Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 337/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 337
Ședința publică din data de 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați
Procuror -
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de părțile civile - și și, împotriva deciziei penale nr. 9 din data de 13.01.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- - sentința penală nr. 44 din data de 1.04.2008 pronunțată de Judecătoria Făurei în dosarul nr-, privind pe intimatul inculpate ( fiul lui și, născut la data de 10.12.1952, domiciliat în Italia,-).
La apelul nominal au răspuns: recurentele părți civile - și și asistați de avocat, pentru intimata asigurătoare Societatea de Asigurări "" prin avocat, lipsă fiind intimatul inculpate, acesta fiind reprezentat de avocet.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că citația emisă pe numele intimatului inculpate cu scrisoare recomandată la adresa dinItalia a fost restituită la dosar cu menținea că acesta a refuzat primirea, după care:
Curtea, verificând actele dosarului, pune în discuție procedura de citare cu intimatul inculpat.
Reprezentantul Ministerului consideră că procedura de citare a inculpatului intimat este completă și solicită a se acorda cuvântul pe fond.
Apărătorul recurentelor părți civile cât și apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat având pe rand cuvântul, solicită să se treacă la dezbateri, întrucât nu au cereri de formulat în cauză.
Apărătorul intimatei asigurătoare nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, apreciază că procedura de citare cu intimatul inculpat este completă, în condițiile în care acesta a refuzat primirea citației. Constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurentelor părți civile - și arată, în esență, că și instanța de apel a primit în parte concluziile prin care au formulat cereri de majorare a pretențiilor civile formulate pentru părțile vătămate.
A arătat că părțile civile - și au solicitat suma de 2.000.000 lei iar în calitate de parte civilă a solicitat suma de 1.000.000 lei, cu titlu de daune morale, sume solicitate inițial.
Solicită să se aprecieze asupra întinderii daunelor morale, faptul că cei afectați de împărejurările în care personae apropiate dispar, modul în care își comensurează aceste suferințe, sunt diferite.
Invocă legislația română ca și cea italiană, în sensual că există o identitate de rațiune în ceea ce privește acoperirea pagubelor produse ca urmare a unui accident de circulație.
similar din punct de vedere juridică modul în care se interpretează cererile de acest fel.
Solicită a se aprecia dacă ceea ce spun părțile implicate în cauză au acoperire efectivă în intensitatea, durata și gravitatea acestor suferințe.
În concret, arată că - și copiii lui care a decedat în urma accidentului de circulație survenit în cauză și între părți existau puternice afecțiuni reciproce, ce trebuie compensate prin anumite avantaje materiale.
Consideră că exista bonitatea necesară pentru ca cei care s-au constituit părți civile în cauză să fie despăgubiți în cazul în care se va admite recursul.
Față de motivele invocate în cauză consideră că instanța de recurs are temeiuri suficiente pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și a se stabili cuantumul daunelor morale față de suferințele omenești, cu cheltuieli judiciare.
Apărătorul societății intimate asigurătoare solicită să se constate că prin regulamentul instituit de Biroul autorităților române în fiecare an se stabilește un corespondent cu societățile din România iar în perioada în care s-a petrecut accidentul în cauză, SC SA era corespondentul SA SA.
Pune concluzii de respingere a recursurilor declarate în cauză de părțile civile, considerând că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, suma stabilită cu titlu de daune morale fiind îndestulătoare. Consideră că nu ne putem prevala de legislația italiană și fără a încerca să aducă atingere traumelor părților civile, consideră că suferințele acestora nu pot fi evaluate pecuniar.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat.
Consideră că argumentele invocate de recurenți se încadrează în prevederile art. 3859al. 2 ref. la al. 1 pct. 14 Cod procedură penală, și nu la pct. 9 sau 18 așa cum s-a indicat în scris.
Chiar dacă instanța de apel a motivat mai pe scurt motivele care au determinat majorarea daunelor morale, pentru fiecare parte civilă de la 60.000 lei 200.000 lei, consideră că aceasta nu echivalează cu nemotivarea hotărârii, sau inexistența argumentelor pe care se sprijină soluția respectivă.
Consideră că din punct de vedere teoretic, susținerile petenților sunt fondate în sensul că la stabilirea daunelor morale trebuie avută în vedere gravitatea dolului sau culpei, importanța suferinței cauzate și starea materială a părților.
Interpretarea pe care recurenții o dau acestei situații, legat de starea materială, apreciază că este eronată, se referă la starea materială pe care cei care au suferit prejudiciul ar aveau și în funcție de care se stabilește întinderea acestui prejudiciu, în ce măsură i-a afectat în plan material și în plan moral în ce măsură s-a repercutat această situație. Nu poate fi vorba despre bonitatea celui care a comis pagubele pentru acordarea unor daune morale într-un cuantum mai mare sau mai mic.
Având în vedere gravitatea culpei inculpatului, care justifică pe deplin întinderea despăgubirilor acordate de către instanța de fond.
De asemenea, suferințele cauzate părților pot fi apreciate ca fiind acoperite, deși din punct de vedere teoretic nu pot exista criterii certe care să delimiteze în mod concret contravaloarea acestor suferințe, consideră că s-a făcut o corectă individualizare a răspunderii materiale, civile.
Solicită respingerea recursurilor ca nefondate cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat lasă la aprecierea instanței asupra recursului declarat de părțile civile în cauză.
Recurenta parte civilă solicită a fi avute în vedere concluziile avocatului său și a se ține seama de suferințele îndurate în urma accidentului de circulație.
Recurenta parte civilă - solicită să se aibă în vedere că la 6 luni de la data decesului mamei sale, tatăl său s-a sinucis și solicită admiterea recursului.
Recurenta parte civilă solicită a fi avute în vedere concluziile apărătorului, de suferințele mamei și pierderea suferită.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului, se rețin următoarele:
Prin sentința penală nr. 44 din 01.04.2008 pronunțată de Judecătoria Făurei în dosarul penal nr- s-a dispus n baza art. 178, alin. 2 Cod Penal cu aplicarea art. 33, lit. a, art. 74, lit. c, art. 76, lit. d Cod Penal, condamnarea inculpatului la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 184, alin. 2 si 4 Cod Penal, cu aplicarea art. 33, lit. a, art. 74, lit. c, art. 76, lit. d Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă împotriva părții vătămate domiciliat în com., jud.
In baza art. 33, lit. a raportat la art. 34, lit. b Cod Penal s-au contopit cele două pedepse aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, și anume 1 an și 6 uni închisoare.
In baza art.71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art.64, lit.a- Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.81 si art. 71 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
În baza art.359 cod proc.penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal.
A fost admisă în parte acțiunea civilă a părții civile - și în baza 14 Cod Proc. Pen. art. 998, 999 Cod Civil, art. 107 si 109 din Legea 105/1992, art. 55 din Legea 136/1995 cu modificările ulterioare, a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Societatea de Asigurări "" să plătească părții civile - următoarele sume:30 000 RON cu titlu de daune materiale și 60 000 RON cu titlu de daune morale.
A fost admisă în parte acțiunea civilă a părții civile și în baza art. 14 Cod Proc. Pen. art. 998, 999 Cod Civil, art. 107 si 109 din Legea 105/1992, art. 55 din Legea 136/1995 cu modificările ulterioare, a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Societatea de Asigurări "" să plătească părții civile următoarele sume: 20 000 RON cu titlu de daune materiale și 60 000 RON cu titlu de daune morale.
A fost admisă în parte acțiunea civilă a părții civile și în baza art. 14 Cod Proc. Pen. art. 998, 999 Cod Civil, art. 107 si 109 din Legea 105/1992, art. 55 din Legea 136/1995 cu modificările ulterioare, a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Societatea de Asigurări "" să plătească părții civile suma de 60 000 RON cu titlu de daune morale.
A fost admisă acțiunea civilă a părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență "S " G și în baza art. 14 Cod Proc. Pen. art. 998, 999 Cod Civil, art. 107 si 109 din Legea 105/1992, art. 55 din Legea 136/1995 cu modificările ulterioare, a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul Societatea de Asigurări "" să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență "S " G suma de 5072,50 lei cu titlu de despagubiri civile.
În baza art. 191 alin.1 Cod Proc. Pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila nr. 244/P/2006 a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă.
În actul de sesizare a instanței procurorul a arătat, în esență, că la data de 07.09.2004 inculpatul a produs un accident de circulație din care a rezultat moartea victimei și vătămarea corporală gravă a părții vătămate.
În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare a locului faptei, planșa foto și schița, procesul verbal de cercetare la fața locului - supliment, cu schiță și planșă fotografică, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de audiere a părții vătămate în spital, procesul verbal de identificare a victimei și părții vătămate în spital, raport de constatare medico-legală parte vătămată, raport de constatare medico-legală la autopsie-victimă,rapoartele concluzii preliminare leziuni, declarații părți civile și -, declarațiile martorilor, 2 rapoarte de expertiză tehnică judiciară, declarații inculpat, schița dinamicii producerii accidentului, dovezi asistență juridică, proces verbal de prezentare material de urmărire penală și fișe cazier judiciar. În cauză nu sunt corpuri delicte.
Cu ocazia cercetării judecătorești s-a procedat la audierea părții vătămate, a părților civile -- și. De asemenea, s-a administrat și proba cu înscrisuri.
S-a reținut că inculpatul nu a putut fi audiat de instanță datorită imposibilității de prezentare - fiind bolnav în stare gravă.
Din probatoriul administrat în cauză instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 7.09.2004,inculpatul s-a deplasat din municipiul G în B, conducând autoturismul proprietate personală marca "" cu număr de înmatriculare CC-587-VV.
Inculpatul era însoțit de 4 persoane, cunoștințe, între care victima și partea vătămată precum și martorii și.
În jurul orelor 17.30inculpatul a plecat din B însoțit de aceleași patru persoane, deplasându-se cu același autovehicul spre municipiul
În autoturism, lângă inculpat, pe scaunul din partea dreaptă, se afla, iar pe bancheta din spate, de la dreapta la se aflau, (la mijloc) și iar pe traseu, s-au oprit la un, loc unde au servit masa, inculpatul consumând și 100 ml. vin roșu cu apă minerală.
Continuându-și deplasarea pe DN 2 B spre G, pe la orele 21.30au ajuns pe raza localității . În același timp, pe DN 2 B, având același sens de deplasare (F - B), circula un convoi de mașini agricole format din trei combine marca " ". era organizat și supravegheat de martorul, angajat la SC " "SRL B, proprietarul combinelor. circula pe drum public, deplasându-se din com., jud.I către localitatea -, jud.
în mișcare erau conduse, prima de martorul, a doua de martorul și cea de-a treia (ultima din coloană) era condusă de inculpatul, posesor permis de conducere categoria
Coloana se încheia cu autoturismul "" condus de martorul. Autoturismul se deplasa cu viteză redusă în spatele combinei conduse de inculpatul, avea lumina farurilor aprinsă și de asemenea, luminile de avarie (culoarea galbenă) la partea din față și din spate a autoturismului "".
erau echipate la partea din față cu câte 4 faruri, deasupra pe cabină aveau montat girofar cu lumină galbenă ( de avertizare ) iar la partea din spate, cu câte un triunghi reflectorizant. S-a constatat că a doua combină (cea din mijloc) nu avea montat girofar cu lumină galbenă iar a treia combină (ultima din fața autoturismului "") avea montați la partea din spate catadioptri. Distanța dintre combine pe traseu, în deplasare, era de 30-50.
În momentele premergătoare accidentului rutier, între ultima combină (condusă de învinuitul ) și autoturismul "", circulând spre B, s-a încadrat un autoturism marca " " -, care a venit din urma coloanei.
Inculpatul circula cu o viteză de circa 100 km/ având farurile aprinse pe faza de întâlnire (faza scurtă).
S-a angajat în depășirea autoturismelor "" și "". Constatând că din sens opus circula un alt autovehicul și nu are timp să realizeze depășirea, a virat la dreapta pentru a se încadra pe dreaptă și normal legală, pentru deplasare, exceptând manevrele de depășire.
Inculpatul pretinde că nu a observat prezența și a combinei în deplasarea pe carosabil și a virat la dreapta pentru încadrarea pe dreaptă.
În aceste condiții, într-un unghi de 30 a intrat în coliziune cu partea spate a combinei, ultima din coloană, condusă de învinuitul.
În urma impactului, autoturismul "" a fost avariat grav și dintre ocupanți, a decedat, iar a suferit leziuni grave, necesitând 120-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și care, totodată, i-au pus în primejdie viața.
Evenimentul rutier a fost sesizat organelor de poliție care au efectuat cercetarea la fața locului în data de 7.09.2004, ora 23.ooîn afara localității, pe DN 2 B, jud.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 7-12 dosar) rezultă că porțiunea de drum este asfaltată, marcată longitudinal și intermitent, carosabilul uscat, în linie dreaptă, fără denivelări și cu 2 benzi, câte una pe fiecare sens de circulație.
În zona accidentului, nu sunt prevăzute indicatoare rutiere. Pe DN 2 B între localitatea și sat. mai precis între punctul de trecere cale ferată Halta și Stația" ", cu popasul, s-a constatat existența a unei combine marca " ", cu fața către După impact s-a oprit în poziția oblică pe carosabil și acostament ( 160 cm pe carosabil și 80 cm. Pe acostament) cu fața spre șanț.
La circa 1,50 față de spate stânga a combinei, pe axul carosabilului, s-a găsit autoturismul marca " -" cu nr. de înmatriculare CC-587-VV,culoare bleu, avariat și orientat cu fața spre spatele combinei, partea din spate, cu ambele roți, se afla de la ax spre stânga, în carosabil bandă sens invers, iar partea din față cu dreaptă, pe ax și în partea dreaptă a benzii de circulație în sensul deplasării combinei.
Lățimea unei benzi este de 4 (între ax și acostamentul larg de 80 cm.). din față ale autoturismului s-au găsit înclinate spre dreapta unghi de 30. La circa 1,40 în fața autoturismului "" s-a găsit o stânga spate, ruptă de la trenul spate al combinei. Lângă,s-au găsit rupte din trenul spate, un cap osie spate combină și fuzeta roții stânga spate, combină. În spatele combinei, pe carosabil, pe o distanță de 8,70 spre F au fost găsite cioburi de sticlă, particule din metal și fragmente plastic, toate provenind de la autoturismul "", implicat în accident.
La fața locului nu au fost identificate urme de frânare.
Instanța de fond a reținut că în drept, fapta inculpatului, care la data de 7.09.2004 pe timp de noapte, a condus cu 100 km/ autoturismul "JEEP" marca " " cu nr. CC-587-VV pe DN 2 B între localitățile și din județul B, angajându-se într-o depășire pe sensul de circulație către B și folosind iluminatul prin faza de întâlnire (scurtă) ca mod de respectare a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea meseriei de conducător auto, și întrând în coliziune cu o combină agricolă ce se deplasa în convoi organizat, prin lovirea acesteia în partea, cu consecințe mortale pentru victima și vătămarea corporală gravă a părții vătămate căruia i-au fost produse leziuni traumatice pentru care a necesitat 120-150 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, totodată fiindu-i pusă viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă în concurs cu infracțiunea de vătămare corporală gravă din culpă, fapte prevăzute și pedepsite de art.178 al.2 cod penal și art.184 al.2 și 4 pen. cu aplic. art.33 lit."a" pen.
Astfel, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă.
La alegerea pedepselor precum și la individualizarea cuantumului acesteia instanța, conform art.72 pen. a avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate. De asemenea, au fost avute în vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta se află la primul conflict cu legea penală.
Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă, respectiv o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 pen. Apreciind în contextul celor deja menționate, că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei conform art.81 pen.pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni potrivit art.82 pen. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă cauzei instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite cele 4 elemente ale angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului.
Cât privește daunele materiale solicitate de toate părțile civile acestea au fost dovedite în cursul procesului urmând a fi admise integral.
În ceea ce privește daunele morale și aceste capete de cerere sunt întemeiate, însă numai în parte. Astfel, pentru suferințele sufletești produse părților civile -- și de uciderea mamei, precum și pentru suferințele la care a fost supus partea civilă, instanța a acordat o anumită sumă de bani. A considerat că sumele solicitate de părțile civile (10 miliarde ROL, respectiv 20 miliarde ROL) sunt exagerate. Este evident că toate cele 3 părți civile au avut de suferit de pe urma accidentului, însă moartea unei persoane sau rănirea nu trebuie să devină un prilej de îmbogățire fără justă cauză. De aceea, inculpatul a fost obligat la plata unor sume care să compenseze suferințele morale încercate de părțile civile, sume care însă vor fi mult mai mici decât cele solicitate.
Instanța de fond a apreciat în echitate că 60.000 RON pentru fiecare din cele 3 părți civile ar fi o compensare rezonabilă și realistă pentru suferințele la care au fost supuse.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile, - și, care au depus în scris motive, apelul vizând doar latura civilă a cauzei, respectiv cuantumul daunelor morale.
S-a aratat că în cauză s-a stabilit culpa inculpatului în producerea accidentului, acesta beneficiind de o poliță de asigurare a unei societăți din Italia, iar prejudiciul afectiv adus părților civile și prin moartea mamei lor relativ tânără - 52 ani, decesul a survenit la 8 zile după accident, timp în care a suferit, ceea ce a afectat și pe fiii acesteia, era foarte apropiată de fiii săi - părți civile, decesul său lăsând un gol imens în sufletele lor.
În ceea ce privește pe partea civilă, acesta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 150 zile îngrijiri medicale.
Suferința fizică și psihică a acestuia este dată și de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării, de faptul că leziunile cauzate i-au pus în primejdie viața și i-au lăsat sechele.
Analizând sentința penală atacată în raport de motivele de apel invocate, dar și prin prisma prevederilor art.371 Cod proc.pen. tribunalul a constatat că apelul este fondat.
Tribunalul a reținut în esență, că apelul părților civile vizează majorarea daunelor morale așa cum acestea au fost solicitate în cererea de constituire de parte civilă.
Astfel, părțile civile și - au solicitat cu titlu de daune morale suma de 20 miliarde lei, iar suma de 10 miliarde lei.
Având în vedere suferințele sufletești produse părților civile - și prin decesul mamei, s-a apreciat că se impune majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 200.000 lei pentru fiecare parte civilă, astfel încât acestea să exprime o compensare a suferințelor morale încercate de părțile civile.
Aceleași aprecieri sunt și în ceea ce îl privește pe care, datorită leziunilor suferite, a fost internat în spital și a suferit un prejudiciu moral și prin aceea că o mare perioadă de timp a fost rupt de viața socială normală pe care o ducea până la momentul accidentului, și că se impune a fi majorat cuantumul daunelor morale și în ceea ce îl privește pe acesta, la 200.000 lei.
Cu privire la solidaritatea dintre asigurator și inculpat reținută de instanța de fond în ceea ce privește plata despăgubirilor, tribunalul a reținut că potrivit art.48 - 56 din Legea nr. 136/1996 privind asigurările și reasigurările, plata despăgubirilor se face de către asigurator în limita maximă a despăgubirilor cuprinse în contractul de asigurare, neputându-se astfel reține o solidaritate de răspundere civilă între asigurat și asigurător.
Față de aceste considerente, Tribunalul Brăila prin decizia penală nr. 9/2009 a admis apelurile declarate de părțile civile și -, a desființat în parte sentința penală atacată, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei și în rejudecare a dispus a se desface solidaritatea dintre inculpat și asiguratorul de răspundere civilă în ceea ce privește plata despăgubirilor civile către părțile civile, - și și a obligat numai asiguratorul - Societatea de Asigurări la plata acestora, după cum urmează:
- părții civile - suma de 30.000 lei, despăgubiri civile materiale și 200.000 lei cu titlu de daune morale.
- părții civile, suma de 20.000 lei despăgubiri civile materiale și 200.000 lei cu titlu de daune morale.
- părții civile suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă asiguratorul la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile astfel:- suma de 4760 lei către părțile civile - și și suma de 1428 către partea civilă.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs, în termen legal, recurenții -, și care apreciază hotărârile ca fiind netemeinice sub aspectul cuantumului daunelor morale, solicitând majorarea acestora, respectiv la 2.000.000 lei pentru - și și 1.000.000 lei pentru recurentul.
Aceste pretenții morale se justifică pentru recurenții - și datorită suferinței psihice, datorate morții mamei lor, numita în accidentul de circulație în care a fost implicat inculpatul, iar recurentul având în vedere suferințele provocate și numărul mare de îngrijiri medicale de 150 de zile ce au fost necesare pentru vindecare.
Aceste solicitări ale recurenților au la bază bonitatea firmei de asigurări din Italia, unde este fixată ca valoare maximă a poliței de asigurare a inculpatului suma de 1.500.000 lei euro.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanțele, pe baza analizei probelor administrate în cauză, au constatat săvârșirea faptei cu vinovăție în forma culpei, de către inculpatul și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
De asemenea în mod judicios, instanțele având în vedere legătura de cauzalitate dintre faptele reținute în sarcina inculpatului și prejudiciile materiale și morale suferite de părțile vătămate, constituite părți civile, au dispus obligarea inculpatului, respectiv în apel, obligarea societății de asigurare la plata daunelor materiale și morale către părțile civile.
Referitor la motivul de recurs invocat în sensul majorării cuantumului daunelor morale, Curtea reține următoarele:
La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se aibă în vedere pe de o parte dreptul părțile vătămate de a primi o compensație materială față de prejudiciul moral suferit, iar pe de altă parte, această compensație materială să nu ducă la o îmbogățire fără justă cauză.
În acest context, stabilirea cuantumului daunelor morale nu se poate face în raport de bonitatea firmei de asigurări, respectiv în raport de cuantumul maxim al primei de asigurare.
Dacă s-ar proceda în acest mod, s-ar crea un tratament discriminatoriu, în sensul că o parte vătămată, ca urmare a unui accident de circulație în care a fost implicată o persoană, conducător auto asigurat la o societate de asigurări cu o bonitate mare, să fie îndreptățit în mod automat să primească o compensație materială pentru daunele suferite, mai mare decât în cazul altei persoane care a suferit un accident de circulație în care conducătorul auto fie nu este asigurat, fie este asigurat la o societate de asigurări de o bonitate mai redusă.
Deci, acest criteriu al bonității nu poate fi avut în vedere de instanță la stabilirea cuantumului despăgubirilor civile.
Din probele administrate în cauză rezultă faptul că inculpatul se deplasa din municipiul G spre B, conducând autoturismul proprietate personală, fiind însoțit de patru persoane care îi erau cunoștințe, printre care victima și partea vătămată.
Deci, la stabilirea cuantumului daunelor morale, nu se poate face abstracție de aceste condiții premergătoare accidentului de circulație și a urmărilor acestuia, respectiv că atât victima cât și recurentul parte vătămată erau în relații apropiate cu inculpatul, fiind cunoștințe și din proprie inițiativă, deplasându-se cu autoturismul condus de acesta, și pe care de consecință, asumându-și ca orice pasager aflat în autoturismul condus de o altă persoană, un risc cu privire la posibilitatea producerii pe timpul deplasării a unui eveniment rutier, lucru care s-a și întâmplat.
Deci, vinovat de producerea rezultatului, respectiv decesul unei persoane și vătămarea corporală a celeilalte, nu este o persoană necunoscută părților care au suferit de pe urma accidentului de circulație, ci o persoană cu care se aflau în legături de amiciție. Identificarea unor criterii științifice exacte pentru evaluarea cuantumului daunelor morale nu este posibilă întrucât există o incompatibilitate între caracterul moral (nepatrimonial al daunelor) și caracterul bănesc (patrimonial) al despăgubirilor.
De aceea, nici legiuitorul și nici hotărârea judecătorească nu poate stabili un criteriu științific în funcție de care să se poate stabili cuantumul daunelor morale.
Aprecierea prejudiciului moral, nu se rezumă deci la determinarea "prețului suferinței fizice și psihice" care sunt inestimabile, neputând fi prețuite, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și ale implicației acestuia, pe toate planurile sociale ale persoanei vătămate.
Trebuie să se aprecieze ce a pierdut partea vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial, din ceea ce înseamnă o viață normală.
De asemenea, trebuie avut în vedere și durata menținerii consecințelor vătămării, fie temporare, trecătoare sau permanente.
În acest context, suferința provocată părților vătămate - și, prin pierderea în urma accidentului de circulație a mamei lor, respectiv victima, o persoană în vârstă de 52 de ani, este permanentă, iar la stabilirea daunelor morale, trebuie avut în vedere pe de o parte prejudiciul moral ireparabil cauzat pe plan psihic, dar și consecințele pe plan social, profesional și familial al părților vătămate, respectiv a copiilor victimei.
În acest context urmează a se constata faptul că aceștia sunt persoane majore, integrate în societate, cu o viață socială și privată proprie, iar din probele administrate în cauză, nu rezultă că victima ar fi avut o contribuție materială decisivă, la traiul zilnic al părților vătămate, în sensul ca acestea să depindă material de mama lor, respectiv de victimă.
În acest context, instanța va analiza cuantumul daunelor morale în principal sub aspectul prejudiciului moral neprețuit, legat de pierderea mamei părților vătămate în urma accidentului de circulație și mai puțin sub aspectul contribuției materiale care ar fi putut să o aducă victima la viața de zi cu zi a părților vătămate.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că suma de 200.000 lei stabilită de instanța de apel, este o sumă care asigură o reparație materială echitabilă a prejudiciului moral suferit, sumă care asigură un raport optim între acest prejudiciu moral și o eventuală îmbogățire fără justă cauză.
Referitor la cuantumul daunelor morale aplicate părții vătămate, Curtea apreciază că suma de 100.000 lei stabilită de instanța de apel reprezintă o compensație materială judicios apreciată de instanța de apel, care a avut în vedere atât numărul de îngrijiri medicale, suferințele, durerii psihice și fizice, intensitatea acestora, în contextul vârstei, profesiei și a vieții sociale și de familie d e care a fost privată partea vătămată pe timpul procesului de vindecare.
În consecință, Curtea apreciază că nu se impune majorarea cuantumului daunelor morale stabilite pentru fiecare parte vătămată constituită parte civilă, deoarece s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză și pe cale de consecință, va respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile, hotărârea instanței de apel fiind legală și temeinică, urmând a fi menținută.
Văzând și art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile - ( domiciliată în G,- ), ( domiciliat în G,- ) și ( domiciliat în comuna, județul G ) împotriva deciziei penale nr. 9 din data de 13.01.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- - sentința penală nr. 44 din data de 1.04.2008 pronunțată de Judecătoria Făurei în dosarul nr-, privind pe intimatul inculpate ( fiul lui și, născut la data de 10.12.1952, domiciliat în Italia,-).
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare parte civilă recurentă la câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 20.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. /27.05.2009
Tehn. /27.05.2009
Apel: V, -
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram
