut vinovatia si implicit a fost condamnat inculpatul G, este acea expertiz tehnic auto, care precizeaza la pct.3 c "nu exist mijloace materiale de prob sau urme, pe baza crora s poat fi stabilit locul impactului in plan longitudinal".
important pentru a se stabili dac victima la momentul accidentului se afla sau nu pe trecerea de pieteni, dac a respectat sau nu dispozitiile legale imperative privind traversarea unui drum european, spune mai departe in expertiza, si citeaza: "Analizand ins declaratiile tuturor martorilor oculari care au putut observa obiectiv desfasurarea evenimentelor se poate conchide ca locul impactului a fost situat pe marcajul pietonal".
Deci, singurele temeiuri care au fost avute in vedere la efectuarea acestei expertize au fost declaratiile martorilor audiati in faza de urmarire penala, pentru c si aceast expertiz a fost administrata in prima faza a procesului.
In conditiile in care vin martorii in fața completului de judecata, in fața magistratului judecator la fondul cauzei, si relateaza aspecte deosebit de diferite, total contradictorii cu cele relatate in prima faz a procesului, normal era s fie efectuat o alt expertiz tehnic pentru a afla care este adevarul in aceasta cauz, pentru c singurele motive, singurele temeiuri care au fost avute in vedere de Institutul de criminalistic au fost acele declaratii care ulterior au fost modificate.
In conditiile in care acesti martori si-au schimbat declaratiile, nu stie ce valoare probatorie se mai poate acorda acestei expertize. Din punctul sau de vedere maniera in care a fost administrat acest dosar in fața instantei de fond si in fața Tribunalului I încalc dispozitiile art.3,4,6 din Codul d e procedura penala.
Conform art.200 Cod procedura penala, se precizeaza faptul c, urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existența infractiunilor, la identificarea faptuitorului pentru stabilirea raspunderii acestuia, precum pentru a se constata daca este cazul sau nu s se dispuna trimiterea in judecata.
Din economia acestui text, rezult c probele descoperite si strânse in prima faz a procesului penal, in faza de urmarire penala, au rolul de a constata dac exist motive, dac exist temeiuri sau nu pentru ca respectiva persoan care este cercetata penal s poat sau nu fi trimis in judecat.
Aceste probe nu pot servi drept temei la pronuntarea unei hotarari, fie ea de achitare, fie de condamnare, atat timp cat nu sunt verificate de instanta de judecata, de catre magistratul judecator prin administrarea lor in mod nemijlocit cu respectarea celor 4 principii, are in vedere aici: oralitatea, publicitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea.
Nefiind respectate aceste principii in mod evident nu poate spune c instanta si-a manifestat rolul activ in aflarea adevarului.
Acestea sunt motivele pentru care a formulat prezentul recurs.
Pentru ca instanța s-și exercite rolul activ dar si pentru a lmuri cu exactitate care sunt datele problemei si pentru a stabili care este situatia de fapt in conditiile unui proces echitabil si pentru egalitate de tratament intre reprezentantul acuzarii si aparare, crede c se impune casarea hotararii instantei de fond, casarea hotararii date in apel si trimiterea cauzei la instanta de fond in vederea efectuarii acestei expertize care este singurul aspect care poate elucida cauza cu privire la toate aceste aspecte.
In subsidiar, dupa cum a solicitat, a se avea in vedere dispozitiile art.385 ind.9 pct.14 Cod procedura penala, consider c instanta trebuia s dea eficienț acestor circumstanțe personale care ar trebui s pledeze in favoarea inculpatului, si are in vedere aici - atat atitudinea inculpatului inainte de producerea accidentului, atitudinea lui dupa producerea accidentului, inculpatul este cel care a anunțat organele de politie, este cel care a oprit o mașin, o ambulanț pentru a acorda primul ajutor victimei, și el este cel care nu a mai savarsit alte fapte penale.
Este o fapt din anul 2006. c pana in 2009 s-a si reabilitat inculpatul, ins intentia lui este de a dovedi faptul c nu-i revine o culp exclusiv in cel mai ru caz, vis-a-vis de acest incident.
Este adevarat c este un incident regretabil, nu si-l doreste nimeni, ins consider c hotararile pe care le-a atacat cu recurs nu sunt tocmai legale si temeinice pentru considerentele pe care le-a expus anterior, motiv pentru care solicit admiterea recursului, casarea hotararilor si trimirea cauzei la instanta de fond.
In subsidiar, a se face aplicarea disp. art.385 pct.14 din Codul d e procedura penala.
Av. avand cuvantul pentru partile civile, sustine c situatia in aceasta cauz este foarte clar, expertiza s-a facut pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului si eventual a vitezei, dar nu aceste lucruri au dus la producerea accidentului.
Este clar retinut in rechizitoriu si in toate probele administrate in cauz, c inculpatul nu a respectat normele in ceea ce priveste prioritatea de trecere. Victima s-a aflat pe marcajul trecere pietoni, a trecut anterior un autoturism care a oprit si a acordat prioritate de trecere victimei, ins inculpatul nu a facut acest lucru si a intrat in plin in victim, cauzandu-i leziuni care au dus in cele din urm la decesul acesteia.
Considera c și fr aceast expertiz erau probe suficiente care demonstrau c vinovat pentru savarsirea acestei infractiuni este inculpatul. Victima nu a incalcat nici o norm rutier, a trecut cu pași normali pe marcajul de trecere pietonal, acest lucru rezult si din declaratiile martorilor oculari audiati in cauz.
Solicit in ce priveste primul aspect, respingerea recursului, iar in ceea ce priveste individualizarea pedepsei apreciaza c pedeapsa a fost corect individualizat, a fost corect aplicat inculpatului o pedeaps raportat la toate criteriile de individualizare și a fost obligat bineinteles și la plata despagubirilor civile, atat daune materiale cat si daune morale.
Este o tragedie, a murit un om, au rmas 2 copii in urm, și asta este esențial in aplicarea unei pedepse faț de o persoan.
Pentru toate aceste motive, solicita respingerea recursului, a se mentine hotararea instantei de fond si a fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecata, onorariul de avocat. In acest sens, depune factura la dosar.
Avocat sustine c, constat cu prere de ru c se urmareste inducerea in eroare a completului de judecata.
Exist expertiza tehnic de la urmarirea penala, fila 10 din expertiza - se precizeaza foarte clar de catre domnul avocat - c nu se poate retine nici o culp in sarcina victimei, dar il contrazice expertul.
Avand in vedere c numita s-a lovit efectiv de laterala dreapt, demonstreaza clar c aceasta nu s-a asigurat suficient pe tot parcursul traversrii.
Se mai precizeaza de catre expert c, putea s evite, putea s previn accidentarea dac s-ar fi asigurat temeinic pe tot parcursul traversrii chiar dac se afla pe marcaj, fiind inclcate disp. art.207 lit.c din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 - este vorba de HG1391/2006.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, sustine c, in ce priveste recursul promovat de inculpat, au fost formulate 3 teze de admisibilitate a recursului, o prim solicitare a fost casarea hotararii cu trimitere.
Criticile aduse de aparare nu se integreaza in nici unul din cazurile de casare cu trimitere prevazute de Codul d e procedura penala.
Criticile privind faptul c nu s-a realizat o expertiza, faptul ca depozitiile martorilor ar fi fost contradictorii, nu pot determina trimiterea cauzei spre rejudecare, potrivit legilor actuale rejudecarea este foarte restrictiv și aprarea nu a fcut trimitere la un caz concret prevazut de lege care s permit trimiterea in rejudecare.
Criticile pe insufiența probatoriului sau caracterul su contradictoriu nu pot determina trimiterea in rejudecare.
Sub un al doilea aspect, argumentația este, chiar a aprrii, contradictorie, martorii au declarat intr-un fel la urmarirea penala si la instanț au prezentat o versiune diferit. Dac este așa, se admite c instanța a procedat nemijlocit la audierea martorilor.
Nu vede unde este lipsa de contradictorialitate, unde este lipsa de oralitate, care sunt incalcarile la care face referiri, din moment ce insși pledoaria dumnealor este contradictorie, critic aceste nerespectri, dar admit c martorii au fost audiați de catre instanț, ceea ce inlatur insși ideea c s-a incalcat la nivel de principiu Codul d e procedura penala.
Solicita a fi respinsa critica privind necesitatea trimiterii cauzei in rejudecare.
In ceea ce priveste celelalte dou aspecte, solicit a se avea in vedere c, sub aspectul greșitei individualizri, c nu s-au retinut circumstanțe, instanța de fond si de apel au lsat maximum de clemenț care se putea, a aplicat o pedeaps corect dozat, 2 ani cu suspendare, pentru o ucidere din culp, in conditiile in care pietonul era pe trecerea de pietoni, iar la urmarirea penala solicit a se observa o depozitie a inculpatului care constant a spus: "nici nu am observat c am lovit-o". In conditiile in care victima s-a lovit de geamul mașinii, procurorul a inlturat credibilitatea unei astfel de afirmații.
Dac este sincer afirmația sa, este foarte grav, pentru c este un conductor auto care transporta persoane și s nu realizeze impactul cu un pieton este un lucru greșit.
Susține c, instanta de fond a lsat la minimul prevazut de lege, și mai mult de atât nu se putea la individualizarea de pedeaps.
In ceea ce priveste criticile pe caracterul contradictoriu, deci o soluție pe fond, instantele au apreciat corect soluția de condamnare, trimiterea la martori este prea superficial fcut de aprare. Incidentul s-a petrecut in 2006. La nivelul audierii martorilor in instanț, martorii nu s-au contrazis in declarații, dar la trecerea timpului - acestia nu au vrut sa declare lucruri pe care dup trecerea timpului nu mai erau siguri c au fcut-o, iar martorul, care este martorul esențial, este cel care oprește mașina la trecerea de pietoni, ulterior a venit mașina inculpatului, a dat o declarație prin care nu se contrazice. El a oprit, a vzut pietonul, a vazut victima, a oprit, i-a dat prioritate, ulterior a venit inculpatul care nu a avut nici un semn de intrebare de ce oprește cel din fața lui.
Apreciaza ca martorii nu s-au contrazis, nu mai țineau minte la momentul cand au fost audiați, este normal, se ințelege rezerva lor, probele nu au valoare dinainte stabilit, probatoriile de la urmarirea penala sunt la fel de valabile ca si cele de la instanța de judecat, și instanțele au audiat nemijlocit martorii dar au ales versiunea credibil ca fiind cea care se coroboreaza, iar expertiza care se solicit a fi refcut pe criteriul c s-au schimbat depozitiile martorilor, pe care s-a sprijinit expertiza tehnica. Așa fiind, ar trebui refcut expertiza.
Dac ar admite versiunea aprrii, nu vede pe ce baz ar trebui refcut expertiza, martorii vin si spun c nu cunosc, c nu știu unde a avut loc impactul. Nu vede pe ce criterii obiective și de la ce premize s porneasc expertul pentru a reface expertiza.
Acesta este un aspect ținând seama de pertinența și utilitatea refacerii ei, iar un alt criteriu este c in cauza de faț este de acord c nu expertiza era totul, expertiza a incercat s lmureasc o dinamic, acea dinamic a putut fi stabilit parțial, s-a stabilit viteza de circulație a mașinii 65 km la momentul trecerii la acea trecere de pietoni. Acest lucru s-a mai discutat si in apel, dac victima era pe trecere, dac era alturi de trecere, și depozitiile testimoniale la momentul cronologic apropiat de eveniment au atestat c victima era pe trecerea de pietoni.
Cât privește culpa comun pe care o susține aprarea inculpatului, a se observa c aici are o discuție a crei diligenț o pune inainte. S-a spus așa: pietonul nu s-a asigurat, și raportul de expertiz spune c "a fost lovit pentru c nu s-a asigurat și din direcția in care venea mașina inculpatului". Nu s-a asigurat pentru c avea obstaculat vederea de mașina oprit și care îi ddea prioritate, și care i-a fcut semn s treac. Inculpatul, la rândul su, avea obligația de diligenț, și caracterul de vizibilitate al impactului a fost maxim, in sensul c a vzut mașina din fața sa c oprește. Pe un drum european, care are multe benzi de circulație, nu putea s opreasc din senin. Dac inculpatul a apreciat c nu vede de ce a oprit cellalt, ca și conductor auto este clar și absolut previzibil la diligenț obișnuit c mașina din faț avea un obstacol pe trecerea de pietoni, c mașina din faț la trecerea de pietoni a oprit.
In aceste conditii, opineaz c este greșit a se susține c este o culp comun, atât timp cât victima se afla in poziția de a nu vedea alt vehicul pentru c îi dduse prioritate cellalt, in timp ce inculpatul ar fi avut toate criteriile de vizibilitate a accidentului.
Concluziile sale sunt de respingere a recursului ca nefondat și pe fond si pe criticile de procedura.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent G sustine c îi pare nespus de ru pentru ceea ce s-a intamplat, dupa acel accident se simte foarte r Dac ar fi lovit victima pe trecerea de pietoni cu lateral dreapta, victima ar fi trebuit s fie in fața mașinii. Va respecta toate deciziile instanței.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faț;
Prin sentința penal nr. 1365 din 29.04.2008 Judec toria Iașia condamnat pe inculpatul G, fiul lui și -, nscut la data de 26.10.1964, în com., jud. T, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru svârșirea infracțiunii "ucidere din culp", prev. și ped. de art. 178 alin. 2 din Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 din Codul penal i s-au interzis drepturile prevzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b din Codul penal.
În baza art. 81 și 82 din Codul penal s-a dispus suspendarea executrii pedepsei închisorii de 2 ani pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executrii pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevzute de art. 64 lit. a, b pen. pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei.
Potrivit art. 359 alin. 1 din Codul d e procedur penal s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal, cu privire la revocarea suspendrii condiționate a executrii pedepsei
A fost admis în parte acțiunea civil formulat de partea civil, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant legal al minorelor și și, în consecinț, a fost obligat inculpatul G, în solidar cu partea responsabil civilmente SC TRANS SRL, la plata urmtoarelor sume:
- 4 000 lei, cu titlul de despgubiri materiale, ctre partea civil;
- câte 10 000 lei cu titlul de despgubiri morale pentru:, - reprezentat de, - asistat de;
- câte 69 lei lunar ctre minorele și, pân la împlinirea de ctre fiecare minor a vârstei de 18 ani (16.12.2019, respectiv 10.06.2011).
În temeiul disp. art. 14, 346 Cod procedur penal art. 313 din Legea 95/2006 a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabil civilmente SC Trans SRL, s plteasc suma de 3323,31 lei, cu titlul de despgubiri, prții civile Spitalului Clinic de Urgenț "Prof. Dr. ", fostul Spital Clinic nr. 3,
S-a constatat opozabilitatea prezentei hotrâri faț de asiguratorul SC Asigurri SA.
S-a constatat c Serviciul de Ambulanț I nu s-a constituit parte civil.
Analizând materialul probator administrat în cauz, instanța de fond a reținut urmtoarea situație de fapt:
În data de 26.08.2005, în jurul orelor 8.30, inculpatul G, în timp ce conducea autoturismul marca "Mecedes Sprinter" cu nr. de înmatriculare B-19539-06/11 (aparținând prții responsabile civilmente SC Trans SRL) pe DE 583, în direcția I - Tg., în localitatea, din jud. I, la km. 66, la o trecere de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent și prevzut cu marcaj pietonal, a accidentat mortal pe numita. Victima era angajat în traversarea regulamentar a carosabilului, de la dreapta la stânga, raportat la direcția de mers. Deși a observat c autovehiculul care se deplasa în fața sa, pe întâi, respectiv autoutilitara cu nr. de înmatriculare -, condus de martorul, a oprit în fața unei treceri de pietoni, inculpatul a continuat s ruleze cu o vitez de 65 de km/or, lovind victima pe trecerea de pietoni.
Împrejurrile anterioare accidentului rezult din mențiunile procesului-verbal de efectuare a cercetrii la fața locului. Conform acestuia, în ziua producerii accidentului vizibilitatea era bun, partea carosabil era curat și uscat, circulația în zon se desfșura pe ambele sensuri, existând câte dou benzi pentru fiecare sens de mers cu lțime de 3,5 fiecare, iar în apropiere se gsea o trecere de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent și prevzut cu marcaj pietonal. Autoturismul marca "Mecedes Sprinter", condus de inculpatul G, rula pe a II-a a drumului European 583, dinspre I ctre Tg. cu o vitez de 65 km/or.
Dinamica producerii accidentului rezult din declarațiile martorilor, ), și.
Astfel, martorul,conductorul autoutilitarei cu nr. de înmatriculare -, care se deplasa în fața inculpatului, pe întâi a carosabilului, a artat c ajungând în localitatea, din jud. I, la km. 66 oprit la trecerea de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent și prevzut cu marcaj pietonal pentru a acorda prioritate unei persoane de sex feminin. Dup ce pietonul a trecut de autoturismul su, martorul și-a continuat deplasarea, reușind s parcurg o distanț de 8-10m de la trecerea de pietoni, moment în care a auzit o bufnitur.
Aspectele sunt confirmate de declarațiile martorilor și, pasageri ai autoutilitarei care au auzit bufnitura și l-au auzit pe conductorul auto exclamând în timp ce privea în oglinda retrovizoare "a lovit-o!". De asemenea, martorul a artat c aflându-se pe locul din dreapta-faț a putut s observe femeia aflat în dreptul marcajului pietonal cu fața ctre strad, asigurându-se dinspre municipiul
Imediat dup producerea accidentului, martorii aflați în autoutilitar au coborât și au mers în spatele mașinii lor constatând c acolo, la o distanț de 1- 2 metri se afla, czut, femeia creia tocmai îi acordaser prioritate. Victima, traversând pe marcajul pietonal, a fost acroșat de microbuzul ce se deplasa pe a II-a și proiectat, în urma impactului, în spatele autoutilitarei, pe întâi.
În declarația sa, inculpatul a afirmat c accidentul s-a produs dup trecerea de pietoni de la km 66. Afirmațiile sale sunt contrazise de probele existente la dosar. Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului dup evenimentul rutier, autovehiculul implicat a fost gsit paralel cu axul strzii, orientat cu fața ctre localitatea, cu roțile din stânga lâng marcajul dublu continuu. De la trecerea de pietoni, pe marcajul simplu discontinuu ce desparte benzile sensului de mers I -, la distanț de 3- 9 metri a fost descoperit o ram pentru ochelari, iar dup alți 2,9 metri s-au descoperit alte fragmente din aceiași ochelari, care au fost identificați ca provenind de la victim. În continuare, la o distanț de 11,8 metri de la de protecție spate a microbuzului cu nr. de înmatriculare B-19539-06/11, s-a descoperit o de sânge de form neregulat cu diametru de aproximativ 15 centimetri.
În aceste condiții, trebuie s se conchid, ținând cont și de dinamica producerii accidentului c impactul a avut loc pe marcajul pietonal. Declarația martorului, nu este de natur a duce la o alt concluzie, în condițiile în care acesta a artat faptul c nu a observat momentul impactului. De asemenea, din poziția în care se afla, respectiv în fața stației de îmbuteliere aragaz situat pe partea a drumului european 583 din localitatea, la câteva sute de metri distanț de locul petrecerii evenimentului rutier, martorul a artat c a observat victima în fața trecerii de pietoni, apreciind, cu toate acestea, c accidentul s-a produs dup marcajul pietonal.
Potrivit raportului de expertiz criminalistic nr. 115/07.06.2006 (fila 60 dosar urmrire penal) inculpatul, ajuns pe raza localitții, deși a observat faptul c autovehiculul din fața sa a încetinit în fața unei treceri de pietoni, a continuat s ruleze cu 65 km/or, - așa cum rezult din diagrama tahograf ridicat de pe autovehiculul condus de ctre inculpat, fr s reduc viteza, fiind surprins de apariția unei persoane prin fața autoutilitarei aflate pe întâi. În aceste condiții, inculpatul nu a avut timpul și spațiul necesar pentru a efectua manevre de evitare eficace, acroșând victima cu aripa dreapt - faț a microbuzului. În urma impactului, victima a fost preluat pe, izbit cu capul de parbriz și apoi proiectat pe suprafața carosabil la o distanț de 6 de marcajul pietonal. Aspectele de mai sus relev faptul c în momentul impactului victima se afla în deplasare de la dreapta la stânga.
Susținerile inculpatului referitor la faptul c autovehiculul care circula pe Iaf rânat brusc dup trecerea de pietoni, victima ocolindu-l și, în timp ce alerga, s-a lovit de partea lateral a microbuzului pe care G îl conducea, nu pot fi reținute. Atât martorul, cât și martorul au artat, în declarațiile lor efectuate în fața instanței, c femeia traversa în pas normal. De asemenea, nu pot fi reținute nici afirmațiile inculpatului referitor la faptul c nu a vzut victima nici în momentele premergtoare impactului și nici atunci când a lovit- Chiar dac anterior producerii accidentului, nu a vzut efectiv persoana de sex feminin angajat în traversarea drumului, inculpatul ar fi trebuit s deduc existența acesteia din comportamentul celuilalt participant la trafic, care a oprit la trecerea de pietoni. Cât despre momentul impactului în sine, era imposibil s nu o vad pe victim, cât timp aceasta a ajuns cu capul în parbriz, pe care l-a spart.
În urma impactului, microbuzul marca "Mecedes Sprinter" a suferit avarii la aripa dreapt faț, lamp semnalizatoare lucas și geamul parbriz din partea inferioar dreapt. Cu toate acestea, conform procesului-verbal privind verificarea tehnic a autovehiculului condus de ctre inculpat, mașina se afla, în momentul producerii accidentului, în perfect stare de funcționare, iar inculpatul nu se gsea sub influența buturilor alcoolice, așa cum reiese din dovada privind testarea inculpatului cu aparatul alcooltest.
Din raportul medico-legal privind efectuarea necropsiei victimei de 32 de ani (filele 25-29 dosar urmrire penal), reiese c moartea violent a acesteia s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acute consecutiv unui politraumatism cu contuzie cerebral și pontin, hemoragie subrahoidian, fracturi costale, leziunile care au dus la moartea victimei putându-se produce în condițiile unui accident rutier.
În drept, s-a reținut de ctre prima instanț c fapta inculpatului G care în data de 26.08.2005, în timp de conducea microbuzul marca "Mecedes Sprinter" pe DE 583, pe raza localitții, din jud. I, din cauza nerespectrii disp. art. 158 lit. m din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002 a accidentat mortal pe, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culp prevzute de art. art. 178 al.1 și 2 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de ucidere din culp presupune svârșirea unei acțiuni sau inacțiuni care are drept rezultat moartea victimei. În cauz, decesul numitei s-a produs ca urmare a impactului cu autoturismul implicat în accident, condus de inculpat, legtura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei, precum și din rapoartele de expertiz efectuate: raport de expertiz criminalistic nr. 115/07.06.2006 și supliment la raportul de expertiz, raport de constatare tehnico-științific.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut culpa fr prevedere: inculpatul nu a prevzut rezultatul faptei comise, deși trebuia și putea s îl prevad. Atitudinea autorului trebuie analizat în raport de anumiți factori obiectivi și subiectivi, respectiv, existența unei obligații de prevedere și posibilitatea de a îndeplini aceast obligație. În prima ipotez,existența unei obligații de prevedere decurge din reglementarea expres a modului în care trebuie s se desfșoare, în condiții de maxim siguranț pentru toți participații la trafic, circulația pe drumurile publice.
În ce privește posibilitatea concret de prevedere, luând în considerare zona în care se deplasa (în apropiere se afla o trecere de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent și prevzut cu marcaj pietonal) și care îi era cunoscut dat fiind c o strbtea frecvent (era angajat ca șofer pentru societatea SC Trans SRL, efectuând transport de persoane pe ruta I - B și retur), precum și comportamentul mașinii care se afla în fața sa pe I (care a oprit la trecerea pietoni), inculpatul ar fi trebuit s-și dea seama, în acel moment, de pericolul existent și nu s continue s ruleze cu 65 km/or, fr s reduc viteza. În consecinț, având în vedere împrejurrile producerii incidentului, instanța a apreciat c rezultatul era previzibil prin prisma unei persoane atente și diligente din aceeași categorie cu fptuitorul (șofer profesionist).
Concluziile raportului de expertiz criminalistic nr. 115/07.06.2006 evidențiaz faptul c inculpatul, G, putea evita producerea accidentului dac s-ar fi deplasat cu o vitez de cel mult 43 km/or, reducerea vitezei impunându-se în contextul în care existența celuilalt autovehicul oprit la trecerea de pietoni sugera posibilitatea existenței unei persoane aflate în traversare.
În speț, nu se poate reține culpa concurent a victimei, întrucât aceasta a traversat strada în mod regulamentar, pe trecerea de pietoni, beneficiind de prioritate din partea autoutilitarei cu nr. de înmatriculare -, care circula pe întâi. Mai mult, așa cum s-a artat în declarația martorului pietonul s-a asigurat înainte de se angaja în traversare.
De asemenea, potrivit art. 158 lit. m din Regulamentul pentru aplicarea OUG195/2002, conductorul auto este obligat s reduc viteza, daca prevede un pericol, în urmtoarele situații: m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje. Prin urmare, inculpatul este cel care nu a respectat obligațiile ce îi incumbau în virtutea legii.
Comiterea faptei în condițiile nerespectrii dispozițiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea unei anumite activitți, atrage calificarea infracțiunii. Inculpatul a svârșit infracțiunea de ucidere din culp în form agravat, întrucât a acționat în calitate de profesionist (era angajat ca șofer la societatea SC Trans SRL), se afla în exercițiul meseriei, iar fapta sa a fost consecința nerespectrii prevederilor legale pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea unei anumite activitți.
În concluzie, constatând c sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 345 al.2 Cod procedur penal (respectiv c fapta exist, constituie infracțiune și a fost svârșit de ctre inculpat), instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa la o pedeaps de 2 ani închisoare.
La individualizarea judiciar a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile enumerate de art. 72 Cp. și anume: circumstanțele reale, gradul de pericol social concret, urmarea produs și circumstanțele personale. Sub acest ultim aspect, instanța a constatat c inculpatul nu prezint antecedente penale - așa cum rezult din fișa de cazier judiciar a inculpatului, dar c a avut o conduit necooperant și nesincer pe parcursul urmririi penale, în sensul c nu a recunoscut svârșirea faptei.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a considerat c scopul avut în vedere de legiuitor, statuat în art. 52 Cp. poate fi atins și fr executarea efectiv, prin privare de libertate, astfel încât a fcut aplicarea art. 81 și 82 Cod penal și a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Potrivit art. 359 Cod procedur penal instanța a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 Cod penal referitor la posibilitatea revocrii suspendrii condiționate.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut c natura faptei svârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnitți în exercitarea drepturilor de natur electoral, precum și a celui de a ocupa o funcție implicând exercițiul autoritții de stat, prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executrii pedepsei. Referitor la lit. caa celuiași articol, având în vedere jurisprudența (cauza "Sabou și Pârcalab" contra României), precum și disp. art. 20 din Constituție, raportate la circumstanțele concrete ale speței, instanța nu a fcut aplicarea dispoziției legale amintite.
Conform art. 71 al. 5 Cod penal pe perioada suspendrii condiționate a executrii pedepsei închisorii, s-au suspendat și pedepsele accesorii.
Sub aspectul acțiunii civile formulate în cauz, prima instanț a reținut urmtoarele:
Numitul s-a constituit parte civil (prin declarația sa de la fila 24 dosar urmrire penal și respectiv fila 16 din dosarul instanței) pentru suma de 6.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântarea soției sale și contravaloarea medicamentelor și tratamentelor de specialitate urmate de ctre aceasta din urm; 100.000 lei daune morale pentru suferințele psihice pricinuite de dispariția soției și obligarea inculpatului la plata unei pensii în favoarea celor doi copii minori, de la data producerii accidentului și pân la majoratul acestora.
Acțiunea civil alturat celei penale își are izvorul juridic în dispozițiile art. 998-999 cod civil prin urmare este necesar s se verifice existența condițiilor pentru angajarea rspunderii civile delictuale. Din acest punct de vedere, instanța a constatat c prejudiciul este cert (constând în cheltuielile suportate cu spitalizarea și înmormântarea); fapta ilicit exist - a fost stabilit prin reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de ucidere din culp - la fel ca și vinovția inculpatului sub forma culpei simple, iar legtura de cauzalitate dintre comiterea infracțiunii și prejudiciu rezult din materialitatea faptei.
În ce privește daunele materiale pretinse de, instanța a apreciat c acest capt de cerere este întemeiat, l-a admis ca atare. Astfel, din declarația martorilor și rezult c partea civil a suportat cheltuielile ocazionate de înmormântarea soției sale, prejudiciul încercat ridicându-se la suma de 4.000 lei.
În ce privește daunele morale, deși datorit gravitții accidentului prțile civile sunt îndreptțite s acuze o traum psihic generat de pierderea soției, respectiv a mamei, instanța a apreciat c suma solicitat este exagerat. Cu toate c prejudiciul moral nu poate fi cuantificat în bani la modul absolut, o just despgubire pentru suferințele cauzate se poate realiza prin obligarea inculpatului la plata sumei de câte 10.000 lei pentru fiecare parte civil.
În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere s-a stabilit în beneficiul minorelor și, instanța având în vedere disp. art. 94. fam. (1/3 din salariu pentru doi copii minori), luând drept baz de calcul venitul minim pe economie ( 500 lei), redus cu 17%, ce reprezint impozit și contribuții.
Referitor la cererea de constituire de parte civil a Spitalul Clinic nr. 3, I, (prin adresa de la fila 38 din dosar), cu suma de 3323,31 lei reprezentând cheltuieli aferente spitalizrii în urma acordrii îngrijirilor medicale pentru pacienta, în perioada 26.08.2005-01.09.2005, pân în momentul survenirii decesului, în baza fișelor cu decontul cheltuielilor solicitate depuse la dosar și luând în considerare vina inculpatului la producerea accidentului, instanța a admis acest capt de cerere și a obligat inculpatul s achite prții civile suma indicat mai sus.
În ce privește angajarea rspunderii prții responsabile civilmente SC Trans SRL, din probatoriul administrat reiese c la data svârșirii faptei inculpatul era angajatul acesteia și se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu (șofer profesionist), prin urmare, se poate conchide c sunt îndeplinite condițiile atragerii rspunderii comitentului pentru fapta prepusului. În consecinț, în temeiul art. 1003.civ. instanța a obligat SC Trans SRL, în solidar cu inculpatul la plata despgubirilor civile.
Cu privire la angajarea rspunderii asigurtorului SC " Asigurri" SA, având în vedere probatoriul administrat în cauz, instanța a reținut urmtoarele:
Potrivit art. 49 din Legea 136/1995, modificat și republicat, asigurtorul acord despgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații rspund faț de terțe persoane pgubite prin accidente de autovehicule. Despgubirile se acord pentru sumele pe care asiguratul este obligat s le plteasc cu titlul de dezdunare și cheltuielile de judecat persoanelor pgubite prin vtmare corporal sau deces, inclusiv în situația în care cel care conducea autovehiculul, rspunztor de producerea accidentului, este o alt persoan decât asiguratul.
Prin urmare, deși din dispozițiile Legii 136/1995 rezult instituirea unei solidaritți tacite între asigurator și asigurat cu privire la plata despgubirilor cauzate prin accidente rutiere, de aici nu se poate concluziona c în cazul unei acțiuni civile alturate celei penale asiguratorul și asiguratul vor rspunde în solidar. În aceast ipotez, acțiunea civil se întemeiaz pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil, deci rspundere delictual, ori temeiul angajrii rspunderii asiguratorului rezid în contractul încheiat cu partea responsabil civilmente. Pe cale de consecinț, instanța a constatat c asiguratorul nu poate fi obligat la despgubiri în solidar cu asiguratul, participarea acestuia în procesul penal având rolul de a-i da posibilitatea s-și formuleze aprri, având în vedere c hotrârea îi va fi opozabil.
Instanța a luat act c prțile civile nu au solicitat cheltuieli de judecat.
Conform art. 191 al.1 și 3 Cod procedur penal instanța l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabil civilmente SC Trans SRL la plata cheltuielilor judiciare ctre stat, în cuantum de 400 lei.
Onorariul aprtorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, a fost avansat din fondul special al Ministerului d e Justiție, fr a fi inclus în cheltuielile judiciare, întrucât de la primul termen de judecat, inculpatul a fost asistat de aprtor ales.
În termenul prev. de art. 363. proc. pen. hotrârea Judec toriei Iași a fost apelat atât de ctre inculpatul și partea responsabil civilmente " Trans" cât și de partea civil, care au criticat-o sub aspectul legalitții și a temeiniciei.
Astfel, inculpatul G, prin aprtor, a invocat oral, la termenul din data de 16.10.2008, urmtoarele:
- prima instanț a reținut în mod greșit situația de fapt, având în vedere doar expertiza criminalistic din faza de urmrire penal, expertiz care a avut ca premise doar declarațiile date de martori în defavoarea sa;
- se impunea ca instanța de fond s dispun efectuarea unei noi expertize criminalistice auto, care s aib în vedere și declarațiile date de martori în faza de cercetrii judectorești, martori care au relatat o situație de fapt diferit decât cea reținut de ctre organelor de urmrire penal, și care s concluzioneze în final asupra vinovției sale și dac exist culp comun în producerea accidentului;
- în cauz este aplicabil principiul "in dubio pro reo", potrivit cruia îndoial trebuie s profite inculpatului, având în vedere c nu exist probe certe de vinovție;
- pedeapsa aplicat este prea mare, impunându-se reducerea acesteia sub minimul special, urmând a se ține cont și de faptul c inculpatul este cel care a anunțat salvarea și
- pretențiile civile acordate sunt exagerate.
Partea civil, prin motivele de apel formulate în scris a invocat urmtoarele critici:
- daunele materiale au fost acordate într-un cuantum prea mic, prima instanț ținând cont doar de declarația unui martor, ignorând celelalte probe administrate;
- suma de 10000 lei acordat pentru fiecare parte civil cu titlu de daune morale este exagerat de mic și nu ține seama de importanța prejudiciului moral, durata și intensitatea suferințelor fizice și psihice și consecințele pe plan social și familial cauzate celor doi copii minori prin dispariția mamei.
Partea responsabil civilmente " Trans" nu a motivat apelul nici în scris prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat și nici oral în ziua judecții.
Dar, la termenul din data de 18.09.2008, instanța, din oficiu, a invocat tardivitatea formulrii apelului de ctre aceast parte responsabil civilmente, excepție ce a fost pus în discuția contradictorie a prților.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de apelanți, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevzute de art. 371 alin. 2 Cod proc. pen. tribunalul a constatat urmtoarele:
Referitor la criticile formulate în latur penal de ctre inculpat, tribunalul a constatat c acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, în ceea ce privește situația de fapt reținut de prima instanț, tribunalul a apreciat c s-a fcut o apreciere just a materialului probator administrat în cauz, pe baza cruia s-a format convingerea existenței faptei prevzute de legea penal, precum și a vinovției inculpatului, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunile svârșit de acesta.
Prin sentința penal de condamnare s-a reținut c, în fapt, în data de 26.08.2005, inculpatul G în timp ce conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare B-19539-06/11 pe, la km 66, pe raza localitții din Jud. I, din cauza nerespectrii disp. art. 158 lit. m din regulamentul pentru aplicarea OUG195/2002 a accidentat mortal pe numita
Inculpatul apelant Gai nvocat prin motivele de apel, în esenț c, c vina nu-i aparține în întregime, întrucât exist și o culp concurent a victimei care nu traversat pe trecerea de pietoni și nu s-a asigurat, aspecte pe care, de altfel, le-a învederat atât în faza de urmrire penal cât și în fața primei instanțe.
Dar, în vederea aflrii adevrului, instanța de fond a administrat toate probele utile și concludente necesare și care au condus la lmurirea cauzei sub toate aspectele.
Mai mult, prima instanț în cuprinsul expunerii a analizat în detaliu și temeinic atât probele care au servit ca temei a reținerii vinovției, respectiv, procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, și, raportul de expertiz criminalistic nr. 115/07.06.2006, raportul medico-legal privind efectuarea necropsiei victimei, cât și cele care au fost înlturate, respectiv declarația martorului din faza de urmrire penal, precum și declarațiile inculpatului din timpul procesului penal, argumentare pe care instanța de control și le- însușit, atâta timp cât în cauz nu s-au relevat date noi de respingere a acestei motivri.
În consecinț, tribunalul fr a mai reda în detaliu conținutul acestor mijloace de prob, conținut ce a fost cuprins cu exactitate în considerentele hotrârii atacate, analizat doar pertinența motivelor de apel invocate de inculpatul apelant.
a) Astfel, inculpatul apelant a invocat faptul c o parte din martorii audiați ar fi declarat în fața instanței c impactul mașinii cu victima s-ar fi produs în afara trecerii de pietoni, fr a indica care martori ar fi declarat în acest sens.
Analizând declarațiile martorilor audiați de ctre prima instanț tribunalul a constatat c cele învederate de inculpat nu se confirm, ci, dimpotriv, din aceste mijloace de prob rezult clar și fr echivoc c, în momentul impactului, victima traversa strada pe trecerea de pietoni, semnalizat cu marcaj, indicator și lamp intermitent.
Martorii și, șofer și pasageri a autoutilitarei ce se deplasa pe I-a, au declarat în fața instanței, fr echivoc, c, în momentul în care a fost oprit autoutilitara pentru a acorda prioritate victimei, aceasta traversa pe trecerea de pietoni, în pas normal.
Martorul, care se afla pe partea opus a strzii și care se pregtea s traverseze strada pe aceeași trecere de pietoni, a declarat c a vzut victima care se îndrepta spre trecerea de pietoni, dup care, întrucât și-a întors capul spre trafic pentru a se asigura, nu a vzut momentul impactului.
Martorul a declarat c nu a vzut momentul impactului și locul în care a avut loc, ci doar zgomotul produs de accident, declarația acestuia fiind apreciat, în mod just, ca fiind nerelevant sub acest aspect.
Singurul martor care a dat o alt declarație decât cea din faza de urmrire penal este, care a precizat c nu a vzut cum s-a petrecut accidentul și c nu a vzut victima înainte de accident, dar care nu a artat c victima nu se deplasa pe trecerea de pietoni.
În mod corect prima instanț, a considerat relevant doar declarația acestui martor dat în faza de urmrire penal, având în vedere c aceasta a fost luat imediat dup accident, când împrejurrile de fapt erau bine întiprite în memoria martorului (a se vedea și faptul c reproducerea în scris celor percepute este una detaliat, cu multe amnunte, ce nu puteau fi cunoscute decât de o persoan ce a asistat la incident), declarație ce se coroboreaz și cu susținerile martorilor și.
Dar, în afara declarațiilor martorilor care pot fi considerate subiective, în cauz exist și mijloace materiale de prob care, coroborate cu aceste declarații, și care confirm în mod obiectiv faptul c victima se deplasa pe trecerea de pietoni.
Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, a planșelor foto anex și schiței întocmite cu aceeași ocazie, a fost gsit la o distanț de 3,9 metri de trecerea de pietoni rama de ochelari ce era purtat de victim, dup care la 2,9 metri alte fragmente din aceeași pereche de ochelari, iar la aproximativ 6 metri o de sânge.
Potrivit diagramei tahograf, ce a fost interpretat de expertul criminalistic ce a efectuat raportul de expertiz în cauz, viteza microbuzului condus de ctre inculpat înainte de producerea accidentului era de 65 km/.
Victima se afla în mișcare, în momentul impactului, respectiv se deplasa de la dreapta la stânga și a fost izbit de microbuz cu partea lateral dreapta faț, fapt ce generat bascularea ctre înainte a corpului, capul acesteia a ajuns pe direcția montantului drept al parbrizului, iar în urma impactului s-a produs traumatismele craniene care au condus la deces, dup care corpul victimei a fost proiectat pe carosabil.
Expertul criminalist coroborând viteza de deplasare a microbuzului, cu urmele lsate pe caroseria microbuzului de corpului victimei și cu urmele gsite pe carosabil referitoare la proiectarea în direcția înainte a acesteia (fragmentele de ochelari și de sânge), elemente de fapt de netgduit, a apreciat ca fiind plauzibil varianta prezentat de martori cu privire la locul impactului.
În plus, declarațiile inculpatului cu privire la locul impactului sunt singulare, necoroborându-se cu alte mijloace de prob, și astfel, potrivit disp. art. 69 Cod procedur penal, nu pot servi la aflarea adevrului.
b) Referitor la înclcarea de ctre victim a obligației victimei de a se asigura în momentul traversrii pe trecerea de pietoni, tribunalul a constatat c, potrivit legislației incidente în materie la momentul în care a avut loc accidentul, nu exista vreo astfel de obligație.
Potrivit disp. art. 72 al. 2 și 3 din OUG195/2002, modificat și completat, se prevede c pietonii au prioritate de trecere fata de conductorii de vehicule numai atunci când sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunztor, ori la culoarea a semaforului destinat pietonilor (al. 2), aceștia fiind obligați, totuși, s traverseze drumul public perpendicular pe axa acestuia. (al. 3, teza I)
Obligația de a se asigura exist doar atunci când traversarea are loc prin alte locuri decât cele special amenajate și semnalizate corespunztor, cum ar fi pe la colțul strzii (art. 72 al. 3 teza a II a din același act normativ), ipotez care nu este confirmat în cauz.
Este adevrat c pentru a preveni accidentarea sa victima putea s se asigure suplimentar, în momentul în care a depșit lțimea autoutilitarei care a oprit pentru a-i acorda prioritate, dar aceast lips de diligenț nu poate fi considerat ca o culp concurent în producerea accidentului, întrucât victima avea prioritate de trecere, iar traversarea nu s-a fcut în fug sau oblic pe marcajul specific trecerii de pietoni.
c) În ceea ce privește critica inculpatului apelant referitoare la greșita individualizare pedepsei tribunalul a constatat c și aceasta este neîntemeiat.
Pedeapsa principal stabilit de doi ani închisoare este concordant cu pericolul social concret al faptei, ține seama de împrejurrile concrete ale svârșirii infracțiunii (inculpatul în apropierea unei treceri de pietoni semnalizat atât cu marcaje cât și lumini intermitente nu a redus viteza în mod corespunztor, deși un alt autoturism oprise pentru a acorda prioritate unui pieton, pericolul accidentrii acestuia fiind previzibil și iminent), de urmarea important produs, respectiv suprimarea vieții unei persoane și de elementele ce caracterizeaz persoana inculpatului: lipsa antecedentelor penale, inserția social corespunztoare (inculpatul era cstorit și avea un loc de munc stabil), poziția procesual necorespunztoare, caracterizat prin neasumarea consecințelor propriilor fapte.
Dar conduita bun avut de inculpat înainte de svârșirea infracțiunii și lipsa antecedentelor penale constituie circumstanțe personale, care, fr a fi reținute ca circumstanțe atenuante judiciare, au fost avute în vedere de ctre prima instanț, în raport de criteriile de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72. pen. instanț care a aplicat în mod corect pedeapsa minim, prevzut de lege pentru infracțiunea svârșit.
Așa fiind, tribunalul a apreciat c pedeapsa aplicat de 2 ani închisoare este just dimensionat și apt s realizeze scopul și funcțiile prev. de art. 52. pen. și nu se impune reducerea acesteia.
II. Referitor la criticile formulate în latur civil de ctre inculpat și partea civil, tribunalul constat c și acestea sunt neîntemeiate.
Daunele materiale. Ambele prți cu criticat cuantumul sumelor acordate cu titlu de daune materiale, invocând faptul c fie sunt exagerat de mari - inculpatul, fie c sunt exagerat de mici - partea civil, dar nici una din prți nu a indicat, în mod concret, ce sume au fost acordate în mod nejustificat, sau ce sume nu au fost acordate, deși erau justificate.
Cu toate acestea, reanalizând întreg probatoriu administrat în latur civil tribunalul a constatat c instanța de fond a apreciat, în mod fondat, c sunt dovedite cheltuieli în sum de 4000 lei.
Astfel, trebuie precizat faptul c partea civil, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, s-a constituit parte civil în cauz cu suma de 6000 lei, reprezentând cheltuieli materiale ocazionate de înmormântare, în dovedirea creia a solicitat administrarea doar a probei testimoniale, în cauz fiind audiași martorii și.
Dar, declarațiile martorilor anterior menționați fac dovada doar a existenței cheltuielilor cu înmormântarea victimei și cu obiceiurile creștinești specifice, iar în ceea ce privește cuantumul acestor cheltuieli, martorii nu au putut da declarații clare și precise, mrginindu-se a face, de cele mai mult ori, aprecieri foarte largi.
Astfel, deși acești martori au menționat c nu au asistat la efectuarea cumprturilor și nu știu cât s-a cheltuit exact, au apreciat c cele 24 de poduri au fost de valori cuprinse între 20 lei și 100 lei sau 50 lei, un meniu de la praznic ar fi costat între 250 și 30 lei sau între 30 lei și 40 lei ( a se vedea declarațiile celor doi martori de la filele 82-83).
Nu pot fi luate în considerare aceste sume precizate de ctre martori, întrucât ar fi trebuit ca instanța s stabileasc, în mod arbitrar, valoarea exact a fiecrei cheltuieli.
Dar tribunalul a constatat c martorii au dat declarații precise doar cu privire la urmtoarele cheltuieli: cei patru gropari au fost pltiți cu câte un 100 lei, preoții cu suma total de 500 de lei, sicriul a costat 300 lei, îmblsmarea și hainele au costat 1000 lei.
Având în vedere c martora a declarat c victima s-a împrumutat pentru a acoperi cheltuielile cu înmormântarea cu suma de 4000 lei, în mod just apreciat prima instanț c doar în cuantumul acestei sume sunt dovedite cheltuielile de înmormântare în cauz, în aceast sum incluzându-e și sumele apreciate mai sus a fi dovedite.
În plus, tribunalul a constatat c partea civil, deși a beneficiat de asistenț juridic calificat, nu a depus diligențele necesare pentru a clarifica felul cheltuielilor și cuantumul exact al acestora, aceasta mrginindu-se la a solicita o sum total de 6000 lei (în apel a invocat c, în realitate, prejudiciul este de 8000 lei), fr a preciza detaliat din ce este compus și, mai mult, nu a înțeles s depun la dosar înscrisurile (bonuri fiscale, chitanțe, facturi) ce puteau face dovada clar a cuantumului acestor cheltuieli, atâta timp cât aceast obligație îi incumba având în vedere disp. rt. 1169 Cod Civil, potrivit crora cel ce face o propunere înaintea judecții trebuie sa o dovedeasc.
Faț de cel artate tribunalul a constatat c daunele materiale au fost dovedite doar în cuantumul reținut de ctre prima instanț, cuantum ce nu se impune mrit sau redus.
Daunele morale. Și cuantumul acestor daune a fost criticat de prți a fi exagerat de mare sau dimpotriv exagerat de mic.
Prejudiciul moral este rezultatul lezrii unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat c este imposibil o reparare pecuniar a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili nici un fel de echivalenț între durerea moral și o anumit sum de bani, totuși prezența acestuia ca parte component a prejudiciului în ansamblu, potrivit dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, și-a gsit o aplicare constant în practica judiciar.
Despgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie s reprezinte întotdeauna o acoperire integral și nu se stabilesc în raport cu posibilitțile materiale ale autorului sau ale victimei. Esențial este stabilirea concordanței dintre cuantumul prejudiciului moral și cel al despgubirii.
În cazul lezrii relațiilor sociale referitoare la dreptul la viaț al persoanei, în timp ce prejudiciul patrimonial poate fi determinat și imediat evaluat, constând, astfel cum s-a artat, în diversele cheltuieli ocazionate de înmormântare, cheltuieli în concordanț cu tradițiile recunoscute de comemorare și cinstire a morților, care nu pot fi ignorate în aplicarea legii, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judectorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de prțile civile, trebuie s aprecieze o anumit sum global, care s compenseze suferința pricinuit de pierderea celui drag. Aceast sum nu trebuie s reprezinte echivalentul existenței fizice a victimei și nici nu trebuie s aib un cuantum atât de ridicat încât s-i imprime un caracter imoral prin aceea c ar putea constitui o surs de îmbogțire.
Astfel, este de reținut c aceasta cuantificare nu este supus unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicrii de ctre instanța de judecat a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de partea civil în plan psihic, importanța valorilor lezate și msura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vtmrii, msura în care a fost afectat situația familial, profesional și social a prților civile. Totodat, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o baz echitabil,corespunztoare prejudiciului moral efectiv produs prților civile.
În cauz, instanța de fond, în ceea ce privește daunele morale solicitate de soțul și cei doi copii minori ai victimei decedate, a fost în msur s aplice aceste criterii, urmare a faptului c a fost produs acel minim de argumente și indicii din care s rezulte msura afectrii drepturilor nepatrimoniale prin dispariția soției și în același timp a mamei, de natur a duce la evaluarea echitabil a despgubirilor ce ar urma s compenseze prejudiciul moral.
Este de necontestat faptul c prin dispariția victimei, soție și mam a doi copii, în vârst de 4 ani și, respectiv, 12 ani, au fost adânc schimbate condițiile morale și sociale de viaț ale familiei. Dar, suferința psihic, în cazul dispariției unei persoane, este practic necuantificabil. Prin acordarea sumelor de bani cu acest titlu se urmrește acoperirea prejudiciului afectiv, constând în suferințele psihice produse prin dispariția celui drag, prin lezarea sentimentelor de și de afecțiune profund și nicidecum refacerea climatului existent anterior evenimentului nefast. Nimic nu va produce acest rezultat și din aceste considerente cuantificarea, prin apreciere, de ctre instanț, a daunelor morale trebuie s aib loc în funcție de criteriile mai sus menționate.
Sunt evidente consecințele negative suferite de partea civil major, precum și de prțile civile minore, în plan psihic, dat fiind legtura sentimental și spiritual profund a acestora cu victima, traumele psihice suferite, sechelele posttraumatice care afecteaz negativ participarea prților civile la viața social și de familie, comparativ cu situația anterioar pierderii suferite prin fapta ilicit a inculpatului. Cât privește importanța valorilor lezate prin faptele inculpatului, relațiile sociale referitoare la dreptul persoanei la viaț se distanțeaz sub raportul gravitții înclcrii lor de toate celelalte infracțiuni.
Faț de cele artate, ținând cont și de faptul c infracțiunea a fost svârșit din culp, tribunalul a apreciat c suma de 10000 lei pentru fiecare parte civil, alturi de condamnarea aplicat inculpatului, este rezonabil, echitabil și de natur de acoperi prejudiciul moral suferit de ctre prțile civile, și nu se impune, în consecinț, reducerea sau majorarea acesteia.
Întrucât criticile formulate în apel d e ctre inculpat și partea civil nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu a rezultat existența unor motive de nelegalitate și netemeinicie, tribunalul a respins, în baza disp. art. 379 pct. 1, lit. b Cod procedur penal, ca nefondate, ambele apeluri formulate împotriva sent. pen. nr. 1365/29.04.2008, ce a fost menținut ca legal și temeinic.
În termenul prevzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedur penal hotrârile au fost recurate de inculpatul G, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivându-și recursul, inculpatul a susținut c în cauz se impune admiterea recursului, casarea celor dou hotrâri pronunțate și reținerea cauzei spre rejudecare; cu acel prilej s fie reținute în favoarea inculpatului circumstanțele reale și personale, cu efecte corespunztoare în latura penal și civil a cauzei.
A mai precizat aprtorul ales al inculpatului c cei cinci martori audiați în faza de urmrire penal și-au schimbat radical declarațiile cu ocazia cercetrii judectorești, susținând în aceast ultim faz procesual c nu cunosc modul în care s-a produs accidentul, nu au cunoștinț despre locul svârșirii acestuia iar unul dintre martori nici nu și- recunoscut scrisul de pe declarația de la urmrirea penal.
S-a mai susținut c o alt prob pe care s-a bazat condamnarea inculpatului, este expertiza tehnic auto efectuat în cauz, deși la pct. 3 se consemneaz: "nu exist mijloace materiale de prob sau urme pe baza crora s poat fi stabilit locul impactului în plan longitudinal".
În baza declarațiilor date de martori în faza de urmrire penal, expertul a concluzionat: "locul impactului a fost situat pe marcajul pietonal".
Aprtorul a susținut c faț de împrejurarea c martorii și-au schimbat radical conținutul declarațiilor date în faza de urmrire penal, iar expertiza tehnic auto a fost efectuat tot în baza acestor depoziții, s-ar fi impus efectuarea unei noi expertize având la baz noile declarații date de martori în instanț.
Aprtorul ales al inculpatului a concluzionat c în cauz nu sunt probe certe de vinovție și potrivit principiului: "in dubio pro reo" ar trebui s se dispun achitarea acestuia.
Pentru respectarea celor patru principii care guverneaz procesul penal, respectiv: oralitatea, publicitatea, nemijlocirea și contradictorialitatea, s-ar impune casarea hotrârilor pronunțate și trimiterea cauzei la prima instanț pentru rejudecare și pentru efectuarea unei noi expertize auto care s se bazeze pe depozițiile martorilor date în instanț.
În subsidiar s-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat și reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului, cu efectul reducerii pedepsei aplicate. S-a artat c inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine corect dup svârșirea faptei, în sensul c a anunțat organele de poliție și a oprit mașin cu care a trimis victima la spital.
Curtea, verificând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate, constat c hotrârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Așa cum rezult din amplul material probator administrat în cauz, în ziua de 26.08.2005 în jurul orelor 8,30, inculpatul G se afla la volanul autovehiculului marca "Mercedes Sprinter" înmatriculat în circulație sub nr. B-19539- 6/11 aparținând prții responsabile civilmente Trans și circula pe DE 583, pe raza localitții, având direcția de deplasare I - Tg.. Când a ajuns la km. 66, la o trecere de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent și prevzut cu marcaj pietonal, nu a redus viteza de circulație, care era de 65 km/or și a accidentat mortal pe victima, care se angajase în traversarea regulamentar a carosabilului, de la dreapta la stânga, luat cu direcția de mers a inculpatului.
Important de menționat este faptul c inculpatul circula pe a II- de circulație, iar pe întâi, în fața sa, circula o autoutilitar, având numrul de circulație AG - 99 bis, condus de martorul și care oprit la trecerea de pietoni și a acordat prioritate victimei, care se angajase în traversare.
Deși trebuia s observe c autoutilitara care circula în dreapta sa, puțin înfaț, a oprit la trecerea de pietoni, semnalizat cu indicator și lamp intermitent, inculpatul continuat s ruleze cu o vitez de 65 Km/h în localitate, lovind victima pe trecerea de pietoni.
C așa s-au petrecut lucrurile rezult din declarațiile martorilor: - șoferul de pe autoutilitar, - - pasager al utilitarei și care se afla pe parte opus a strzii și se pregtea s traverseze.
Depozițiile acestor martori se coroboreaz cu datele consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului, cu cele indicate în schița locului accidentului și cu concluziile raportului de expertiz tehnic auto.
Așa se explic faptul c la distanța de 3,9 metri faț de trecerea de pietoni a fost gsit rama de la ochelarii purtați de victim, la 2,9 metri au fost identificate alte fragmente din aceeași pereche de ochelari, iar la aproximativ 6 metri o de sânge.
de deplasare a autovehiculului condus de inculpat și care a produs evenimentul rutier era în momentul premergtor impactului de 65 km/.; aceast vitez a fost stabilit de expertul criminalist, prin interpretarea diagramei tahograf.
Coroborând viteza de deplasare a autovehiculului implicat în accident, cu urmele lsate pe caroseria acestuia de corpul victimei și cu urmele gsite pe carosabil - elemente de fapt de netgduit, expertul a concluzionat c impactul autovehiculului cu corpul victimei a avut loc pe trecerea de pietoni, aspect ce se coroboreaz cu depozițiile martorilor indicați mai sus.
Faptul c martorii - și nu și-au mai menținut în instanț declarațiile date la urmrirea penal, primul afirmând c a auzit doar zgomotul produs de accident, iar secundul c nu a vzut momentul impactului, nu este de natur a crea nici cea mai mic îndoial cu privire la corectitudinea situației de fapt reținute de primele instanțe.
Așa fiind, în cauz nu se justific nici trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare și nici reținerea culpei concurente a victimei în producerea evenimentului rutier.
Potrivit dispozițiilor art. 72 alin. 2 și 3 din nr.OUG 195/2002 cu modificrile ulterioare, pietonii au prioritate de trecere faț de conductorii de vehicul numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunztor.
Obligația de a se asigura exist doar atunci când traversarea se face prin alte locuri decât cele special amenajate și semnalizate corespunztor.
În cauza de faț victima s-a angajat în traversarea strzii pe trecerea de pietoni semnalizat cu indicator și lamp intermitent, pe marcajul pietonal, trecuse de I întrucât martorul oprise autoutilitara și îi acordase prioritate, iar când ajuns pe a II- a fost lovit de autovehiculul condus de inculpat, care circula cu 65 km./
Pedeapsa aplicat inculpatului a fost corect individualizat, primele instanțe având în vedere toate criteriile prevzute de art. 72 Cod penal, respectiv: lipsa antecedentelor penale, poziția procesual a inculpatului, dar și urmrile produse, respectiv pierderea unei vieți și faptul c doi copii minori au rmas fr mam la vârstele de 4 și 12 ani.
Toate aceste elemente sunt de natur convinge instanța de control judiciar c pedeapsa aplicat, de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționat a executrii, este justificat și necesar pentru realizarea reeducrii și nu se impune reducerea acesteia.
Cuantumul daunelor materiale la plata crora fost obligat inculpatul a fost corect apreciat, în raport cu probele administrate iar suma de 4.000 lei acordat cu titlu de cheltuieli de înmormântare este rezonabil.
În privința daunelor morale, în mod amplu a motivat Tribunalul Iașic la stabilirea acestora instanțele au în vedere consecințele negative suferite de partea civil în plan psihic, importanța valorilor lezate și msura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vtmrii și msura în care a fost afectat situația familial profesional și social a prților civile.
În cuantificarea prejudiciului moral, toate aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o baz echitabil, corespunztoare prejudiciului moral efectiv produs prților civile.
În cauza de faț, daunele morale solicitate de soțul victimei și de cei doi copii minori ai acesteia sunt justificate și necesare pentru a compensa, mcar în parte, prejudiciul moral cauzat acestora.
Prin dispariția victimei, soție și mam a doi copii în vârst de 4 ani și 12 ani, au fost schimbate radical, condițiile morale și sociale ale acestei familii.
Sumele de bani acordate cu titlu de daune morale urmresc acoperirea în parte prejudiciului efectiv, constând în suferințele psihice produse prin dispariția unei persoane dragi, prin lezarea sentimentelor de și afecțiune profund și nicidecum refacerea climatului existent anterior evenimentului nefast.
Consecințele negative suferite de partea civil major - soțul victimei și de cele dou prți civile minore - copiii acesteia - sunt evidente: traumele psihice cauzate, sechelele posttraumatice care le- afectat negativ participarea acestora la viața social și de familie, comparativ cu situația anterioar pierderii suferite prin fapta ilicit a inculpatului.
Prin fapta sa inculpatul a lezat cele mai importante relații sociale și anume relațiile sociale care ocrotesc dreptul persoanei la viaț și care se distanțeaz sub raportul gravitții înclcrii lor de toate celelalte infracțiuni.
Din aceste motive, Curtea constat c daunele morale acordate în cauz sunt justificate și nu se impune reaprecierea cuantumului acestora.
Fiind verificat legalitatea și temeinicia hotrârilor, urmeaz ca în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedur penal s fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul
Hotrârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 cod procedur penal constatându-se c nu sunt motive de casare.
Vzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedur penal;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 506 din 28 noiembrie 2008 pronunțat de Tribunalul Iași, hotrâre pe care o menține.
Obliga pe recurent s plteasc statului 100 lei cheltuieli judiciare și prții civile suma de 5950 lei, cu același titlu.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public astzi 7.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR.
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
02 ex.
27.04.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Mihaela Chirilă
