Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 416/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIAPENALĂ NR.416/
Ședința publică din 16 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Judecător: dr.
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, domiciliat în comuna Berbești, sat Dealul, -4/1,.A,1 - județul V, împotriva deciziei penale numărul 37/A din data de 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale numărul 2314 din 09.06.2009 emisă de Baroul Argeș, pentru recurentul - inculpat G, intimata - parte civilă, lipsind celelalte intimate - părți civile, intimata - parte responsabilă civilmente și intimata - asiguratoare.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează completului de judecată că la dosar a fost depusă o cerere din partea inculpatului, prin serviciul registratură, prin care arată că înțelege să-și retragă recursul declarat de apărătorul său, pe care nu și-l însusește.
Curtea pune în discuție cererea formulată în scris de recurentul - inculpat privind retragerea recursului.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea formulată în scris de acesta, privind retragerea recursului, având în vedere că aceasta se face personal.
Intimata - parte civilă, arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicitând judecarea dosarului.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită amânarea cauzei și citarea recurentului - inculpat cu mandat de aducere pentru a se prezenta la instanță și a formula cerere de retragere a recursului personal.
Aceasta pentru identificarea recurentului - inculpat și pentru a se evita o cale extraordinară de atac.
Curtea, constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art.369 Cod procedură penală la care face trimitere dispoziția din recurs, în legătură cu prezența la judecată în vederea retragerii căii de atac declarate, astfel încât, nemaifiind alte cereri acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului declarat de acesta, casarea deciziei apelate, iar pe fond reducerea pedepsei aplicată acestuia.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca nefondat și de menținere a deciziei penale pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, ca fiind legală și temeinică. Recursul declarat de inculpat nu este motivat, iar din examinarea hotărârilor nu sunt cazuri de casare care să se verifice din oficiu, iar cel referitor la individualizarea pedepsei a fost rezolvat în apelul inculpatului, prin scăderea acesteia și schimbarea modalității de executare în suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Intimata - parte civilă, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat de inculpatul
CURTEA:
Asupra recursului penal, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. nr. 683 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Rm.V în dosarul nr-, în baza art.178 alin.3 teza Iac.pen. cu aplic. art.74 lit.a, c pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.03.1969 în comuna, județul V, CNP -, studii medii, stagiul militar satisfăcut, muncitor, cu domiciliul în orașul Berbești, sat Dealul, -4/1,.A,.1, județul V, la 4 ani închisoare.
În baza art.861Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu termen de încercare de 6 ani.
În baza art.863alin.1 Cod penal inculpatul a fost obligat să se prezinte lunar, la Serviciul de Probațiune de pe lângă tribunalul Vâlcea, la datele fixate de această instituție și să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de lit.b-d pe durata termenului de încercare, atrăgându-i-se totodată atenția inculpatului asupra art.864pen.
În baza art.14 C.P.P. art.998 și urm. civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC ASIGURĂRI SA, cu sediul în C, str.- nr.38, județul D, la 7.500 lei, la plata de daune materiale, către părțile civile, și, toate cu domiciliul în, sat M, județul V, cu domiciliul în Rm.V, str.- nr.12, -5,.E,.2, județul V, cu domiciliul în D,-, județul Va și HG, cu domiciliul în D, str.- nr.27, județul
Totodată, s-a constatat acoperit, în parte, prejudiciul de către inculpat, până la concurența sumei de 2000 lei.
A mai fost obligat același inculpat, în solidar cu asigurătorul, la câte 5000 lei, daune morale, către părțile civile, și.
HGA fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor periodice formulate de partea civilă.
De asemenea, a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul, la 507,3 lei către partea civilă SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN
S-a constatat că SC SRL Berbești nu are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză.
Au fost respinse acțiunile civile formulate în contradictoriu cu SC SRL Berbești.
În baza art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul, la 800 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.193 același C.P.P. inculpat a fost obligat în solidar cu asigurătorul, la 700 lei, cheltuieli judiciare către partea civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut sub aspectul situației de fapt că, în seara zilei de 24.04.2006, inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice și conducând o autoutilitară pe 677A, în localitatea, a accidentat pe numitul, provocându-i leziuni în urma cărora acesta a încetat din viață.
A statuat instanța de fond că accidentul rutier s-a produs din culpa comună și egală a inculpatului și victimei, care nu au respectat regulile privind circulația pe drumurile publice.
A stabilit prima instanță că această faptă a inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.178 alin.3 teza I pen.
Pedeapsa aplicată a fost individualizată în concordanță cu criteriile înscrise în art.72 și art.74 lit.a-c Cod penal și coborâtă sub minimul special.
Ca mijloc de individualizare a executării pedepsei, s-a apreciat a fi întrunite toate cerințele art.861Cod penal.
Instanța a constatat că nu se impune interzicerea drepturilor electorale (fundamentale) - dreptul de vot și dreptul de a fi ales - inculpatului ori de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, asemenea interdicții urmând a fi suportate de acesta numai în ipoteza în care sunt prevăzute expres de reglementările legale speciale, pe când inaplicabilitatea art.64 lit.c decurge chiar din conținutul său (presupune ca și condiție obligatorie) săvârșirea unei infracțiuni intenționate.
Sub aspectul laturii civile, s-a apreciat că, prin depozițiile martorilor audiați și înscrisurile depuse la dosar (filele 163-165), s-a făcut dovada prejudiciului material suferit, constând în cheltuielile efectuate cu prilejul ceremoniei funerare (înmormântării) persoanei decedate și comemorării (pomenirii) sale ulterioare. Astfel s-a concluzionat că părțile civile sunt îndrituite a primi daunele cerute în acest sens, diminuate, însă, proporțional cu vina victimei, de 50 %, astfel că inculpatul a fost obligat la plata sumei de 7.500 lei către acestea.
Instanța a mai reținut că dispariția neașteptată din viață a victimei, relațiile de afecțiune statornicite în cadrul familiei, pierderea încercată justifică acordarea de daune morale în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare din părțile civile, sume ce au fost micșorate din aceleași considerente.
A fost respinsă cererea de obligare a inculpatului la plata unor despăgubiri periodice.
În urma decesului soțului său, partea civilă beneficiază de pensie de urmaș, astfel că, ținând seama de cuantumul acesteia, a apreciat Judecătoria Rm.V că nu este cazul acordării de despăgubiri în completare (fila 157).
În sfârșit, inculpatul a fot obligat și la cheltuielile ocazionate de transportul victimei cu ambulanța, care se ridică la suma de 507,3 lei (fila 169).
S-a luat act că prejudiciul (material) a fost acoperit parțial acoperit de inculpat până la concurența sumei de 2.000 lei (filele 163,181).
La plata despăgubirilor stabilite în favoarea părților civile, inculpatul a fost obligat în solidar cu SC Asigurări SA, în virtutea raporturilor de asigurare.
Invocându-se faptul că inculpatul a condus autovehiculul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege, s-a susținut de către asigurător că nu poate opera asigurarea de răspundere civilă auto, fiind incidente prevederile art.58 lit.b din Legea 136/1995.
Aceste dispoziții privesc numai relația dintre asigurat și asigurător, fiind prevăzută posibilitatea pentru acesta din urmă de a recupera, în anumite situații, sumele achitate, fără a reprezenta un impediment legal de natură a afecta dreptul părților civile de a primi despăgubiri de la societatea de asigurări.
În schimb, a statuat aceeași instanță că nu poate fi antrenată răspunderea (civilă) a SC SRL Berbești pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului, acțiunile formulate în contradictoriu cu aceasta fiind astfel respinse.
Astfel, a reținut prima instanță că evenimentul rutier ce face obiectul dosarului a avut loc într-o zi nelucrătoare (sărbătorile ), prilejuit de o deplasare efectuată în interes personal, fără nici un fel de legătură cu realizarea sarcinilor de serviciu, simplul fapt că vehiculul se găsea în detenția inculpatului neputând constitui temei pentru angajarea răspunderii unității angajatoare, soluția contrară fiind una excesivă, ce nu ar ține cont de limitele consacrate de lege.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile, și HG, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V, inculpatul G și asiguratorul de răspundere civilă SC SA Sucursala
Parchetul critică sentința în sensul că reținând culpa victimei în proporție de 50%, în mod greșit instanța nu a redus, proporțional, și suma la care urma să-l oblige pe inculpat față de Serviciul de ambulanță Județean
Inculpatul, critică sentința solicitând reținerea unui procent de culpă mai M in sarcina victimei și evident mai mic în sarcina sa, cu consecința asupra laturii civile, precum și asupra pedepsei, solicitând reducerea acesteia și reindividualizarea modalității de executare în sensul de a se aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei întrucât obligațiile impuse inculpatului de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei îl împiedică să-și găsească un loc de muncă.
Partea civilă solicită majorarea despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul, fără a motiva această cerere.
Asiguratorul de răspundere civilă critică sentința în sensul că sumele acordate părților civile sunt exagerate in condițiile in care victima a avut un procent important de culpă și că în mod greșit asiguratorul a fost obligat în solidar cu inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile întrucât, potrivit art. 22 pct. 6, 7 din Normele de aplicare a Legii nr. 136/1995 asiguratorul nu suportă cheltuielile de judecată efectuate in procesul penal.
În concluziile orale, asiguratorul a susținut și că nu putea opera asigurarea de răspundere civilă potrivit art. 58 lit. b din Legea nr. 136/1995 întrucât, conducătorul auto a circulat cu o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege.
Prin decizia penală nr.37/A din 25 februarie 2009 Tribunalul Vâlceaa admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.V, inculpatul G și asiguratorul de răspundere civilă SC SA Sucursala C, a desființat în parte sentința în sensul că, a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infr. prev. de art. 178 alin. 3 teza I Cod penal cu aplic. art. 74 lit. a, c Cod penal, la 3 ani închisoare.
A înlăturat aplicarea disp. art. 861și urm. Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de încercare de 5 ani.
A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art. 83 Cod penal.
A înlăturat obligarea inculpatului în solidaritate cu asiguratorul SC Sucursala C la plata sumei de 507,3 lei către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță
S-a constatat achitată în întregime suma de 507,3 lei către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță V, de către inculpatul
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca nefondate apelurile declarate de părțile civile, și împotriva HG aceleiași sentințe.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, inculpatul a făcut dovada că deja a achitat suma la care a fost obligat către Serviciul Județean de Ambulanță V, astfel că s-a constatat achitată această sumă și a fost înlăturată obligarea inculpatului, în solidar cu asiguratorul, la această plată.
Tribunalul a apreciat ca neîntemeiate criticile aduse sentinței de inculpat.
Sub aspectul sumelor la care inculpatul, in solidar cu asiguratorul, a fost obligat către părțile civile ( moștenitorii victimei), tribunalul reține că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în raport de probele administrate (declarațiile martorilor, precum și înscrisuri), din care a rezultat prejudiciul material constând în cheltuieli de înmormântare și comemorările ulterioare, în cuantum de 15.000 lei. S-a reținut justețea aplicării procentul de culpă a victimei, ajungându-se astfel la suma de 7.500 lei. În ce privește daunele morale, s-a apreciat că suma 10000 lei la care s-a orientat prima instanță către fiecare parte civilă este rezonabilă față de acest prejudiciu. Și la această sumă, corect s-a aplicat procentul de culpă acordându-se efectiv cîte 5.000 lei daune morale fiecărei părți civile.
Ținând cont de probele administrate in cauză, respectiv pensia de urmaș de care beneficiază partea civilă, veniturile realizate anterior de soțul său și gradul de culpă proprie al acestuia, tribunalul a concluzionat că prima instanță a reținut de asemenea, în mod întemeiat, că nu pot fi acordate despăgubiri periodice.
Tribunalul a mai surprins lipsa de fundament a criticii privind procentul de culpă rezultat, având în vedere că inculpatul, a condus autovehiculul cu defecțiuni de frânare pe drumurile publice, pe timp de noapte, cu o alcoolemie de 1,5 gr%0și fără a adapta viteza de circulație la condițiile de trafic, respectiv vizibilitate spre înainte la faza scurtă și eficiența scăzută a sistemului de frânare, între aceste împrejurări și producerea rezultatului existând legătură directă de cauzalitate.
S-a relevat că și victima a încălcat normele privind circulația pietonilor pe drumurile publice, circulând noaptea pe carosabil, pe partea dreaptă, fără a purta accesorii reflectorizante sau sursă de lumină.
În fața acestor încălcări ale normelor, s-a concluzionat că în mod corect s-a stabilit un procent egal de culpă al ambelor persoane implicate în accident.
Tribunalul a constatat întemeiată critica privind individualizarea pedepsei și a executării acesteia.
În raport de practica instanțelor în cauze similare, dar și de împrejurarea că în producerea accidentului victima acestuia a avut o culpă comună cu a inculpatului, că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, s-a concluzionat că în raport de aceste împrejurări cărora în mod corect prima instanță le-a dat valoarea de circumstanțe atenuante judiciare, se impunea o reducere corespunzătoare a pedepsei, respectiv până la un cuantum de 3 ani.
Tot față de aceste împrejurări, instanța de apel a apreciat că și sub aspectul individualizării executării pedepsei sentința este prea aspră, având în vedere că fapta a fost săvârșită din culpă deci, măsurile de supraveghere ce au ca obiect constrângerea persoanei condamnate în scopul formării unei atitudini pozitive față de respectarea legii și de respectarea regulilor de conduită firești într-o societate nu își au locul, fiind reală și susținerea apărătorului său că îi îngreunează găsirea unui loc de muncă.
Ca urmare, a fost redus cuantumul pedepsei de la 4 ani la 3 ani închisoare și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.
Criticile aduse hotărârii de asiguratorul de răspundere civilă au fost apreciate ca neîntemeiate în raport de probele administrate și de culpa reținută în sarcina inculpatului și a victimei.
De asemenea, s-a constatat că în mod corect prima instanță a obligat pe asigurator în solidar cu inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile cât timp, normele de aplicare a Legii nr. 136/1995 prevăd că asiguratorul nu răspunde pentru cheltuielile efectuate de asigurat în procesul penal precum și pentru amenzi și " cheltuieli penale" - noțiune inexistentă în sistemul nostru de drept.
În fine, s-a mai reținut că, deși inculpatul a condus autoturismul cu depășirea alcoolemiei maxime prevăzute de lege, nu este înlăturată răspunderea asiguratorului față de victimele accidentului bazată pe ideea de garanție ci, dă dreptul asiguratorului ca, în condițiile legii, să își recupereze sumele plătite de la autorul accidentului.
Apelurile declarate de părțile civile au fost apreciate, de asemenea, ca neîntemeiate.
S-a mai reținut că lipsa motivelor scrise sau orale, apelurile declarate de, și au HG fost examinate din oficiu însă nu există motive de netemeinicie sau nelegalitate a hotărârii în defavoarea acestora. În ce privește apelul părții civile, aceasta a solicitat majorarea despăgubirilor fără a detalia această cerere și a prezenta motivele sau probele în sprijinul ei, însă, se observă că prima instanță, a stabilit, pe baza probelor administrate, chiar sumele pentru care părțile civile au formulat cererea de constituire, însă, le-a redus la J potrivit gradului de culpă al inculpatului.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul G care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a indica, în concret, criticile pe care înțelege să le aducă hotărârii recurate.
La data de 25.05.2009, după înregistrarea prezentei cauze pe rolul Curții de Apel, a fost depusă la dosar declarație prin care inculpatul a arătat că își retrage recursul.
În susținerea acestei manifestări de voință, inculpatul a afirmat că nu își însușește recursul formulat prin avocat, în numele său.
Deși legal citat, inculpatul nu a fost prezent la judecarea cauzei, în fața curții pentru a confirma declarația în sensul că retragerea reprezintă voința sa.
În legătură cu această situație, curtea consideră că declarația de retragere a căii de atac exercitată nu îndeplinește cerințele impuse prin dispozițiile art.385/4 Cod penal, rap.la art.369 Cod procedură penală, dat fiind faptul că retragerea nu a fost făcută personal de inculpat.
În atare situație, simpla declarație de retragere neconfirmată de inculpat îndreptățește curtea să nu ia act de această manifestare de voință ci să pășească la analizarea legalității și temeiniciei hotărârii recurate de inculpat.
Așadar, examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursului declarat de inculpatul G, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Curtea reamintește că, potrivit dispozițiilor art.385/10 Cod procedură penală, recursul trebuie să fie motivat de recurent cu 5 zile înaintea primului termen de judecată.
Deși nu a indicat, în concret, criticile pe care i le aduce hotărârii recurate, recursul declarat de inculpat ar fi trebuit să vizeze doar individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare și cuantumul despăgubirilor civile, prin reducerea culpei reținute în sarcina sa la producerea accidentului de circulație.
Aceasta, deoarece, recurentul în cauză a declarat apel împotriva sentinței cu privire la aceste aspecte, iar prin recurs, omisio medio, nu ar putea invoca alte critici decât cele relevate în apel.
Din această perspectivă, curtea va analiza recursul în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces, aceea de inculpat.
Este adevărat că inculpatul poate recura hotărârea atât pe latura penală cât și pe latura civilă, însă, din oficiu, nu este permisă exercitarea controlului decât în acele cazuri prevăzute de dispozițiile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală.
Prin prisma acestora, curtea surprinde legalitatea și temeinicia condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.3 Cod penal, dar și individualizării judiciare a pedepsei și a modalității de executare, prin reținerea, în sarcina inculpatului a unei culpe de 50 % în producerea accidentului rutier.
În legătură cu aceasta, curtea reține defecțiunile de frânare pe care le avea autoturismul inculpatului la momentul accidentului, alcoolemia de 1,5 gr.%o, neadaptarea vitezei de circulație la condițiile de trafic, respectiv vizibilitate spre înainte la faza scuirtă și eficiența scăzută a sistemului de frânare.
Individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare corespunde exigențelor dispozițiilor art.72 Cod penal, fiind în acord cu scopul pedepsei, astfel cum este definit în conținutul articolului 52 Cod penal.
În lipsa criticilor care vizează latura civilă, curtea mai reține că nu poate fi examinat din oficiu niciunul din cazurile de casare prevăzute de art.385/9 Cod procedură penală aplicabil dispozițiilor civile ale hotărârii recurate.
Așadar, în raport de argumentația ce precede, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor include și onorariu avocat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr. 37/A din data de 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu avocat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.:
Tdehnored.:
3 ex./02.07.2009.
Jud.apel:.
.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Raluca Elena Șimonescu
