Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 597/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
1Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 597/2009
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Ștefan
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale numărul 204/A/25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat inculpatul recurent asistat de avocat cu delegație din oficiu, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. c Cod pr. penală, a se dispune achitarea inculpatului.
Din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul nu a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată, astfel că nu se justifică în nici un fel condamnarea lui. Cele 5 expertize efectuate în cauză nu au fost în măsură să stabilească împrejurarea că inculpatul este autorul faptei.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate ca temeinice și legale, faptele fiind comise de către inculpat.
Vinovăția inculpatului a fost stabilită în baza probelor administrate cu expertizele efectuate în cauză, contrar celor susținute în apărarea inculpatului, precum și în baza declarațiilor de martori.
Având ultimul cuvânt, inculpatul se consideră complet nevinovat. Arată că expertizele în baza cărora se susține că este vinovat au fost efectuate în baza unui proces verbal încheiat după 20 de zile de la producerea evenimentului rutier, iar martorii sunt polițiștii veniți la fața locului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 145/2009, Judecătoria Petroșania condamnat pe inculpatul, la:
- 6 (șase) luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin.2 pen. cu aplic. art. 74 și 76 lit. d pen.
- 1 lună închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin.2 și 4 pen. cu aplic. art. 74 și 76 lit.e pen.
În baza art. 1 din Legea nr.542/2002 modif. prin OUG 18/2003 a constatat că pedepsele mai sus menționate sunt grațiate integral și condiționat.
A atras atenția inculpatului asupra disp. art.7 din Legea nr.542/2002, cu privire la revocarea grațierii condiționate.
A constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 313 din Legea nr.95/2006 modif. prin OUG 72/2006 a obligat inculpatul la 11.849.038 lei (ROL) cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul de Urgență
În baza art. 191 pr.pen. a obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu a stabilit să fie plătit anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 2.11.2001, inculpatul, la acea dată ofițer activ în cadrul UM 01050 DTS, în prezent în rezervă, se afla la volanul autoturismului proprietate personală 1310 cu nr. de înmatriculare -, deplasându-se pe DN 66, din direcția Tg.J spre La km.122, într-o curbă deosebit de periculoasă, a intrat în coliziune cu autocamionul "" cu nr. de înmatriculare GJ-03-
, condus de, care se deplasa din sens opus. Urmare a impactului, autocamionul a părăsit carosabilul, a rupt parapetul din dreptul șoselei pe sensul său de mers și a căzut aproximativ 9 metri în râul În urma accidentului a decedat pe loc, iar a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 85-90 de zile de îngrijiri medicale, cei doi aflându-se în cabina autocamionului.
În cauză au fost audiați martorii (127-128), (129-130), (145-146), (182), (183), G (184-185), (186-187), C-tin(205-206), (205-206) și s-au efectuat 4 rapoarte de expertiză. S-a întocmit un prim raport de expertiză tehnică întocmit de către dl. expert din cadrul Biroului Local de Expertize Juridice D(67-73), Raportul de expertiză criminalistică nr.3/9.01.2003 întocmit de dl. expert din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice B(80-90), Raportul de expertiză criminalistică nr.86/30.04.2004 efectuat de dl.expert, din cadrul aceluiași institut(237-243), precum și Raportul nr.103/3.05.2005(325-332 dosar nr.67/2003) întocmit de către domnii experți, și, toți experți din cadrul INEC.
S-a stabilit în cadrul acestor rapoarte de expertiză că vitezele minime din momentul impactului au fost de cca 50km/h pentru autoturismul condus de către inculpat și de 30km/h pentru autocamionul ""; că în planul longitudinal al drumului impactul a avut loc aproximativ în zona de debut a urmei de frânare imprimată de dreaptă a autocamionului; că în planul transversal al drumului impactul s-a produs pe senul de deplasare P-Tg.J, autoturismul depășind cu cca 1 metru axul longitudinal continuu și că în condițiile date, numitul, conducătorul autocamionului nu putea evita producerea accidentului indiferent de viteza de deplasare a autocamionului, iar inculpatul putea preveni accidentul dacă s-ar fi deplasat pe partea dreaptă a drumului public, fără a depăși marcajul continuu longitudinal, accidentul producându-se din cauza pătrunderii pe contrasens a autoturismului condus de către inculpat.
Așadar toate cele 4 expertize mai sus menționate, dintre care 3 sunt efectuate de către Institutul Național de Expertize Criminalistice B, concluzionează că inculpatul a încălcat linia de separare a celor două sensuri de mers, a intrat pe contrasens cu cca 1 metru, împrejurare care a determinat impactul dintre cele două autovehicule.
S-a apreciat că noua expertiză efectuată de către dl.expert din cadrul Biroului Local de Expertize B (100-108 în dosarul - al Tribunalului Militar București în urma casării hotărârilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție) și care contrazice concluziile celorlalte expertize, nu poate fi primită de către instanță. După efectuarea a 3 expertize de către INEC, o nouă expertiză putea fi efectuată tot de către această instituție și nu de către un expert din cadrul unui birou local.
Deși instanța a dispus către INEC, efectuarea unui nou raport de expertiză cu obiectivele dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.982/22.02.2007, trimițând și întregul dosar, Institutul Național de Expertize Criminalistice, prin adresa din data de 29.01.2009(44) a comunicat instanței că s-a pronunțat deja cu privire la aceste obiective, prin expertizele anterioare, instanța având în vedere la pronunțarea prezentei sentințe, acele concluzii.
Așadar, apreciind întregul material probator administrat în cauza de față, în toate ciclurile procesuale parcurse până în prezent, atât probele testimoniale cât și expertizele efectuate și enunțate în considerentele de mai sus, instanța a considerat că inculpatul se face vinovat de comiterea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, respectiv ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin.2 pen. și vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin.2 și 4 pen. însă raportat la persoana inculpatului și la modul concret în care a avut loc evenimentul rutier respectiv s-a dat eficiență și circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 cu consecința reducerii pedepselor sub minimul prevăzut de textele de incriminare conform art. 76 pen.
În baza art. 1 din Legea nr. 542/2002 modif. prin OUG nr. 18/2003 instanța a constatat grațiate integral și condiționat pedepsele aplicate inculpatului. atrăgându-i atenția acestuia asupra disp. art. 7 din legea mai sus menționată.
În baza art. 346 pr.pen. instanța a constatat că părțile vătămate (19 din prezentul dosar) și (109 dosar 67/2003 al Trib. Militar) nu s-au constituit părți civile în cauză. De precizat că la 3 ani după accident, respectiv la data de 7.06.2004, partea vătămată a decedat, în cauză fiind citată apoi soția sa,.
Spitalul de Urgență P s-a constituit parte civilă cu suma de 11.849.038 lei(ROL) cu titlu de cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate, cheltuieli la care inculpatul a fost obligat în baza art. 313 din Legea nr.95/2006 modif. prin OUG nr. 72/2006.
Împotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen, inculpatul.
În motivarea scrisă a apelului înaintat, cât și în susținerea orală a acestuia, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, rejudecând, a se aplica o soluție de achitare a inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.P.P. respectiv fapta nu a fost săvârșită de inculpat, solicitând a se avea în vedere că, potrivit disp.art.1 din legea nr.543/2000, modificată prin OUG nr.18/2003, pedepsele aplicate inculpatului sunt grațiate; a solicitat ca, în baza art.14, art.346 și C.P.P. art.998 civ. a se respinge pretențiile civile cu privire la suma de 11.849.038 ROL.
Prin decizia penală nr. 204/A/25.06.2009 Tribunalul Hunedoara - Secția penală a respins ca nefondat apelul inculpatului, iar în baza art. 192 al. 2.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
În baza art. 111 din OUG 195/2002 s-a dispus prelungirea dreptului de circulație a inculpatului pentru o perioadă de 30 zile.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a constatat că instanța de fond a adoptat o hotărâre legală și temeinică, starea de fapt reținută în cauză fiind fundamentată pe probațiunea administrată, iar încadrarea juridică a faptei fiind cea corespunzătoare.
S-a apreciat că vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probele testimoniale și expertizele dispuse în cauză, din care a rezultat că inculpatul a fost cel care a încălcat linia de separare a celor două sensuri de mers și a intrat pe contrasens cu circa un metru, împrejurare ce a determinat impactul dintre cele două autovehicule.
S-a constatat că în cauză au fost efectuate trei expertize de către institutul central de expertize, concluziile acestora fiind menținute de institut prin adresa din februarie 2009, astfel că nu se poate da eficiență unei expertize ce conține concluzii particulare și care a fost efectuată de un birou local de expertize.
Prin urmare, s-a apreciat că orice dubiu cu privire la modalitatea de comitere a faptei și la dinamica producerii accidentului a fost înlăturat, inculpatul făcându-se vinovat de comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al. 2.pen. și de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 al. 2 și 4.pen. aspect ce înlătură posibilitatea achitării în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen.
Cu privire la solicitarea de grațiere a pedepselor, s-a constatat că acest lucru a fost deja realizat de instanța de fond, iar ipoteza adoptării unei soluții de achitare exclude aplicarea dispozițiilor din materia grațierii.
Întrucât vinovăția inculpatului a fost stabilită, s-a apreciat că nu se poate pune problema respingerii pretențiilor civile ale Spitalului de Urgență P, în sumă de 11.849.038 lei.
De asemenea, instanța de apel a apreciat că aspectele referitoare la efectuarea expertizelor pe baza unui film voalat sau la nesemnarea procesului verbal de constatare nu sunt de natură a schimba starea de fapt reținută în cauză, modalitatea de comitere și rolul jucat de inculpat fiind stabilite prin expertizele întocmite, mai ales că inculpatul nu a avut de făcut obiecțiuni față de răspunsul dat de INEC B și nu a solicitat o nouă expertiză în cauză.
În consecință, pentru considerentele arătate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând adoptarea unei soluții de achitare, întemeiate pe prevederile art. 10 lit. c pr.pen. întrucât nu îi aparține culpa producerii accidentului, iar probele administrate nu au dovedit cu certitudine contrariul.
În expunerea orală a motivelor de recurs, inculpatul a contestat probatoriul administrat, expertizele efectuate în cauză având la bază un proces verbal de cercetare la fața locului încheiat la 20 zile de la data evenimentului rutier și care conține mențiuni nereale, iar filmul conținând aspecte de la fața locului a fost voalat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele statuate de art. 385 ind. 9 al. 3.pr.pen. Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Primele instanțe au stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, precum și dispozițiile legale aplicabile, probele administrate conturând cu certitudine vinovăția inculpatului la producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei și vătămarea corporală a numitului.
Expertizele întocmite au evidențiat dinamica producerii accidentului, acesta fiind determinat de pătrunderea autoturismului condus de inculpat pe contrasens, prin încălcarea liniei de separare a celor două sensuri de mers cu circa 1 metru.
În mod corect au fost înlăturate concluziile expertizei întocmite de expertul din cadrul Biroului local de expertize B, concluziile acesteia fiind singulare și contrazise de celelalte lucrări efectuate în cauză, inclusiv de forul superior, Institutul Național de Expertize Criminalistice
Cu privire la criticile aduse de inculpat, Curtea constată că dinamica producerii accidentului a fost stabilită raportat la toate elementele puse la dispoziția experților, fără a avea în considerare doar poziția cioburilor la fața locului, contestată de inculpat.
Astfel, toate rapoartele de expertiză au avut în vedere atât configurația locului, urmele de frânare lăsate de autocamionul care circula pe sensul opus, cât și depozițiile martorilor și deformațiile, respectiv avariile celor două autovehicule implicate și locul unde s-a produs impactul.
În urma analizării tuturor acestor elemente, s-a concluzionat în sensul stabiliri culpei inculpatului în producerea evenimentului rutier, ca urmare a pătrunderii autoturismului condus de inculpat pe sensul opus, accidentul putând fi prevenit dacă acesta respecta dispozițiile legale și se deplasa doar pe sensul său de mers.
Față de cele expuse, apreciind nefondate criticile aduse de inculpat hotărârilor atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. b pr.pen. Curtea va respinge recursul declarat în cauză, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.204/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored. LS/2ex/26.11.2009
Jud.fond:
Jud. apel: P,
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș, Oana Maria Călian, Ștefan