Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 984/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.984/

Ședința publică din data de 15.10.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror .

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de partea civilă și asiguratorul SC SA- Sucursala A, împotriva deciziei penale nr.187 din 15.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpata intimată asistată din oficiu de avocat, reprezentat asiguratorul SA A de avocat ales R, pentru partea civilă intimată lipsă se prezintă avocat ales, lipsind partea civilă recurentă și partea civilă intimată Spitalul Clinic Județean

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța constată că prin cererea depusă la dosar prin registratură inculpatul recurent declară că renunță la recursul declarat.

Procurorul solicită a se lua act de retragerea recursului.

Părțile prezente solicită a se lua act de cererea inculpatului.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul ales al asiguratorului solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, pentru ca instanța să reanalizeze întreg materialul probator și să ia în considerare la stabilirea gradului de culpă al inculpatei a faptului că decedata avea la momentul accidentului o alcoolemie de 1,6 gr%o și să reanalizeze cuantumul daunelor morale acordate părții civile, și respingerea acestora ca nedovedite, sau reducerea considerabilă a acestora la nivelul practicii juridice pentru asemenea cazuri.

Apărătorul ales al inculpatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor date ca legale și temeinice.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor date ca legale și temeinice, precizând că instanțele au analizat cauza sub toate aspectele și nu se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

Reprezentantul părții civile, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat. Solicită a se lua act de retragerea recursului formulat de partea civilă.

Inculpata intimată luând cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția cauzei.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 19 din 4 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr-, în baza art.178 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal a fost condamnată inculpata, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă a victimei.

În baza art. 184 al. 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă a părții civile.

În baza art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite cele două pedepse, aplicându-i inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani, fără adăugarea vreunui spor, urmând să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. c Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei.

În baza art. 82 Cod penal, a fost stabilit un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 al. 1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal în sensul că dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală art.999 cod civil a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligată inculpata să plătească părții civile suma de 1.200 lei cu titlu de daune materiale și suma de 100.000 euro cu titlu de daune morale.

În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, art.999 Cod civil a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă inculpata să plătească părții civile suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art.14 și art.346 Cod procedură penală, art.999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul clinic județean A și obligată inculpata să plătească părții civile Spitalul clinic județean A suma de 3.109,247 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și asistență medicală a părții vătămate.

În baza art.11 din Legea nr.136/1995, s-a constatat că inculpata, la data producerii accidentului, conducea un autoturism care avea asigurare de răspundere civilă valabilă încheiată cu asiguratorul SC Vienna Insurance SA

În baza art.41 și art.42 din Legea nr.136/1995, a fost obligat asiguratorul SC Vienna Insurance SA B, să plătească părților civile, sumele la care a fost obligată inculpata, în limitele contractului de asigurare și a reglementărilor privind limitele despăgubirilor pentru anul 2007.

În baza art.193 al.1 Cod procedură penală și art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligată inculpata să plătească părții civile suma de 100 lei cheltuieli de judecată.

În baza art.191 al.1 și al.3 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata să plătească statului 1.200 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În ziua de 26.06.2007, învinuita a condus pe DJ 708 din direcția spre autoutilitara marca 1304 cu numărul de înmatriculare -.

După ieșirea din localitatea, inculpata, datorită neatenției în conducerea autoutilitarei, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a părăsit partea carosabilă, a ieșit pe acostamentul din dreapta, apoi a virat brusc spre stânga, ceea ce a determinat trecerea autoutilitarei pe sensul opus de mers. Aici roțile din stânga au lovit bordura de pe marginea șoselei, autospeciala a părăsit, din nou, partea carosabilă și s-a urcat pe linia de tramvai unde a continuat să ruleze, s-a răsturnat pe partea lateral stânga și apoi pe plafon, cu roțile în sus.

În urma accidentului, și au fost răniți, iar a decedat.

și au fost transportați în caroseria autospecialei.

În urma accidentului, și au fost internate la Spitalul clinic județean

a avut nevoie de 90 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

S-a constituit parte civilă în cauză.

a avut nevoie de 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, inculpata, partea civilă și asigurătorul SC SA

Parchetul de pe lângă Judecătoria Arada cerut să fie desființată sentința pentru nelegalitate, în sensul de a se înlătura aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. c) Cod penal cu motivarea că inculpata a comis fapta din culpă, astfel că interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau profesie de care s-a folosit inculpata la săvârșirea faptei nu este justificată.

Inculpata nu a motivat în scris cererea de apel.

Partea civilă a cerut să fie desființată sentința în sensul de a se dispune obligarea inculpatei la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale constând în plata unor medicamente, alimentație specială și deplasările la spital, precum și majorarea la suma de 30.000 lei a cuantumului daunelor morale, raportat la suferințele fizice și psihice pe care le-a suportat.

Asigurătorul a cerut să se dispună reducerea cuantumului daunelor morale ce au fost acordate părții civile, cu solicitarea de a se reține culpa comună în producerea decesului victimei, cu aprecierea că suma acordată cu titlu de daune morale este exagerată, raportat la veniturile ce se realizează în țara noastră de către orice salariat.

Tribunalul Arad prin decizia penală nr. 187 din 15.06.2009, pronunțată în dosar nr-, admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, inculpata și asigurătorul SC SA A împotriva sentinței penale nr.19 din 4 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr- pe care a desființat-o în latura penală cu privire la încadrarea juridică, pedeapsa accesorie și în latura civilă cu privire la plata daunelor morale și rejudecând:

A înlăturat din încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei dispozițiile art. 178 alin.1 Cod penal.

A interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.

A stabilit ca daunele morale acordate părții civile în sumă de - euro să se plătească în echivalent în lei la data plății.

A respins apelul declarat de partea civilă.

A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

A obligat partea civilă să plătească statului suma de 20 lei cheltuieli judiciare în apel iar restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Examinând sentința atacată prin prisma apelului formulat și din oficiu în baza art.371 alin. 2 Cod procedură penală s-a constatat că prima instanță a apreciat corect probatoriul administrat, starea de fapt reținută fiind conformă realității. S-a apreciat, de asemenea, că pedeapsa principală ce a fost aplicată a fost corect individualizată și că prima instanță a reținut corect că inculpata a avut o culpă exclusivă în producerea accidentului de circulație, împrejurarea că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice, neavând nici o relevanță cu privire la survenirea decesului acesteia.

S-a apreciat însă că fapta comisă de inculpată a fost greșit calificată, că pedeapsa accesorie a fost greșit individualizată și că suma acordată cu titlu de daune morale părții civile a fost greșit stabilită, astfel că tribunalul în baza 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, inculpata și asigurătorul SC SA A și a desființat sentința cu privire la aspectele menționate.

Astfel, s-a constatat că prima instanță a reținut săvârșirea de către inculpata a infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin.1, 2 Cod penal, dispozițiile alineatului 1 fiind greșit reținute întrucât nu constituie o normă de trimitere ci o infracțiune distinctă, astfel că s-a dispus înlăturarea din încadrarea juridică a faptei a dispozițiilor prevăzute la alineatul 1 al art. 178 Cod penal.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, s-a constatat că în mod greșit prima instanță nu a interzis inculpatei exercitarea dreptului de a ocupa o funcție privind exercițiul autorității de stat, drept ce se interzice automat potrivit dispozițiilor art. 171 al. 2 Cod penal, astfel că tribunalul a dispus interzicerea, ca pedeapsă accesorie și a dreptului prevăzut de art. 64 lit. b) Cod penal; cu privire la interzicerea ca pedeapsă accesorie a dreptului prevăzut la art. 64 lit. c) Cod penal, chiar dacă inculpata a comis infracțiunea din culpă, instanța de control judiciar a apreciat că raportat la culpa gravă a acesteia la producerea accidentului de circulație, se impune și interzicerea exercitării acestui drept, urmând astfel a fi înlăturate susținerile din cererea de apel formulată de către parchet.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale care au fost stabilite de către prima instanță în favoarea părții civile, în cuantum de 100.000 euro, s-a apreciat, în contradictoriu cu asigurătorul, că această sumă constituie o reparație nepatrimonială justă pentru prejudiciul patrimonial încercat de partea vătămată prin pierderea mamei sale, victima fiind singura care asigura întreținerea părții vătămate, minoră la data decesului mamei sale; s-a constatat însă că prima instanță a stabilit în valută obligația de plată a daunelor morale, astfel că tribunalul a stabilit ca daunele morale acordate părții civile, de 100.000 euro, să fie achitate prin echivalent în lei, la data plății.

Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate au fost menținute.

Cu privire la apelul părții civile, s-a constatat că acesta nu a făcut nici o dovadă cu privire la daunele materiale, astfel că pretențiile acestuia sunt nejustificate, iar cu privire la daunele morale ce i-au fost acordate în cuantum de 5.000 lei, instanța a apreciat că acestea au fost corect stabilite având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare.

Apreciind astfel, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, tribunalul a respins apelul părții civile, ca nefondat.

Împotriva decizie penale nr. 187/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- au declarat recurs, în termen legal, partea civilă și asigurătorul SC SA - Sucursala

În motivarea recursului, asigurătorul SC SA - Sucursala Aas olicitat reanalizarea întregului probatoriu administrat în cauză cu luarea în considerare la stabilirea gradului de culpă al inculpatei a faptului că decedata avea la momentul accidentului o alcoolemie de 1,6 ; respectiv, reanalizarea cuantumului daunelor morale acordate părții civile și respingerea acestora ca nedovedite sau reducerea considerabilă a acestora. Totodată, asigurătorul a susținut că deși instanța de apel a constatat în considerentele deciziei că apelul său este fondat și a fost admis în dispozitiv, nu s-a dispus reducerea daunelor morale apreciate de recurent ca exagerate, dispunând plata aceluiași cuantum cu mențiunea ca acesta să fie achitat în echivalent lei la data plății. S-a mai învederat că la stabilirea gradului de culpă al inculpatei instanțele de fond nu ar fi ținut cont de alcoolemia victimei, apreciată de asigurător ca fiind un aspect foarte important, existând o legătură de cauzalitate între această alcoolemie și multitudinea/gravitatea leziunilor care au determinat decesul acesteia. În acest sens, s-a arătat că toate cele trei părți vătămate au fost transportate în caroseria autoturismului condus de inculpată, iar decedata este cea care a suferit cele mai multe și mai grave leziuni, datorită alcoolemiei neputând avea nici o reacție de autoapărare generată de subconștient în momentul accidentului. Referitor la cuantumul daunelor morale acordate părții civile s-a arătat că sumele ce urmează a se acorda cu titlu de daune morale trebuie pe de o parte să aibă efecte compensatorii și, pe de altă parte, să nu constituie o amendă excesivă pentru autorul daunelor, nici venituri nejustificate; că nu există nici o probă, că nu s-au dovedit legăturile familiale cordiale/strânse existente între decedată și partea civilă, pierderea suferită de partea civilă, suferința manifestată de aceasta după decesul mamei, respectiv manifestările exteriore ale acesteia. Totodată, s-a învederat că un alt criteriu ce ar trebui avut în vedere este nivelul veniturilor părților vătămate raportat la nivelul venitului mediu din România.

Partea civilă nu și-a motivat recursul conform art. 385¹⁰.C.P.P. și a depus la dosar în data de 08.09.2009 o cerere prin care a declarat că își retrage (renunță în accepțiunea părții) recursul.

În ce privește recursul declarat de partea civilă, instanța va constata că acesta și-a manifestat voința în sensul retragerii căii de atac declarată. Potrivit dispozițiilor art. 385⁴al. 2.C.P.P. raportat la art. 369 alin. 2.C.P.P. până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage calea de atac declarată, în această materie funcționând principiul disponibilității. Astfel fiind, față de manifestarea de voință a părții civile, în temeiul art. 385⁴al. 2.C.P.P. raportat la art. 369.C.P.P. instanța va lua act de retragerea recursului declarat de acesta împotriva deciziei penale nr. 187/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Analizând recursul declarat de asigurător prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu conform art. 385⁹alin. 3.C.P.P. instanța constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reținută de prima instanță și menținută de instanța de apel este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, declarația părții vătămate, recunoașterea inculpatei, care se coroborează cu declarațiile martorilor, și, procesul verbal de cercetare la fața locului.

În sarcina inculpatei se reține încălcarea dispozițiilor art. 148 pct. 2 și 4 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 potrivit cărora se interzice conducătorului de autovehicul sau de tramvai să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare (pct. 2 ) și să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra încărcăturii, pe părțile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări și în remorcă, cu excepția celei special amenajate pentru transportul persoanelor (pct. 4). Susținerile asigurătorului recurent în sensul reținerii unei culpe între inculpată și victima întrucât aceasta se afla în stare de ebrietate nu pot fi însușite de instanța de judecată deoarece, pe de o parte, relevant este cine a determinat accidentul de circulație; iar, pe de altă parte, potrivit art. 148 pct. 3 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 le este interzis conducătorilor de autovehicule să transporte persoane în stare de ebrietate în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri. Prin urmare, acceptând să transporte victima în stare de ebrietate în caroseria autospeciale, inculpata a încălcat prevederile legale și nu pot fi invocate aspecte ce țin de propria sa culpă pentru a se exonera de răspundere.

În ce privește daunele morale acordate părții civile, instanța de recurs apreciază că suma de 100.000 euro este rezonabilă și la stabilirea ei au fost avute în vedere atât suferințele părții civile, cât și necesitatea de a preîntâmpina o îmbogățire fără just temei. Trebuie reținut că nu orice daună se concretizează prin stări de fapt, ci se menține la nivelul trăirilor psihice. Tulburarea, prin fapta care creează suferințe de ordin psihic, dăunează climatului moral sănătos, de care are dreptul să beneficieze orice persoană, "creează o stare de neliniște, de zbucium interior, de zdruncinare a mersului calm și pașnic al vieții sufletești, deci o daună". Evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilitățile de orientare a judecătorilor în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale. De aceea, referitor la daunele morale, s-a arătat că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăși, pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor, care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă. Astfel, în urma accidentului produs de inculpată a survenit decesul victimei, în vârstă de 41 de ani, a cărei fiică este partea civilă, care la acea dată avea vârsta de 17 de ani. Susținerile asigurătorului în sensul că daunele morale nu ar fi fost dovedite în cauză sunt nefondate. Astfel, potrivit declarațiilor martorilor (fila 88 dosar fond) și (fila 89 dosar fond) rezultă că părinții părții civile erau divorțați la data accidentului, că partea civilă locuia numai cu defuncta, care era singurul său sprijin atât moral, cât și material; că partea civilă era atașată de victimă, că după accident l-a căutat pe tatăl său la serviciu, a vrut să-l îmbrățișeze și a fost refuzată. Totodată, martorii au apreciat că partea civilă a fost și este marcată de pierderea mamei; iar, după accident a fost nevoită să lucreze pentru a-și câștiga mijloacele de existență. Față de aceste aspecte, instanța constată că suma acordată cu titlu de daune morale este corect stabilită, având în vedere faptul că partea civilă a fost lipsită de singurul său sprijin moral la o vârstă la care avea nevoie de sfaturile și îndrumarea mamei, ajutor pe care se putea baza mulți ani în continuare raportat la vârsta victimei.

Instanța apreciază că în speță sunt lipsite de relevanță, sub aspectul daunelor morale, criteriile enumerate de asigurător în motivele de recurs, respectiv: importanța socială a activității părții vătămate, statutul său social și profesional, veniturile de care beneficia partea vătămată anterior accidentului, contribuția acesteia în familie. Astfel, nu se poate susține că decesul unei părinte are nu are un anumit statut social sau profesional, un nivel ridicat al veniturilor, ar pricinui copilului său o suferință mai mică în condițiile în care ar fi victima unui accident de circulație. Totodată, instanța reține și că nivelul venitului mediu pe economie nu reprezintă un criteriu care să limiteze întinderea daunelor morale.

În ce privește susținerea asigurătorului în sensul că ar exista o contradicție între considerente și dispozitiv prin aceea că deși i s-a admis apelul, nu au fost reduse daunele acordate părții civile, instanța constată că este nefondată întrucât admiterea apelului nu presupunea în mod necesar o asemenea soluție, putând fi determinată și de modificarea modalității de achitare a sumei stabilite de prima instanță.

Astfel fiind, în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de asigurătorul SC SA - Sucursala A împotriva decizie penale nr. 187/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. instanța va obliga partea civilă - recurentă și asigurătorul - recurent la plata a câte 160 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art.385⁴alin.2 Cod procedură penală raportat la art.369 Cod procedură penală ia act de retragerea recursului declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr.187/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

În temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de asigurătorul SC SA- Sucursala A împotriva deciziei penale nr.187/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă partea civilă- recurentă și asigurătorul- recurent la plata a câte 160 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică din 15.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 26.10.2009

Tehnored.

2ex/27.10.2009

Prima inst. - Jud.

Inst. apel:, - Trib.