Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 455/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 455
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Tatiana Juverdeanu
GREFIER: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice " promovat de inculpații recurenți -, - și - împotriva deciziei penale nr.572 din data de 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul penal nr-.
Conform disp.art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpații recurenți -, - și -, toți asistați de avocat ales. Lipsește partea vătămată intimată și partea civilă intimată unitate spitalicească Spitalul Clinic Nr.3 "Sf.Treime "
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Inculpatul recurent, solicită instanței a dispune audierea sa întrucât are de făcut o completare la declarațiile date anterior.
Instanța,după verificarea datelor de stare civilă ale inculpatului -, care corespund datelor din dosar, procedează la ascultarea acestuia, cele declarate fiind consemnate într-un proces verbal, care după ce a fost citit și semnat s-a atașat la dosarul cauzei.
Nemaifiind de formulat cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursurilor formulate de către inculpați.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs expuse detaliat în scris, motive care vizează atât nelegalitatea cât și netemeinicia soluției pronunțată de instanța de apel.
Susține apărarea că instanța de fond nu a fost în mod legal sesizată întrucât rechizitoriul aflat la dosar nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, ajungându-se la situația prevăzută de disp.art.197 alin2 teza întâi Cod procedură penală și anume la o nulitate absolută care nu poate fi acoperită în nici un mod și care trebuie luată în considerare chiar și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, susține apărarea că instanța de apel nu a analizat cu atenția cuvenită conținutul dosarului și nu a avut în vedere toate aspectele relevate de ansamblul probelor administrate în faza de cercetare judecătorească. Motivarea la care recurs instanța de fond pentru a înlătura o serie de mărturii extrem de edificatoare este cel puțin bizară. Pe de o parte nu s-a încercat a se înțelege de ce există persoane care susțin teza conform căreia cei trei inculpați au fost provocați și s-au aflat în mijlocul unei încăierări, pe de altă parte dacă aceste măsuri sunt înlăturate ca nefiind conforme adevărului nu se ia nici o măsură din cele care ar fi stat la dispoziția instanței sau a parchetului.
Solicită a se avea în vedere modul în care a fost audiat martorul, care la fila 10 din acest dosar, în ceea ce ar trebui să fie o simplă declarație, citează practic din lege, prefigurând conținutul referatului de terminare a urmăririi penale, situație care nu poate decât să creeze dubii în ceea ce privește maniera - teoretic imparțială în care a fost realizată urmărirea penală.
Susține apărarea că instanța de fond și implicit instanța de apel a căzut în capcana unui principiu de drept care nu ar mai trebui să fie aplicabil, testus unus, testus nullus, considerând că poziția părții vătămate este cea reală doar pentru că, aparent, beneficiază de o mai bună și mai numeroasă susținere.
Reiterează cererea de admitere a recursului pentru motivele susținute oral și detaliat expuse în scris.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că cele două motive de recurs invocate de către inculpați, prin apărător, nu sunt întemeiate.
Susține procurorul că nu poate fi vorba de nulitate absolută a rechizitoriului, întrucât a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, iar prima instanță a fost sesizată în mod corect.
Sub aspectul netemeiniciei, atât instanța de fond cât și cea de apel au administrat legal și au apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și persoana inculpaților, stabilind corect situația de fapt și vinovăția inculpaților pentru faptele pentru care au fost trimiși în judecată. De asemenea, nu se poate spune că inculpații s-au aflat în stare de legitimă apărare sau că au fost provocați de către partea vătămată. Probele din dosar arată că inculpații sunt cei care au declanșat scandalul.
Pune concluzii de respingere a recursurilor ca fiind nefondate, decizia recurată fiind temeinică și legală.
Inculpații recurenți - și -, având pe rând ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului ales.
Inculpatul recurent -, având ultimul cuvânt, se consideră nevinovat și arată că această condamnare îi va afecta viitorul, în acest moment fiind și student.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursurilor penale de față:
Judecătoria Răducăneni, prin sentința penală nr.34/6.02.2007 a hotărât următoarele:
Condamnă inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 10.12.1981 în municipiul I, județul I, cetățean român, studii 12 clase, șofer la I, necăsătorit, fără minori în întreținere, cu antecedente penale, CNP -, domiciliat în municipiul I,-, -. A,.4, județul I, la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.321alin.1 Cod penal cu reținerea art.40 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din aceeași infracțiune prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal.
În baza art.40 alin.1 Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit. d Cod penal contopește pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 300 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr.143/28.02.2005 a Judecătoriei Răducăneni, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 10.03.2005 și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 alin.1 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
II. Condamnă inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 18.04.1986 în municipiul I, județul I, cetățean român, studii medii, elev, necăsătorit, fără minori în întreținere, cu antecedente penale, CNP -, domiciliat în municipiul I,-, -. A,.4, județul I, la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal cu reținerea art.40 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din aceeași infracțiune prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal.
În baza art.40 alin.1 Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit. d Cod penal contopește pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 300 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr.143/28.02.2005 a Judecătoriei Răducăneni, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 10.03.2005 și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 alin.1 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
III. Condamnă inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 16.12.1984 în municipiul I, județul I, cetățean român, studii 9 clase, muncitor, necăsătorit, fără minori în întreținere, cu antecedente penale, CNP -, domiciliat în municipiul I,-,. 83,. A,.1,.6, județul I, la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.321alin.1 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art.82 alin.1 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală raportat la art.10 lit. h teza a II-a Cod procedură penală încetează procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate, fiul lui G și, născut la data de 10.03.1978 în localitatea R, județul I, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul I, împotriva inculpaților -, - și -, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, ca urmare a împăcării părților.
Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " Treime"
În baza art.191 Cod procedură penală și art.192 alin.1 pct.2 lit. b Cod procedură penală obligă fiecare inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.192 alin.1 pct.2 lit.b Cod procedură penală obligă partea vătămată la plata sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Coroborând materialul probatoriu administrat în cursul procesului penal, instanța reține următoarele:
În noaptea de 27/28.08.2005, inculpații -, - și -, aflați sub influența băuturilor alcoolice, s-au deplasat, cu autoturismul proprietatea părinților inculpaților, la barul Modus, situat pe raza localității G, comuna, județul I, unde se aflau aproximativ 60 tineri, care participau la discotecă, printre aceștia aflându-se și partea vătămată și martorii, -, -, A,,.
În jurul orei 0100, în timp ce se afla în bar, inculpatul - l-a acostat pe martorul, dar, la intervenția părții vătămate și a martorului, inculpatul s-a retras. După un timp, în jurul orei 0200-0230, cei trei inculpați au intrat în sala în care se desfășura discoteca și, manifestându-se violent, s-au îndreptat spre grupul de tineri în care se afla partea vătămată și martorii,,. Inculpatul - l-a lovit cu pumnul în zona feței pe, iar apoi a pulverizat cu spray lacrimogen în direcția martorului, în timp ce inculpatul - lovea cu o, la întâmplare, tinerii aflați în discotecă, precum și paharele, halbele pentru bere și alte ambalaje de sticlă aflate pe mese, fiind văzut de martorii - și.
Din cauza gazului lacrimogen, tinerii din sala de s-au panicat și, țipând, au fugit spre ușă, producându-se aglomerație, astfel încât, mulți tineri au căzut și au fost călcați de ceilalți. Inculpații - și - s-au oprit în dreptul ușii, unde, în timp ce Ť. și înjurau, îi loveau pe tinerii care ieșeau din discotecă, printre aceștia aflându-se și martorii și. În acest timp, inculpatul -, aflat pe terasă, a continuat să lovească cu bâta mesele și s-a îndreptat spre partea vătămată, pe care a început să o lovească cu bâta, acestuia alăturându-i-se și ceilalți doi inculpați, care au lovit-o pe partea vătămată cu pumnii.
de țipetele tinerilor, martorul a ieșit din bar și a văzut că din discotecă tinerii ieșeau speriați, în timp ce frații adresau amenințări cu acte de violență, iar - avea în mână o.
Scandalul provocat de cei trei inculpați a continuat atât în curtea barului, cât și pe drumul național, cei trei inculpați țipând, înjurând și amenințând tinerii care plecau de la discotecă.
Martorul an, alertat de fratele său, s-a deplasat cu autoturismul la discotecă unde l-a găsit pe lovit, plin de sânge pe față, și l-a transportat cu autoturismul la spital.
Situația de fapt a fost reținută de instanță prin coroborarea declarațiilor date, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, de martorii, -, an, -, -, -, și.
Referitor la declarația dată în instanță de martorul, având în vedere că după incident inculpații au încercat să influențeze martorul, aspect recunoscut de martor la urmărire penală, instanța va reține doar declarația dată de acest martor în cursul urmăririi penale, declarație care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Instanța nu a reținut la stabilirea situației de fapt declarațiile martorilor și A, declarații prin care inculpații au încercat să formeze convingerea că au fost provocați de partea vătămată și prietenii acesteia și au acționat violent în încercarea de a se apăra de agresiunea acestora, deoarece depozițiile martorilor nu se coroborează cu ansamblul probatoriu administrat în cauză.
De asemenea, instanța nu a reținut nici declarațiile martorilor și, deoarece martorii nu au asistat la incident, declarațiile lor bazându-se pe informații aflate de la alte persoane, constituind probe indirecte ce sunt înlăturate de declarațiile persoanelor care au perceput direct desfășurarea faptelor.
Referitor la apărările inculpaților, instanța reține că, deși aceștia au încercat să inducă ideea că au fost provocați de partea vătămată și că s-au aflat în legitimă apărare atunci când au folosit în incinta discotecii spray-ul lacrimogen și bâta, apărările nu sunt susținute de probe directe, martorii arătând că cei care au provocat scandalul și care apoi au exercitat acte de violență asupra tinerilor din discotecă au fost doar cei trei inculpați.
Astfel, deși, prin avocat, inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul reținerii infracțiunii de încăierarea prevăzută de art.322 alin.1 Cod penal, instanța față de modul de săvârșirea a faptelor reținute prin situația de fapt, constată că nu ne aflăm în prezența acestei infracțiuni care presupune manifestări violente reciproce între mai multe persoane. În cauza de față, doar inculpații s-au manifestat violent față de partea vătămată și față de tinerii aflați în incinta discotecii și, deși au susținut că și inculpatul - a fost lovit de către partea vătămată, prin probele administrate nu a fost dovedită această situație de fapt, din certificatul medico - legal depus de inculpat rezultând că leziunile cu care acesta s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală I, puteau data din data de 03.09.2005, declarația aparținând chiar inculpatului, în timp ce faptele deduse judecății au avut loc în noaptea de 27/28.08.2005. În consecință, față de cele arătate instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor în sensul reținerii în sarcina inculpaților a infracțiunii de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 Cod penal.
În drept, instanța reține că faptele inculpaților -, - și -,care în noaptea de 27/28.08.2005, aflându-se în incinta discotecii organizată de Modus -, au pulverizat spray lacrimogen, au proferat injurii și amenințări la adresa tinerilor care participau la discotecă și au exercitat acte de violență asupra tinerilor și bunurilor aflate în discotecă, producând astfel scandal public, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal.
Față de vinovăția dovedită a inculpaților instanța va aplica fiecăruia câte o pedeapsă la individualizarea căreia va face aplicarea criteriilor legale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal și limitele de pedeapsă fixate prin partea specială a codului penal, gradul de pericol social relativ ridicat al faptelor rezultat din modul de acțiune al inculpaților care folosind, într-un spațiu public și în prezența unui număr mare de persoane, substanțe lacrimogene și obiecte contondente au agresat atât verbal cât și fizic mai multe persoane necunoscute, persoana fiecărui inculpat și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, din fișele de cazier judiciar al inculpaților - și - rezultă că prin sentința penală nr.143/28.02.2005 a Judecătoriei Răducăneni, definitivă prin nerecurare la data de 10.03.2005, fiecare din cei doi inculpați a fost condamnat la pedeapsa de 3.000.000 lei vechi amendă penală. Față de aceste condamnări, instanța constată că infracțiunile ce au făcut obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în condițiile pluralității intermediare, motiv pentru care instanța va schimba încadrările juridice în sensul reținerii în sarcina acestor doi inculpați și a art.40 Cod penal.
Referitor la inculpatul -, instanța reține că prin sentința penală nr.4228/09.09.2002 a Judecătoriei Iași, inculpatul a fost condamnat la pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea în timpul minorității a infracțiunii de furt calificat. Având în vedere că, potrivit art.38 alin.1 lit. a Cod penal, la stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de condamnările privitoare la infracțiuni săvârșite în timpul minorității, instanța nu va mai reține dispozițiile art.37 lit. b Cod penal.
De asemenea, la stabilirea pedepselor instanța va reține atitudinea nesinceră adoptată de inculpați, care, în pofida probelor administrate în cauză, nu au recunoscut săvârșirea faptelor.
Față de cele reținute, instanța va aplica fiecărui inculpat câte o pedeapsă cu închisoare orientată spre minimul prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Având în vedere că inculpații - și - au săvârșit infracțiunile în condițiile pluralității intermediare, în baza art.40 alin.1 Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit. d Cod penal va contopi pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre cu cele aplicate prin sentința penală nr.143/28.02.2005 a Judecătoriei Răducăneni, definitivă prin nerecurare la data de 10.03.2005, urmând ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea.
Având în vedere vârsta tânără a inculpaților, precum și dispozițiile art.81 alin.1 lit. b Cod penal, instanța apreciază că pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se impune privarea de libertate, motiv pentru care, în baza art.81 Cod penal, va suspenda condiționat executarea pedepselor pe durata termenului de încercare stabilit conform art.82 alin.1 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală inculpaților li se vor pune în vedere dispoz.83 Cod penal a căror nerespectare poate determina revocarea beneficiului suspendării condiționate.
Sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, infracțiune pentru care acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, instanța reține că, potrivit art.180 alin.3 și 4 Cod penal, în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părților înlătură răspunderea penală, constituind o cauză ce împiedică exercitarea acțiunii penale, conform art.10 alin.1 lit. h teza a II-a Cod procedură penală.
În consecință, având în vedere declarațiile părților de la termenul din data de 08.06.2006, în baza art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală raportat la art.10 lit. h teza a II-a Cod procedură penală instanța va dispune încetarea procesului penal început împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal împotriva părții vătămate.
Referitor la acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Treime", județul I, instanța constată că partea civilă nu a administrat probe prin care să dovedească temeinicia acțiunii civile, motiv pentru care, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală va respinge acțiunea civilă.
Împotriva sentinței penale indicate mai sus au declarat apel inculpații, și, criticând în primul rând nelegalitatea hotărârii apelate. Inculpații au susținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 197 al. 2 teza I Cod procedură penală, deoarece rechizitoriul nu fost confirmat de procurorul ierarhic superior, încălcându-se astfel dispozițiile art. 264 al.3 și 4 Cod procedură penală. Cu privire la temeinicia sentinței penale atacate inculpații au arătat că prima instanță nu avut în vedere toate aspectele relevate de ansamblul probator administrate în faza de cercetare judecătorească și nu încercat să înțeleagă de ce există persoane care susțin că inculpații au fost provocați și s-au găsit în mijlocul unei încăierări.
Tribunalul Iași, prin decizia penală nr.572/7 decembrie 2007 respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații -, - și - și a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii tribunalul a reținut următoarele:
Prima instanță a fost sesizată conform dispozițiilor legale în vigoare la acea dată.
Dispozițiile art.264 alin.3 și 4 Cod procedură penală invocate de inculpați în susținerea nulității absolute a rechizitoriului și implicit sentinței primei instanțe, au intrat în vigoare la data de 10.09.2006, iar rechizitoriul nr. 844/P/2005 fost întocmit la data de 30.03.2006.
Dispozițiile art. 264 al.3 și 4 Cod procedură penală modificate prin OUG nr. 60/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 764/07.09.2006, Partea I, prevăd că rechizitoriul trebuie să fie verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de procurorul ierarhic superior, sesizarea instanței competente realizându-se doar dacă rechizitoriul nu fost infirmat de procurorul ierarhic superior.
Această condiție nu era prevăzută de legea în vigoare la data întocmirii rechizitoriului decât în situațiile prevăzute în art. 209 alin.5 Cod procedură penală și art. 264 alin.2 Cod procedură penală, situații care nu sunt incidente în cauză.
Dispozițiile noi nu sunt de natură să afecteze regularitatea rechizitoriului în cauză, care fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data de 30.03.2006.
Legea procesual penală este de imediată aplicare, însă cu efect numai pentru viitor, de la data intrării în vigoare și până la data abrogării. În caz contrar s-ar ajunge la aplicarea retroactivă legii.
Cum la data întocmirii rechizitoriului în cauză nu era supus confirmării, de către procurorul ierarhic superior, în virtutea principiului "tempus regit actum", tribunalul consideră că prima instanță fost legal sesizată.
Prima instanță administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și la persoana inculpaților, stabilind corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, și în săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Tribunalul consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin.2 Cod procedură penală, referitoare la aprecierea probelor atunci când prima instanță a stabilit că în noaptea de 27/28.08.2005, după ce inculpații, și au intrat manifestându-se violent în discoteca organizată în sediul MODUS din satul, comuna, județul I, lovit pe cu pumnul în față și pulverizat cu spray lacrimogen spre martorul, iar lovea la întâmplare cu pe tinerii aflați în discotecă și paharele, sticlele, halbele de bere aflate pe mesele din discotecă.
Gazul lacrimogen pulverizat de inculpatul provocat în rândul persoanelor aflate în discotecă acestea îmbulzindu-se spre ieșire și provocând aglomerație, prilej cu care mai mulți tineri au căzut, fiind călcați în picioare de ceilalți. În aceste condiții, inculpații și s-au așezat în ușa discotecii unde, țipând, înjurând și adresând amenințări cuvinte vulgare și jignitoare, loveau cu pumnii și picioarele pe tinerii care ieșeau din discotecă. Cei trei inculpați au continuat scandalul în curtea MODUS și apoi pe drumul național, țipând, înjurând și amenințând pe tinerii care plecau de la discotecă.
În mod judicios prima instanță și- întemeiat hotărârea pe mărturiile depuse în proces de martorii, argumentele pentru care prima instanță înlăturat declarațiile martorilor, și fiind apreciate ca întemeiată de instanța de apel.
Apărările prin care inculpații au urmărit să înlăture caracterul penal al faptelor sale ori să reducă pedepsele nu sunt susținute, din ansamblul probator administrat în cauză reieșind că după un scurt conflict al inculpaților cu numitul și partea vătămată care intervenit în apărarea acestuia, la de oră, cei trei inculpați au pătruns în discotecă unde, după ce au pulverizat spray lacrimogen, au început să înjure, să amenințe și să lovească cu pumnii, picioarele și chiar cu pe toți tinerii care, fiind panicați, încercau să iasă din discotecă.
Așa fiind, nu se poate spune că inculpații s-au aflat în stare de legitimă apărare sau că au fost provocați, deoarece ei sunt cei care au declanșat violențele.
Întrucât din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea de 27/28.08.2005 doar cei trei inculpați au exercitat acte de violență împotriva tinerilor din discoteca MODUS, tineri care însă nu s-au constituit într-un grup advers celui format de inculpați, ci doar, fiind panicați, încercau să fugă din acea discotecă, în mod corect apreciat prima instanță că fapta inculpaților nu se încadrează în dispozițiile art. 322 al.1 Cod penal.
Astfel, în mod legal și temeinic hotărât prima instanță condamnarea inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art. 321 al.1 Cod penal, stabilind pentru fiecare o pedeapsă principală și modalitatea de executare în acord cu criteriile prevăzute de dispozițiile art. 72 și 81 Cod penal.
Prima instanță omis să aplice inculpaților pedeapsa accesorie, însă această omisiune nu poate fi îndreptată de instanța de apel deoarece s-ar ajunge la agravare situației inculpaților în propria cale de atac, ceea ce este interzis de dispozițiile art. 372 al.1 Cod procedură penală.
În termenul prevăzut de art.385 ind.3 alin.1 Cod procedură penală, hotărârile pronunțate în cauză au fost recurate de inculpații -, - și -, care prin motivele scrise au invocat nelegalitatea în sensul încălcării dispozițiilor art.264 alin.3 Cod procedură penală, ceea ce atrage nulitatea hotărârilor cât și netemeinicia, motivat de faptul că probele dosarului nu conduc la concluzia vinovăției acestora și au solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.321 Cod penal.
Criticile formulate de inculpați sunt neîntemeiate.
În mod corect s-a reținut de către instanța de control judiciar că dispozițiile art.264 alin.3 din Codul d e procedură penală modificat prin nr.OUG60/2006 sunt inaplicabile în cauză.
Rechizitoriul întocmit de procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducănenia fost întocmit la 30 martie 2006 în dosarul penal nr.844/P/2005 și prin urmare este anterior modificărilor legislative.
Aliniatele 3 și 4 ale art.264 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin art. I pct.17 din nr.OUG60/2006 și prin urmare rechizitoriul dat în cauză nu era supus verificării.
Prin urmare sesizarea instanței s-a făcut cu respectarea normelor de procedură penală, iar motivul de critică vizând aplicarea dispozițiilor art.197 alin.2 Cod procedură penală este neîntemeiat.
Și vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de "ultraj contra bunelor moravuri" prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză.
În acest context ambele instanțe au analizat și evaluat corespunzător declarațiile martorilor, -, și -, constând în aceea că în noaptea de 27/28.05.2005 inculpații fiind prezenți la sala de a "MODUS " G, în public au proferat cuvinte și expresii obscene la adresa participanților la discoteca organizată în acest bar, au provocat scandal, țipând și manifestându-se violent, tulburând liniștea publică.
Analizând hotărârile atacate - în conformitate și cu dispozițiile art.385 ind.9 alin.3 Cod procedură penală - nu se constată nici alte motive care, luate în considerare din oficiu să conducă la casarea lor.
Așa fiind, recursurile declarate în cauză de inculpații -, - și - se vor respinge ca nefondate conform art.385 ind.15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.1 Cod procedură penală, inculpații-recurenți vor fi obligați și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații -, - și - împotriva deciziei penale nr.572 din 7 decembrie 2007 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
- -
19.IX.2008.-
2 ex.-
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședință publică din data de 17 2008
Completul compus din:
Președinte: -
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
INCHEIERE
La ordine fiind îndreptarea erorii materiale strecurată în minuta deciziei penale nr.455 din 11 2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul penal nr-.
Soluționarea îndreptării erorii, sesizată din oficiu, se face fără citarea părților și fără prezența procurorului.
CURTEA
Din oficiu, constatând că în minuta deciziei penale nr.455 din 11 2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul penal nr- s-a strecurat o eroare materială evidentă, în sensul că în loc de - s-a trecut.
Văzând și disp. art.195 alin.3 Cod procedură penală:
DISPUNE:
În baza disp.art.195 alin.3 Cod procedură penală îndreaptă eroarea materială strecurată în minuta deciziei penale nr.455 din 11.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul penal nr-, în sensul că în loc de - se va trece -.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Anton Dan, Tatiana Juverdeanu