Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 917/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR nr-
Decizia penală nr.917
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul (), fiul lui și al lui, născut la 10 aprilie 1985, domiciliat în com., sat, Cod poștal -, Județ B, împotriva deciziei penale nr.199/12.10.2009 a Tribunalului Buzău prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.30/27.02.2009 a Judecătoriei
Prin sentința penală nr.30/27.02.2009 Judecătoria Pad ispus în baza art.321 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.37 lit."a" Cod penal condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplicarea art.37 lit."a" Cod penal, a condamnat același inculpat la pedeapsa de un an și șase luni închisoare.
În baza art.33 lit."a" - 34 lit."b" Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
În baza art.83 alin.1 cod penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.256 din 12.05.2006 a Judecătoriei P, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total 4 ani închisoare.
În baza art.71 cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit."a" teza a II-a și lit."b" cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.118 lit."b" cod penal, a dispus confiscarea specială a obiectului tăietor - înțepător (sabie), folosit de inculpat la săvârșirea faptei și care a fost ridicat de organele de poliție și se află atașat la dosarul cauzei.
În baza art.191 alin.1 cod procedură penală, a obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurentul - inculpat (), pentru care a răspuns apărătorul ales, avocat, din cadrul Baroului P potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, având cuvântul arată că alte cereri prealabile nu are de formulat sau excepții de invocat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, precizează de asemenea că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat având cuvântul în dezbateri precizează că recurentul înțelege să critice hotărârea instanței de apel sub două aspecte.
Un prim aspect este acela al cuantumului pedepsei aplicate, pe care-l consideră prea mare în raport de fapta pentru care este judecat și modalitatea de săvârșire a acesteia.
Precizează că recurentul fiind dat afară din locația respectivă, nu a dorit altceva decât să i se accepte reprimirea în bar, iar datorită stării avansate de ebrietate nici nu și-a dat seama ce face și nici la acest moment nu-și aduce aminte ce a făcut.
Mai mult, recurentul este o fire mai sensibilă, foarte emotiv, ușor de impresionat și sensibilizat.
Un alt aspect, este acela că motivarea instanței de apel este una superfluă și nu au fost administrate toate probatoriile.
Așadar, în raport de cele mai sus expuse solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și redozarea pedepsei aplicate recurentului - inculpat, iar în situația în care instanța de control judiciar apreciază necesară trimiterea cauzei la instanța de apel pentru administrarea tuturor probatoriilor, să se procedeze în consecință.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în dezbateri pune concluzii de admitere a recursului față de cel de-al doilea aspect referitor la motivarea instanței de apel și trimiterea cauzei la această instanță.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată recurentului - inculpat, apreciază că aceasta a fost bine individualizată și corect aplicată față de fapta dedusă judecății, modalitatea de săvârșire a acesteia și persoana inculpatului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin decizia penală nr.199 din 12.10.2009 a Tribunalului Buzăua fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.30/27.02.2009 a Judecătoriei
Pentru a pronunța decizia respectivă instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.30/27.02.2009 Judecătoria Pad ispus condamnarea inculpatului, în baza art.321 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.37 lit."a" cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplicarea art.37 lit."a" cod penal, a condamnat același inculpat la pedeapsa de un an și șase luni închisoare.
În baza art.33 lit."a" - 34 lit."b" cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art.83 alin.1 cod penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.256 din 12.05.2006 a Judecătoriei P (dosar nr.477/2006), urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total 4 (patru) ani închisoare.
În baza art.71 cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit."a" teza a II-a și lit."b" cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.118 lit."b" cod penal, a dispus confiscarea specială a obiectului tăietor - înțepător (sabie), folosit de inculpat la săvârșirea faptei și care a fost ridicat de organele de poliție și se află atașat la dosarul cauzei.
În baza art.191 alin.1 cod procedură penală, a obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Inculpatul a criticat sentința penală sub aspectul individualizării pedepsei, vizând cuantumul acesteia.
A solicitat redozarea pedepsei în sensul micșorării cuantumului avându-se în vedere circumstanțele reale și personale, evidențiind precaritatea sănătății sale mentale.
Tribunalul, examinând sentința penală apelată a constatat că prima instanță a stabilit o situație veridică de fapt reținând corect vinovăția inculpatului.
Acesta a fost expertizat psihiatric și s-a stabilit că are discernământ.
Față de inculpat se fac aplicabile prev. art. 37 lit.a cod penal.
Pedeapsa rezultantă de 2 ani la care se adaugă o pedeapsă suspendată de 2 ani, prin cumul aritmetic rezultând o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Așa fiind, sentința penală este legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul () criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub două aspecte. Astfel acesta a arătat că un prim aspect este acela al cuantumului pedepsei aplicate, pe care-l consideră prea mare în raport de fapta pentru care este judecat și modalitatea de săvârșire a acesteia.
A precizat că fiind dat afară din locația respectivă, nu a dorit altceva decât să i se accepte reprimirea în bar, iar datorită stării avansate de ebrietate nici nu și-a dat seama ce face și nici la acest moment nu-și aduce aminte ce a făcut.
Mai mult, este o fire mai sensibilă, foarte emotiv, ușor de impresionat și sensibilizat.
Un alt aspect, este acela că motivarea instanței de apel este una superfluă și nu au fost administrate toate probatoriile.
Așadar, în raport de cele mai sus expuse a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și redozarea pedepsei aplicate, iar în situația în care instanța de control judiciar apreciază necesară trimiterea cauzei la instanța de apel pentru administrarea tuturor probatoriilor, să se procedeze în consecință.
Curtea, verificând hotărârea atacată, conform art. 38514Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală, constată că recursul este fondat pentru cel de-al doilea motiv de casare (însușit și de reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, în cuvântul acordat), aspect care face inutilă cercetarea concretă a primului motiv de casare.
Astfel, se constată vicii majore în ceea ce privește motivarea deciziei nr.199 din 12.10.2009 a Tribunalului Buzău. În acest sens, se observă cu ușurință că deși această instanță menționează că "prima instanță a stabilit o situație veridică de fapt reținând corect vinovăția inculpatului " atunci când a făcut expunerea sentinței Judecătoriei Pao mis să prezinte tocmai situația de fapt precum și motivele pentru care cea din urmă instanță a dispus condamnarea inculpatului.
Drept urmare, nu era posibilă evaluarea justeței sau injusteții aprecierilor Judecătoriei P câtă vreme, în considerentele deciziei Tribunalului Buzău - singurul loc în care instanța își poate spune punctul de vedere potrivit Codului d e procedură penală cu privire la legalitatea și temeinicia unei hotărâri atacate - nu se face vorbire tocmai despre aspectele considerate ca fiind corect apreciate de prima instanță.
De asemenea, motivarea propriu zisă a deciziei Tribunalului Buzău este practic inexistentă, rezumându-se la 3 propoziții - fraze precum "Tribunalul, examinând sentința penală apelată constată că prima instanță a stabilit o situație veridică de fapt reținând corect vinovăția inculpatului.
Acesta a fost expertizat psihiatric și s-a stabilit că are discernământ.
Față de inculpat se fac aplicabile prev. art. 37 lit.a cod penal ".
Se poate constata deci, că nici nu ne aflăm în prezența argumentației efective a soluției alese fiind vorba doar despre o reluare aleatorie și telegrafică a unor elemente privind persoana inculpatului.
O hotărâre judecătorească poate și trebuie să beneficieze de o motivare concisă și la obiect, dar această hotărâre judecătorească, la fel ca și altele ale aceluiași complet de judecată, a transformat noțiunea de "concis" în aceea de "lapidar", iar pe aceea de "lapidar" în aceea de "superficial" sau chiar lipsă, ca în cazul de față.
În plus, se constată că antepenultimul alineat al deciziei Tribunalului Buzău și anume "Pedeapsa rezultantă de 2 ani la care se adaugă o pedeapsă suspendată de 2 ani, prin cumul aritmetic rezultând o pedeapsă de 4 ani închisoare" nu are nici un înțeles, neavând predicat, doar deducându-se ceea ce a dorit să spună instanța de judecată.
Raportat la cele astfel constatate, Curtea constată că în cauză este incident cu prisosință motivul de recurs prev. de art. 3859al.1 pct. 9 Cod procedură penală invocat de recurentul inculpat, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, drept pentru care, în temeiul art. 38515al.1 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de inculpat împotriva deciziei nr.199/12.10.2009 a Tribunalului Buzău pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță pentru a proceda în conformitate cu cele de mai sus menționate.
Având în vedere și disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct.2 lit. c Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul (), fiul lui și al lui, născut la 10 aprilie 1985, domiciliat în com., sat, Cod poștal -, Județ B, împotriva deciziei penale nr.199/12.10.2009 a Tribunalului Buzău pe care o casează și trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 decembrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - -
Grefier
Red. /DC
2 ex./23.12.2009
f- - Judecătoria
a-- Tribunalul Buzău
G /
operator de data cu caracter personal
notificare nr. 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
