Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 20/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.20/2010
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.157/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat, apărător ales, lipsă fiind partea vătămată intimată . Se prezintă avocat -, apărătorul ales al părții vătămate intimate .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul inculpatului recurent, apărătorul părții vătămate intimate și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și:
- în principal trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe;
- în subsidiar a se menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond.
În motivarea recursului învederează sub un prim aspect referitor la infracțiunea de ultraj că aceasta trebuie să aibă doi subiecți pasivi respectiv subiectul pasiv statului prin instituția Inspectoratul General al Poliției Române și subiectul subsecvent - partea vătămată .
În cauză nu a fost citat statul prin IGPR ca parte, astfel că hotărârile penale atacate sunt lovite de nulitate.
Sub un alt aspect precizează că s- constatat în faza de urmărire penală că atât inculpatul cât și partea vătămată au prezentat leziuni, ceea ce denotă că inculpatul a fost bătut de către partea vătămată. Inculpatul nu a formulat plângere penală.
Sub un ultim aspect învederează că în cauză starea de fapt nu este dovedită în concret.
Apărătorul ales al părții civile solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat și a se menține ca legale și temeinice hotărârile penale atacate. Învederează că pe parcursul cercetărilor între părți a intervenit oarecare înțelegere însă inculpatul nu și-a respectat cuvântul și a declarat recurs.
Mai arată că inculpatul a săvârșit fapta sub influența băuturilor alcoolice, a avut o atitudine nesinceră, lovit un om, a adus atingere unui polițist și a încercat să influențeze pe băiatul de la spălătoria auto. Mai precizează că inculpatul deține certificat de revoluționar având legătură cu incidentul cu polițiștii, de la revoluție.
Cu cheltuieli judiciare.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată.
Precizează referitor la nulitatea relativă invocată de apărătorul ales al inculpatului că aceasta nu poate fi pusă în discuție în instanța de recurs, odată ce nu a fost invocată la instanța de fond.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că inițial el a depus plângere împotriva părții vătămate însă familia acestuia a intervenit astfel că s-au înțeles să nu mai formuleze plângere. Precizează că și-a retras plângerea.
Cu privire la certificatul de revoluționar arată că la momentul când au fost împușcați cei doi polițiști la Cugir, el se afla printre primii împușcați, internați la Sibiu.
Cu privire la consumul de băuturi alcoolice arată că de regulă nu consumă căci nu-i permite sănătatea.
Referitor la incidentul din spălătorie arată că doar l- împins pe partea vătămată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.98/2009 pronunțata de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr-, în conformitate cu art.239 al,l și 2 Cp a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
S-a făcut aplicarea art.71 -64 lit.a teza II și lit.b Cp.
In baza art.81-82 Cp s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și o luni.
În baza art.71 al.5 Cp s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-au pus în vedere inculpatului prev. 83 Cp.
S-a admis în părte acțiunea civilă formulată de partea civilă, în contradictoriu cu inculpatul și, în consecință:
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei către partea civilă cu titlu de daune morale.
S-a făcut aplicare art. 191, 193 Cpp.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La de 29.1 1.2008. în jurul orelor 15"", agentul șef adjunct de poliție și agentul principal de poliție din cadrul poliției oralului Cugir, se aflau in exercitarea atribuțiilor de serviciu, în patrulare pe strada 21 1918 din Cugir.
La un moment dat au observat în trafic autoturismul marca "Renault cu nr. de înmatriculare - care, la vederea echipajului de poliție a virat brusc pe strada -.
- de poliție îl cunoșteau pe conducătorul acelui autoturism ca fiind inculpatul, și faptul că el a depus la Politia Orașului Cugir o petiție repartizată spre soluționare ag. șef adj.. Pentru a discuta aspecte legate de acea petiție agenții de poliție s-au deplasat cu autoturismul din dotare pe str. - după autoturismul inculpatului și au observat că acesta a oprit în fața unei spălătorii auto.
Au oprit autoturismul în spatele autoturismului inculpatului și ag, șef adj a coborât și s-a apropiat de portiera stânga a autoturismului inculpatului, cu intenția de a discuta despre sesizarea depusă la politie.
In același timp agentul principal de polițist s-a deplasat cu autoturismul poliției în interiorul spălătoriei, pentru profita de faptul că se afla acolo și a spăla mașina.
Din primele discuții avute eu inculpatul, partea vătămată și-a dat seama că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, deoarece emana un miros puternic de alcool, se clătina, vorbea incoerent și gesticula agitat.
Partea vătămată i-a solicitat învinuitului actele de identitate și permisul de conducere, dar acesta a refuzat să le prezinte. Apoi i-a solicitat inculpatului să se supună unui test cu aparatul alcooltest dar și de această dată inculpatul a refuzat. Mai mult, inculpatul a amenințat partea vătămată, spunându-i că a mai omorât doi polițiști în impul si că el va fi următorul. I- mai spus că îl va prinde într-o zi când va fi îmbrăcat în civil și-1 va deoarece i-a mai reținut o dată permisul de conducere, în urmă cu un an.
La un moment dat, văzând că agentul principal de poliție intenționează să scoată autoturismul poliției din incinta spălătoriei, partea vătămată a atenționat inculpatul să se ferească din calea mașinii. Atunci inculpatul l-a împins pe agentul de poliție de mai multe ori, l-a îmbrâncit și l-a lovit cu pumnul făcându-l să se dezechilibreze și să cadă la pământ. Văzându-l căzut nu a încetat cu acțiunile violente, dimpotrivă a sărit să-l lovească cu pumnul în continuare, nevrând să- lase să se ridice. Partea vătămată a reușit totuși să se ridice și a început să se apere, în ajutorul lui venind si colegul său.
Apoi agentul principal de politie a sunat la sediul poliției solicitând un echipaj de la siguranța publică să-1 sprijine. La fata locului a sosit ag. princ., iar inculpatul a fost încătușat și condus la sediul poliției.
Nici la sediul poliției inculpatul nu s-a calmat, înjura și amenința în continuare îl amenința pe că-l va da afară din poliție și că atunci când îl va prinde fără uniformă va discuta altfel cu el și-l va.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și partea civilă.
Parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
Instanța de fond a omis să aplice disp. art.l3 Cp, întrucât de la data săvârșirii faptei 29.11.2009 și cea a pronunțării hotărârii de condamnare a intervenit o succesiune de legi penale și instanța de fond ar fi trebuit să o aplice pe cea mai favorabilă, respectiv pe cea veche și să rețină obligatoriu prev. art. 13 Cp.
Partea civilă a criticat hotărârea atacată pentru netemeinicie sub aspectul laturii penale și civile, solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului și majorarea daunelor morale. A solicitat a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei precum și împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta ca răzbunare pentru că în trecut partea vătămată i-a reținut permisul de conducere.
Sub aspectul laturii civile a susținut că despăgubirile acordate nu sunt în măsură să acopere prejudiciul suferit de partea civilă, prestigiul acestei părți și că autoritatea sa în fața cetățenilor are de suferit.
Prin decizia penală nr.157/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr- s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și de partea civilă împotriva Sp nr. 98/2009 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia.
S-a desființat sentința Sub aspectul omisiunii aplicării art. 13 CP la încadrarea juridică a faptei, cuantumului pedepsei, durata termenului de încercare și daunelor morale și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
S-a făcut aplicarea art. 13 Cp la încadrarea juridică a infracțiunii deduse judecății.
S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 1 (un) închisoare.
S-a menținut suspendarea condiționată a executării pedepsei principale si a pedepselor accesorii pe un termen de încercare de 3 (trei) ani.
S-a majorat cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea pârtii civile la suma de 3.000 (trei mii) lei.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței atacate.
S-a respins cererea formulată de inculpatul de obligare a părții civile la plata cheltuielilor judiciare.
În baza art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel s-a stabilit a rămâne în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Individualizarea pedepsei se face conform criteriilor generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 Cp și se ține cont de scopul educativ și preventiv al pedepsei în conformitate cu art.52 Cp.
Inculpatul nu a recunoscut că a lovit partea civilă nici la instanța de fond și nici la instanța de apel cu ocazia ultimului cuvânt acordat inculpatului deși probele dosarului dovedesc acest fapt.
De asemenea este dovedită si amenințarea proferată de inculpat către partea civilă în sensul că îl va prinde fără uniformă și îl va si omorî pentru ea i- mai luat permisul o dată și se va răzbuna (în acest sens a se vedea declarația martorului, patronul spălătoriei unde s-a întâmplat incidentul ).
Potrivit depoziției acestui martor după incident la a treia zi inculpatul 1-a contactat pentru a-1 influenta să declare că nu a agresat pe partea civilă ci dimpotrivă s-a dezechilibrat.
Dacă la momentul săvârșirii faptei inculpatul era în stare de ebrietate și pe acel fond alături de amintire din trecut referitoare la permisul de conducere reținut de partea vătămată, inculpatul a săvârșit fapta,după acest moment (a treia zi) comportamentul inculpatului nu mai poale primi nicio justificare.
Atitudinea inculpatului în timpul săvârșirii faptei, anterior săvârșirii faptei și după săvârșirea faptei precum și comportamentul în timpul procesului și regretul manifestat de inculpat poate determina instanța să aplice o pedeapsă orientală spre minim.
Insă comportamentul inculpatului în timpul procesului de nerecunoaștere a faptei și mai ales atitudinea ulterioară săvârșirii faptei influențarea martorului) au îndreptățit instanța de apel să considere că pedeapsă orientală spre minim nu este în măsură să atingă efectul educativ și preventiv.
In principal, toate aceste elemente ce țin de persoana inculpatului au convins instanța de apel spre necesitatea majorării pedepsei și doar în subsidiar și elemente ce țin de prestigiul poliției sau alte aspecte ce țin de calitatea specială a părții vătămate.
Legat de acest ultim aspect al calității speciale a părții vătămate trebuie a fi amintit că inculpatul a comis fapta în public și în prezența și a altui organ de poliție (colegul părții vătămate) și a continuat injuriile și amenințările după ce ajuns la sediul poliției. Deosebit de relevantă este împrejurarea că inculpatul la sediul poliției a încercat să zgârie și să-și producă vătămări tu cătușele.
Pe latura civilă, suma de 2000 lei nu este în măsură să asigure o reparare echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă.
Chiar dacă pentru acordarea daunelor morale nu există un criteriu obiectiv instanța de judecată trebuie să se raporteze la specificitatea fiecărui caz în parte.
În acest sens, față de natura infracțiunii se impunea acordarea unei sume mai mari care să fie în măsură să repare prejudiciul părții civile.
Suma de 3000 lei poale fi apreciată ca având caracterul unei "reparații echitabile, a prestigiului părții civile în colectivitatea în care trăiește și veghează la siguranța publică a cetățenilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea ei și în rejudecare în principal trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât nu a fost chemat în judecată și Inspectoratul General al Poliției Române - ca subiect pasiv al cărui angajat este partea civilă, apreciind această necitare ca fiind lovită de nulitate, iar în subsidiar a solicitat a se menține ca temeinică și legală sentința instanței de fond.
Inculpatul susține că a fost lovit de către partea vătămată însă deși a formulat inițial o plângere și-a retras-
Examinând actele și lucrările dosarului pe baza motivelor de recurs invocate și care se încadrează în dispozițiile art.385/9 pct.14, și 21 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Sub aspectul primului motiv de casare invocat de către inculpat privind necitarea Inspectoratului General al Poliției Române în proces ca subiect pasiv instanța constată că această critică este neîntemeiată.
Necitarea acestei părți este o nulitate relativă și care trebuia invocată de părțile interesate în fața instanței de fond, fiind inadmisibilă invocarea acesteia în calea ordinară a recursului.
Cea de a doua critică prin care se solicită menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond de asemenea se apreciază a fi nefondată.
Instanța de apel în mod corect a reținut modalitatea de comitere a faptei și împrejurările acesteia, astfel că individualizarea pedepsei în apel a fost făcută în baza criteriilor generale prev. de art.72 Cod penal, ținându-se cont de scopul educativ și preventiv al pedepsei în conformitate cu dispozițiile art.52 Cod penal.
Inculpatul nu a recunoscut pe parcursul cercetării judecătorești că lovit pe partea civilă nici cu ocazia ultimului cuvânt acordat deși probele dosarului dovedesc acest fapt.
De asemenea, în mod corect s-a reținut amenințarea făcută de inculpat la adresa părții vătămate în sensul că- va prinde fără uniformă îl va și- va omorî, pentru că i-a luat odată carnetul, urmând să se răzbune în acest sens.
S-a reținut în mod corect de asemenea, că inculpatul l-a contactat pe martorul, încercând să-l influențeze că nu a agresat pe partea civilă ci dimpotrivă acesta s-a dezechilibrat.
Atitudinea inculpatului anterior săvârșirii faptei în timpul săvârșirii acesteia și după săvârșirea ei precum și comportamentul acestuia din timpul procesului determinat instanța de apel să majoreze pedeapsa aplicată la 1 an închisoare și a cuantumului daunelor morale la care a fost obligat față de partea civilă la suma de 3.000 lei.
Apreciind că instanța de apel a pronunțat hotărâre temeinică și legală în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare în recurs, iar conform art.193 Cod procedură penală părții vătămate suma de 500 lei cu același titlu.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 157/A/12.10.2009 pronunțate de Tribunalul Alba secția penală în dosarul nr-.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare în recurs, iar părții vătămate suma de 500 lei cu același titlu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/21.01.2010
;
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Ștefan Făt, Monica
