Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 128/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR nr-
DECIZIA NR. 128
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G, fiul lui R și, născut la 11.03.1974, domiciliat în comuna, sat, nr. 134, județul M, împotriva deciziei penale nr. 283 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr. 650 din 03.11.2005 pronunțată de Judecătoria Câmpina, prin care, în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 3 ani și 6 luni, termenul de încercare fiind stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 14 și art. 356 Cod procedură penală, rap. la art. 998, 999 și 1000 alin. 3, art. 1003 cod civil precum și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S, precum și în solidar cu asigurătorul SC Asigurări SA până la concurența sumei de 20.000 lei, la plata sumei de 42.782,8 lei, despăgubiri civile, din care 7.500 lei cheltuieli de spitalizare, 16.532,8 lei venituri nerealizate și 18.750 lei daune morale în favoarea părții civile -parte vătămată, respingându-se restul pretențiilor civile.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998, 999, 1000 Cod civil precum și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC și asigurătorul SC Asigurări SA la plata sumei de 1735 lei lunar, cu titlu de prestație periodică în favoarea părții civile, începând de la data pronunțării și până la momentul încetării stării de nevoie a părții civile -partea vătămată.
În baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală rap. la art. 106 din OUG nr. 150/2002, art. 1000 alin. 3, art. 1003 Cod civil precum și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 a fost obligat inculpatul cu partea responsabilă civilmente SC S precum și în solidar cu asigurătorul SC Asigurări SA până la concurența sumei de 20.000 RON la plata sumei de 1026,5 cheltuieli de spitalizare, în faovarea părții civile
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta parte civilă SC Asigurări SA prin consilier juridic, lipsind recurentul inculpat G pentru care a răspuns avocat ales din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 27, intimatul parte civilă pentru care a răspuns avocat ales, din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar fila 17, recurenta parte responsabilă civilmente SC S și intimatul parte civilă Spitalul " "
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimatul parte civilă, depune la dosar declarația autentificată sub nr. 13/2008 eliberată de Biroul Notarului Public -.
Curtea, constată că recurentul inculpat G nu s-a prezentat în instanță și avea posibilitatea de a fi audiat în fața instanței de recurs, întrucât nu a fost audiat în fața instanței de apel.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, consilier juridic pentru recurenta parte civilă și avocat pentru intimatul parte civilă, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursurilor.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursurilor.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurentul parte civilă, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor în latură civilă, în sensul respectării limitelor plafonului conform Ordinului 9/2002.
De asemenea, să se ia act de renunțarea intimatului parte civilă la pretențiile civile.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică hotărârile pronunțate atât în latură civilă cât și în latură penală.
În latură civilă, solicită admiterea recursului, constatându-se că partea civilă a renunțat la prestația lunară periodică, așa cum reiese din declarația de renunțare depusă la dosar, la acest termen de judecată, solicitând să se ia act.
În latură penală, critică hotărârile pronunțate ca fiind netemeinice, apreciind că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei aplicată inculpatului nu ține cont de împrejurările comiterii faptei, de modalitatea producerii accidentului, de conduita inculpatului atât anterior cât și ulterioră producerii accidentului și de persoana acestuia.
Solicită să fie avută în vedere declarația dată de către inculpat la instanța de fond, potrivit căreia atelajul părții vătămate era oprit în stradă și nu era semnalizat.
De asemenea, să fie avută în vedere împrejurarea că inculpatul a sprijinit partea civilă atât cu sume de bani cât și asistență medicală. Solicită aplicarea unei pedepse mai mici, având în vedere că nu este vorba de o infracțiune săvârșită cu intenție.
Cu privire la recursul părții civile SC Asigurări SA, solicită admiterea recursului având în vedere platforma maximă admisibilă.
În ceea ce privește recursul părții responsabile civilmente SC S, solicită admiterea.
Avocat, având cuvântul pentru intimata parte civilă, cu privire la recursul inculpatului, în latură penală lasă la aprecierea instanței măsura ce se va dispune, iar în latură civilă solicită să se ia act de declarația de renunțare a părții civile la acordarea prestației periodice lunare.
Cu privire la recursul declarat de partea civilă solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta parte civilă, cu privire la recursul inculpatului, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor inculpatului și părții responsabilă civilmente, casarea hotărârilor în parte în latură civilă, având în vedere înscrisul depusă la acest termen de judecată de partea civilă, prin care a renunțat la acordarea prestației periodice lunare solicitate inculpatului și părții responsabile civilmente.
De asemenea, să se ia act că s-au menținut aceste pretenții numai cu privire la asigurător, solicitând ca acesta să-i plătească prestația periodică lunară.
Solicită menținerea în rest a dispozițiilor hotărârii atacate, considerând că a fost corect individualizată pedeapsa aplicată, având în vedere actele dosarului.
În ceea ce privește recursul asigurătorului solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 650 din 03.11.2007 Judecătoria Câmpina în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului G, fiul lui R și, născut la 11.03.1974, domiciliat în comuna, sat, nr. 134, județul M, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
In baza art.81 cod penal s- dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioada de 3 ani si 6 luni închisoare, termen de încercare stabilit in condițiile art.82 cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal.
In baza art. 14 si 346 rap.la C.P.P. art. 998, 999, 1000 alin. 3, 1003 cod civil precum si art.54 din Legea 136/1995 a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilimente SC, cu sediul in S,-, județul M, precum si in solidar cu asigurătorul SC. ASIGURĂRI SA, pana la concurenta de 20.000 lei RON (200.000.000 ROL); la plata sumei de 42.782,8 lei RON ( 427.828.000 lei ROL; despăgubiri civile din care 7500 lei RON( 75.000.000 ROL,) cheltuieli de spitalizare, 16,532,8 lei RON (165.328.000 lei ROL) venituri nerealizate si 18.750 lei RON ( 187.500.000 lei ROL) daune morale in favoarea părții civile -parte vătămata si s-au respins restul pretențiilor civile.
In baza art. 14 si 346 p, rap.la art.998, 999, 1000 al. 3 si 1003 cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilniente SC si asigurătorul SC ASIGURĂRI SA. la plata sumei de 1735 lei RON ( 17.350.000 lei ROL; lunar, cu titlu de prestație periodica, în favoarea părtii civile începând de la data pronunțării hotărârii si pana la momentul încetării stării de nevoie a pârtii civile- parte vătămata.
In baza art. 14 si 346 rap.la C.P.P. art.106 din OUG 150/2002, art.1000 alin.3.1003 cod civil, precum si art.54 alin.2 clin Legea 136/1995 a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC si cu asigurătorul SC ASIGURĂRI SA până la concurenta sumei de 200.000.000 lei ROL (20.000 lei RON); la plata sumei de 1026,5 lei RON ( 10.265.000 lei ROL); cheltuieli de spitalizare în favoarea pârtii civile CAS
In baza art. 191. a C.P.P. fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 160 lei. RON (1.600.000 lei ROL) cheltuieli judiciare avansate de stat in favoarea acestuia.
In baza art. 193 a C.P.P. fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 2000 lei RON (20.000.000 lei ROL); cheltuieli de judecata in favoarea partii vătămate.
Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța de fond a reținut ca in seara zilei de 06.08.2003 in jurul orei 21.30 partea vătămata se deplasa pe DN 1 in direcția -B conducând autocamionul proprietate personală marca R cu nr. de înmatriculare HR.04-, la care era atașat vagonul apicol cu nr. de înmatriculare -. In cabina autocamionului se afla martora, iar martorul conducea, autoturismul proprietate personala Skoda, cu nr. de înmatriculare C-B-190. In jurul orei 21,45 în timp ce rula în direcția mai sus amintită, partea vătămată a constatat că sistemul de direcție al autocamionului prevăzut cu servomecanism hidraulic, a început să funcționeze defectuos, în sensul că manevra de virare se efectua dificil. Cu aceeași ocazie a constatat că și sistemul de frânare nu funcționează corespunzător deoarece mașina mergea mergea înfrânat.
A continuat să ruleze în aceste condiții și la 85, în afara localității atunci când defecțiunile s-au agravat a oprit autocamionul pe unu a sensului de mers P-B, la marginea părții carosabile, fără însă a-l scoate pe acostament deși starea drumului permitea acest lucru. Astfel, în zona în care a oprit autocamionul, drumul național este prevăzut cu spațiu de siguranță de 1,40 m și alături se afla o porțiune de pământ pe care se putea opri autovehiculul.
Numitul a oprit autoturismul pe care îl conducea în fața autocamionului R, pe spațiul de siguranța. Partea vătămata a aprins luminile de avarie ale autocamionului pe care îl conducea, iar martorul anterior menționat a poziționat în spatele ansamblului autocamion remorcă, un triunghi reflectorizant. Ulterior, cu o lampa portabila, conectată la autoturism a încercat sa remedieze defecțiunea. Martora, soția părții vătămate, se afla langa cei doi. Cele trei persoane arătate anterior se aflau in pozițiile menționate, respectiv din direcția P B, s-a deplasat autotractorul marca Scania, cu nr. de înmatriculare -, prevăzut cu semiremorca cu nr. de înmatriculare - proprietatea părtii responsabile civilmente SC S, condus de către inculpat. Datorita stării de oboseala acumulate si a neatenției, acesta a observat târziu autocamionul staționat si a intrat în coliziune cu vagonul apicol.
Urmare impactului, autocamionul si vagonul apicol a fost împins catre sensul de mers B, iar partea vătămata a fost prinsă între cabina si motor si tărâtă câțiva metrii. Autoturismul Skoda a fost proiectat pe câmp. In urma accidentului cele trei autovehicule au fost avariate.
In momentele premergătoare producerii accidentului, autotrenul condus de catre inculpat rula conform diagramei tahograf cu o viteza cuprinsa intre 55-60 km /. În ziua respectiva inculpatul a condus în intervalele orare 0,30-4,20; 5,45-8,00; 11,30-12,15; 14.15-14,50; 20,15-23.00 și rezulta cu certitudine că inculpatul a acumulat in ziua respectiva o stare avansată de oboseala, in condițiile în care la ora producerii accidentului avea mai mult de 7 ore de condus si deplasarea sa în cursa începuse la primele ore ale zilei.
În urma evenimentului rutier, partea vătămata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare mai mult de 120 zile de îngrijiri medicale, având diagnosticul de "paraplagie motorie completa si incompleta senzitivă" prezentând o infirmitate fizica ce necesită îngrijire permanentă.
Ulterior accidentului, partea vătămata a fost internară în Spitalul Clinic de Urgenta Dr. B, secția Neurochirurgie, in perioada 07.08.2003-21.09.2003 si apoi in secția de recuperare a aceluiași spital in perioada 21.08.2003-12.10.2003.
Accidentul de circulație s-a produs ca urmare a acțiunilor atât ale inculpatului cât și ale părții vătămate. Astfel, inculpatul prin activitățile sale a încălcat prevederile art. 35 și 48 din OUG nr. 195/2002, deoarece nu a avut un comportament de natură a nu pune în pericol viața și integritatea corporală a persoanelor și nu a adaptat viteza de mers în funcție de condițiile de drum, încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, precum și pe cele ale art. 150 și art. 181 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002 pentru că nu a păstrat o distanță suficientă față de autoturismul depășit și a condus într-o avansată stare de oboseală.
În ceea ce privește pe partea vătămată, aceasta a încălcat prevederile art. 173 alin. 3 din regulament, deoarece nu a scos autocamionul în afara părții carosabile, deși acest lucru era posibil.
Se reține de către instanța de fond că gradul de vinovăție în producerea accidentului este diferit.
Inculpatul având o contribuție esențiala in producerea acestui eveniment rutier, apreciată în procent de 75%. Contribuția părtii vătămate a fost considerată ca fiind mult mai redusă, acțiunile acesteia creând condițiile producerii accidentului fără a-1 determina in mod obligatoriu. In concret, in condițiile in care inculpatul nu ar fi prezentat o avansata stare de oboseala si ar fi dat dovadă de o mai mare atenție in conducerea autotractorului marca Scania, configurația drumului si condițiile de vizibilitate permițând observarea obstacolului, a dimensiunilor acestuia si a poziției sale pe carosabil, accidentul ar fi putut fi evitat.
Față de starea de fapt astfel reținută, instanța de fond a apreciat ca în drept, acțiunile inculpatului G întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala din culpa, prev.de art. 184 al.2 si 4 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că pe perioada spitalizării precum si ulterior, partea civila a efectuat cheltuieli în cuantum de 10.000 lei (100.000.000 lei ROL), constând in achiziționarea de medicamente, alimente si alte produse necesare pe perioada spitalizării, contravaloarea deplasărilor între localitatea de domiciliu si B, unde a efectuat mai multe controale medicale, precum si contravaloarea medicamentelor si a tratamnetelor de recuperare.
Totodată instanța de fond a reținut din coroborarea mențiunilor din adeverința nr. 1 /6.01.2004 emisa de SC F, cu cele din adeverința nr.S/17.05.2005 emisa de ASOCIAȚIA DE - FILIALA JUDEȚEANĂ H, precum si cu declarațiile martorilor audiați in cauza, că anterior producerii accidentului, in anul 2003, partea civilă obținea din desfășurarea activității de apicultor un venit de 400.000.000 ROL anual, ca urmare a comercializării mierii de albine. Reținând ca in cursul anilor 2004 si 2005 partea civila a deținut in continuare aproximativ același număr de stupi, dar producția acestora a scăzut ca urmare a faptului ca nu s-a mai plecat in pastoral, instanța ca considerat ca prejudiciul suferit de partea civila este in cuantum de 300.000.000 ROL pentru fiecare din cei doi ani, deci în total 600.000.000 ROL.
A mai reținut instanța de fond că din înscrisurile depuse de partea responsabila civilmente la dosarul cauzei, rezulta că aceasta a achitat părtii civile cu titlu de despăgubiri civile, suma de 284.672. 000 ROL.
Sub aspectul daunelor morale solicitate de partea civila, instanța de fond a considerat ca acestea sunt întemeiate si doveditte in cuantum de 187.500.000 ROL întrucât în urma accidentului de circulație acesta a necesitat o lungă perioadă de spitalizare ce a presupus suferințe fizice și morale și a rămas cu o infirmitate motorie permanentă.
De asemenea, instanța de fond a apreciat ca pretențiile părții civile privind obligarea la plata unei prestații periodice viagere, reprezentând diferența dintre venitul lunar pe care l-ar fi obținut în situația în care nu și-ar fi pierdut total capacitatea de muncă și pensia de invaliditate ce i-a fost stabilită de CASS, sunt întemeiate, astfel că a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente și alături de asigurător la plata unei sume de 17.350.000 ROL.
Împotriva acestei sentințe au formular apel inculpatul, partea civila, asigurătorul SC.SA și parrea responsabila civilmentc SC., S, criticând-o ca nelegală si netemeinică.
Astfel, apelantul parte civila a criticat sentința pronunțata de instanța de fond atât în ceea ce priveste latura penală cât și latura civila a cauzei, sustinand in latura penala ca s-au încălcat dispozițiile art 75 si 77 cp. întrucât nu i s-a permis lecturarea declarației, data in fața instanței, asistat de un traducător, deși a adus la cunoștința instanței că nu înțelege și nu vorbește cursiv limba română.
t__-
Totodată, partea civila a arătat că instanța de fond nu a administrat suficiente probe din care să rezulte situația de fapt, autocamionul pe care îl conducea nu a fost cercetat de către expert si nu au fost audiați martori pentru lămurirea unor aspecte importante legate ele defecțiunea intervenită la autocamion.
În ceea ce privește latura civila a cauzei, a arătat ca instanța de fond a apreciat in mod greșit starea de nevoie in care se afla, precum si urmările accidentului și a redus daunele morale de la 400.000.000 ROL la 187.000.000 ROL. deși a rămas cu infirmitate fizica permanenta.
S-a mai aratat ca instanța de fond a refuzat in mod nejustificat efectuarea unei expertize apicole care sa aibă drept obiectiv stabilirea veniturilor concrete de care a fost lipsita partea civila, ca urmare a accidentului, astfel ca s-a acordat despăgubiri intr-un cuantum necorespunzator.
Ca atare, partea civila a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte atât in latura civila cat si in latura penala a sentinței atacate, majorarea cuantumului, daunelor morale de la 18.750 RON la 40.000 RON, iar sub aspectul laturii penale, să se retina ca nu a avut nici o culpa in producerea accidentului, culpa aparținând inculpatului într-o proporție de la.
Apelantul -inculpat Gac riticat sentința instanței de fond sub aspectul individualizării judiciare a pedepei, arătând ca pedeapsa aplicata este prea mare raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii, conduita sa după săvârșirea acesteia si gradul de culpa în producerea accidentului.
Cu privire la cheltuielile de spitalizare, apelantul -inculpat a apreciat ca acestea -sunt prea mari raportat la dovezile făcute de partea civila. Referitor la veniturile nerealizate, apelantul inculpat a arătat ca suma acordata de instanta de fond este prea, iar urmare accidentului partea civila a continuat sa desfășoare activitate obținând ve nituri din valorificarea de de albine.
Asigurătorul SC Asigurări SA a arătat in apelul declarat că horararea instanței de fond este nelegală întrucât încalcă prevererile Ordinului nr. 9/2002 al Comisiei de Supraveghere a asigurărilor și normelor privind aplicarea Legii în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule valabile pentru anul 2003, obligând societatea la despăgubiri totale în cuantum de 42.782,8 RON, cuantum ce depășește cu mult limita de 20.000 RON, prevăzuta de lege.
Ca urmare, asigurătorul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței in parte in latura civila, in sensul înlăturării obligației societății de a plăti o prestație lunara în cuantum de 1735 RON alături de inculpatul
Prin decizia penală nr. 283 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova au fost respinse apelurile declarat de inculpatul G, fiul lui R și, născut la 11.03.1974, domiciliat în comuna, sat, nr. 134, județul M, părțile civile nr. SC Asigurări SA- Sucursala P și, domiciliat în comuna, sat,-, județul H și partea responsabilă civilmente SC S, cu sediul în S,-, județul M, împotriva sentinței penale nr. 650 din 03.11.2005 pronunțată de Judecătoria Câmpina, ca nefondate
De asemenea, a fost respinsă cererea expertului G privind suplimentarea onorariului de expert.
Apelantul inculpat Gaf ost obligat la 20 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această această soluție instanța de apel a precizat că judecătoria a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a probelor administrate în cauză în toate fazele procesului penal, din acestea rezultând atât existența faptei cât și săvârșirea acesteia cu vinovăția cerută de lege.
Au fost avute astfel in vedere: procesul- verbal de cercetare la fata locului si schitele locului producerii accidentului, procesul verbal de inspecție tehnica, procesele verbale de recoltare a probelor biologice si buletinele de analiza, toxicologica alcoolemie, declarațiile pârtii vătămate, actele medicale,copia contractului de munca al inculpatului, copia politiei ele asigurare obligatorie de răspundere civila,copia diagramei tahograf, declarațiile martorilor si, raportul de constatare medico-legala nr. 202/C/20U4 întocmit de SML. H, raportul de expertiza tehnic auto întocmit de ing., completarea la raportul de expertiza tehnica întocmit de ing., cercetarea la fața locului si declarațiile inculpatului.
Totodată la propunerea părții vătămate au fost audiați martorii, în ceea ce privește modul de producere al accidentului, iar în dovedirea laturii civile instanța de fond aaa udiat martorii și.
Se mai arată că, pe baza acestor probe, instanța de fond a reținut în mod corect că în seara zilei de 6.08.2003 in jurul orei 21,30 partea vătămata se deplasa pe DN 1 în direcția-B conducând autocamionul proprietate personala marca R, cu nr. de înmatriculare HR.04. la care era atașat vagonul apicol cu nr.de înmatriculare -. In cabina autocamionului se afla martora, iar martorul conducea autoturismul proprietate personala Skoda, cu nr. de înmatriculare (C-B-190. In jurul orei 21,45 în timp ce rula in direcția mai sus amintita, partea vătămata a constatat ca sistemul de direcție al autocamionului, prevăzut cu servomecanism hidraulic, a început sa funcționeze defectuos, in sensul ca manevra de virare se efectua dificil. Cu aceasi ocazie a constatat ca si sistemul de franare nu funcționează corespunzător deoarece mașina mergea înfrânat.
A continuat sa ruleze in aceste condiții si la km 85, in afara localității, atunci când defectiumle s-au agravat a oprit autocamionul pe Ias ensului de mers P-B, la marginea pârtii carosabile, fara insa a-1 scoate pe acostament deși starea drumului permitea acest lucru. Astfel, în zona unde a oprit autocamionul partea vătămata, drumul național este prevăzut cu spatiu de siguranța de 1,40 m si alături se afla o porțiune de pământ pe care se putea opri autovehiculul.
Numitul a oprit autoturismul pe care ii conducea în fata autocamionului R, pe spațiul de siguranța. Partea vătămata a aprins luminile de avarie ale autocamionului pe care ii conducea, iar martorul anterior menționat a poziționat in spatele ansamblului autocamion remorca un triunghi reflectorizant. Ulterior, cu o lampa portabila, conectata la autoturismul ca acesta sa remedieze defecțiunea. Martora, soția pârtii vătămate se afla langa cei doi. Cele trei persoane menționate anterior se aflau in pozițiile menționate, din direcția P B, s-a deplasat autotractorul marca Scania, cu nr. de înmatriculare -, prevăzut eu semiremorca cu nr. de înmatriculare MS 8" proprietatea pârtii responsabile civilmente SC S, condus de către inculpat. Datorita stații de oboseala acumulate si a neatenției, acesta a observat târziu autocamionul staționat si a intrat în coliziune cu vagonul apicol.
Urmare impactului, autocamionul si vagonul apicol a fost împins către B, iar partea vătămata a fost prins intre cabina si motor si tarat câțiva metrii. Autoturismul. Skoda a fost proiectat pe câmp. In urma accidentului cele trei autovehicule au fost avariate.
În momentele premergătoare producerii accidentului, autotrenul condus de către inculpat rula conform diagramei tahograf, cu o viteză cuprinsă între 55-60 / În ziua respectivă o mare cantitate de oboseală, în condițiile în care la ora producerii accidentului avea mai mult de 7 ore de condus și deplasarea sa în cursă începuse la primele ore ale zilei.
În urma evenimentului rutier, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare mai mult de 120 zile de îngrijiri medicale, având diagnosticul de "pataplagie motorie completa si incompleta senzitivii", prezentând o infirmitate fizica care necesita îngrijire permanenta.
Ulterior accidentului, partea vătămata a fost internata in Spitalul Clinic de Urgență. Dr. - B, secția Neurochirurgie, in perioada 07.08.2003-21.09.2003 si apoi in secția de recuperare a aceluiași spital in perioada 21.09.2003- 13.10.2003.
Se mai precizează că instanță de fond a reținut in mod corect ca accidentul de circulație s-a produs atat din culpa inculpatului, care a încălcat prevederile art. 35 si 48 din OUG 195/2002 precum si cele ale art. 150 si 181 dm Regulamentul de aplicarea (OUG 195/2002, cât și din culpa părtii vătămate, care a încălcat prevederile art. 173 al.3 din același regulament, întrucât nu a scos autocamionul in afara părții carosabile, desi acest lucru era posibil.
Totodată instanța de fond a apreciat in mod legal si temeinic că inculpatul a avut o contribuție esențiala in producerea acestui eveniment rutier, cu o culpa în proporție de 75%, contribuția partii vătămate fiind mult mai redusă, acțiunile acesteia creând condițiile producerii accidentului, fără însă a-1 determina.
Sub aspectul situației de fapt reținuta mai sus, instanța de fond a apreciat in mod corect ca nu pot fi reținute susținerile părtii vătămate in sensul ca s-a aflat in imposibilitate absoluta de a scoate autovehiculul in afara pârtii carosabile, din raportul de expertiza tehnica auto rezultând ca defectarea servomecanismului hidraulic de direcție nu conduce la imposilibilitatea efectuării manevrei de virare a roților directoare ci doar la o ingreunare a acesteia, fiind necesară aplicarea unei mai mari forțe fizice de către conducătorul auto.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, în mod just se arată că instanța de fond a preciat ca scopul preventiv educativ si sanctionator prev.de art. 52 si 72 Cod penal, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse către minimul special prevăzut de lege, apreciind totodată ca sancțiunea constituie un avertisment suficient de natura a asigura reeducarea sa si fără a fi necesara executarea pedpesei in regim privativ de libertate.
La stabilirea pedepsei si a modalității de executare a acesteia, fiind avute în vedere imprejurarile comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, culpa comuna în producerea accidentului, cat si circumstanțele persoanei ale inculpatului, care nu are antecedente penale, este casatorii, are in întreținere un copil minor, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră.
Ca atare, și sub aspectul individualizării pedepsei, tribunalul a apreciat că instanța de fond a dat o soluție legală și temeinică.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Tribunalul a apreciat că soluția instanței de fond este legală și temeinică pe probele administrate în latură civilă, repsectiv declarațiile martorilor și, audiați la propunerea părților vătămate, adeverința nr. 1/06.01.2004 emisă de SC Făgăraș, adeverința nr. 8/17.05.2005 emisă de Asociația de, înscrisurile depuse la dosar de partea civilă, acte medicale, acte din care rezultă că a fost încadrat în gradul I de handicap.
Ca atare, în baza probatorilor administrate, tribunalul a apreciat că instanța de fond în mod întemeiat a cuantificat cuantumul despăgubirilor civile la suma de 10.000 lei.
Sub aspectul daunelor morale, de asemenea, instanța de fond a apreciat în mod corect ca urmare a accidentului că partea civilă a necesitat o lungă perioadă de spitalizare, ce a presupus suferințe fizice și morale și a rămas cu o infirmitate motorie permanentă, fiindu-i afectate ca atare dreptul la integritate fizică și sănătate, cauzându-i-se un prejudiciu moral susceptibil de a fi acoperit prin acordarea unor despăgubiri civile în cuantum de 18.750 lei.
Sub aspectul cuantumului veniturilor nerealizate de partea civilă, în cursul anilor 2004-2005, ca urmare a neputinței de a desfășura activitatea de apicultor, tribunalul a apreciat, în raport de concluziile raportului de expertiză efectuat în faza procesuală a apelului de către expert G, că instanța de fond a acordat în mod legal despăbubiri civile în sumă de 165.328.000 ROL, reprezentând venituri nerealizate în cursul anilor 2004-2005.
În raport de toate probele administrate în cauză, tribunalul a apreciat că nu se impune majorarea cuantumului daunelor morale și nici a sumelor acordate cu titlul de venituri nerealizate.
De asemenea, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și sub aspectul obligării inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilemente și alături de asigurător la plata unei prestații periodice lunare către partea civilă în cuantum de 1735 RON, suma reprezentând diferența dintre venitul lunar pe care l-ar fi obținut în situația în care nu și-ar fi pierdut total capacitatea de muncă și pensia de invaliditate ce i-a fost stabilită de, suma de natură să acopere integral prejudiciul suferit de partea civilă.
În ceea ce privește criticile formulate de asigurător, instanța le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, respectând atât dispozițiile Ordinului nr. 9/2002 al Comisiei de supraveghere a asigurărilor cât și Normele privind aplicarea legii în materia asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule valabile pentru anul 2003.
Astfel, cuantumul total al despăgubirilor acordate de instantă părților civile și Spitalului de Urgență Dr. B nu depășește plafonul total de 100.000 RON, prevăzut de art. 10 alin. 1 lit. b din Normele privind aplicarea legii în materia asigurărilor obligatorii pentru pagube produse terților prin accidente, valabil pentru anul 2003.
Împotriva celor două hotărâri judecătorești au declarat recurs asigurătorul SC SA, partea responsabilă civilmente SC S și inculpatul.
În motivarea căi de atac a recursului asigurătorul a precizat că hotărârea instanței de fond dar și cea a apelului sunt nelegale deoarece nu s-au respectat limitele prevăzute în Ordinul nr. 9/2002 al Comisiei de supraveghere a asigurărilor dat în aplicarea Legii nr. 136/1995. Se arată că acest ordin prevede că în cazul vătămărilor corporale se acordă despăgubirie de către asigurător de până la limita sumei de 2000 RON pentru fiecare persoană, însă în speță asigurătorul a fost obligat la sume ce depășesc această limită. Mai arată asigurătorul că pentru partea civilă poate acorda numai 19531,39 lei iar pentru CAS B 468,61 lei în urma aplicării unor metode de calcul, metode care însă nu sunt explicate în niciun mod.
În final s-a mai solicitat înlăturarea obligației de a plăti prestație lunară în cuantum de 1735 RON în solidar cu inculpatul G și cu partea responsabilă civilmente urmând ca instanța să țină cont de metodele de calcul arătate prin aplicarea indicelui de 0,45652 sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri în favoarea părților civile de către instanțele anterioare.
Inculpatul în motivarea căii de atac solicită reducerea pedepsei aplicate, motivând că a recunoscut încă din faza urmării penale comiterea infracțiunii.
De asemenea, a solicitat ca instanța să ia act de înțelegea ivită între partea vătămată și partea responsabilă civilmente cu privire la prestația periodică lunară, conform căreia prima renunță ca cea de-a doua să-i mai dea această prestație.
Partea responsabilă civilmente în motivarea recursului formulat a solicitat să se ia act de înțelegerea ivită între aceasta și partea vătămată cu privire la prestația periodică, solicitând modificarea în consecință a laturii civile a celor două hotărâri judecătorești anterioare.
Examinând recursurile formulate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și conform art. 3859alin. 3 C.P.P. Curtea apreciază că aceste căi de atac sunt fondate pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
În urma analizării probatoriilor administrate în cauză atât instanța de fond cât și cea de apel în mod justificat au apreciat că inculpatul se face vinovat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, iar vinovăția sa corect apreciată ca fiind într-un procent de 75% iar cealaltă parte a culptei datorându-se persoanei vătămate.
Inculpatul a precizat că pedeapsa aplicată este într-un cuantum mult prea mare, față de circumstanțele sale persoanele și de conduita avută pe parcursul procesului penal. Curtea consideră că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia nu este mult prea aspră, ținând cont că deși în genere se poate susține că inculpatul ar fi recunoscut că se face vinovat de infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, în deosebi pe parcursul cercetării judecătorești din fața primei instanțe ar fi incercat să impute cea mai mare parte a culpei sale unui autoturism care s-ar fi deplasat din sens opus și care l-ar fi "orbit" cu farurile. Ținând cont de toate circumstanțele personale și reale, instanța de recurs apreciază că pedeapsa i-a fost aplicată inculpatului într-un cuantum corect dozat, el beneficiind totodată de clemența instanțelor judecătorești care au dispus printre altele suspendarea condiționată a executării acesteia.
Așa cum rezultă și din practicaua acestei hotărâri judecătorești, în ședința publică din data de 31.01.2008 partea vătămată a depus la dosarul cauzei declarație autentificată sub nr. 13/22.01.2008 la Biroul Notarului Public " " conform căreia în ce privește latura civilă acestui proces penal se precizează că renunță la plata din partea inculpatului G și a părții responsabile civilemnte SC a prestației periodice în sumă de 1735 RON lunar acordată prin sentința Judecătoriei Câmpina nr. 650/2005 și menținută de către Tribunalul Prahova.
Ținând cont de această mențiune formulată de către partea vătămată, Curtea consideră că recursurile inculpatului și a părții responsabile civilmente sunt fondate în ceea ce privește latura civilă a cauzei, urmând ca instanța de recurs să înlăture obligarea celor doi la plata acestei prestații periodice.
Din modul redactării declarației mai sus amintite se poate desprinde concluzia că persoana vătămată după ce s-a împăcat cu inculpatul și partea responsabilă civilmente dorește totuși a beneficia de prestația periodică, dar care să fie achitată de către asigurător. Aceasta deoarece în caz contrar persoana vătămată ar fi trebuit să menționeze că renunță cu totul la a primit această prestație periodică s-au cel puțin să-l includă și pe asigurător în cuprinsul respectivei declarații, ceea ce însă nu a făcut.
Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule aplicabile pentru accidentele produse în anul 2003 stabilite prin Ordinul nr. 9/2002 publica în Monitorul Oficial nr. 882/07.12.2002 menționează la art. 10 alin. 1 lit. b că "în care în unul și același accident indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor asigurătorul acordă despăgubiri până la 200.000.00 ROL pentru fiecare persoană. în caz de vătămări corporale., inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial".
Din analiza acestui text de lege coroborat cu întreaga reglementare a legii nr. 136/1995, Curtea constată că suma de 200.000.000 ROL stabilită pentru fiecare persoana este plafonul maxim pe care asigurătorul îl poate acorda uneia dintre persoanele vătămate întru-un accident de autovehicul.
În această situație asigurătorul va putea răspunde pentru pagubele produse persoanei vătămate atât pentru despăgubirile materiale, morale stabilite de căte instanțele anterioare, pe care Curtea le consideră judicios dozate, dar și să achite prestația periodică, dar toate acestea însumate nu ar putea depăși acest plafon de 200.000.000 ROL. În cazul în care asigurătorul ar fi ținut să achite fără limită prestația periodică pentru persoansa vătămată, în mod evident s-ar depăși plafonul stabilit prin actul mai sus menționat, ceea ce nu a fost voința emitentului.
Și din acest motiv recursul asigurătorului este fondat, fapt pentru care Curtea urmează să modifice hotărârile judecătorești anterioare în sensul obligării asigurătorului la plata prestației periodice, dar numai în limita sumei de 200.000.000 ROL stabilită prin Ordinul nr. 9/2002, mai sus amintit.
Referitor la celălalt aspect menționat de către asigurător în recursul său cu privire la cuantumul pe care îl poate acorda persoanei vătămate și Spitalului B, Curtea constată că atât textele din Codul civil care reglementează răspunderea civilă cât și cele din Lege nr. 136/1995 și din ordinul mai sus amintit nu prevăd un anumit calcul prin intermediul căruia se poate acorda despăgubiri, ceea ce înseamnă că despăgubirile pot fi acordate integral, chiar de asigurător, în cazul în care i se solicită acest lucru, singura restricție fiind numai cea privitoare la plafonul până la care acestea pot fi acordate.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că recursurile sunt fondate, motiv pentru care în baza art. 38515pct. 2 lit. d C.P.P. urmează să le admită, că caseze în parte în latură civilă ambele hotărâri judecătorești atacate și rejudecând cauza să înlăture obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la prestația periodică către partea vătămată, prin retragerea aceste cereri, dar și să îl oblige pe asigurător la prestație periodică către partea vătămată, însă numai în limita plafonului stabilit prin Ordinul nr. 9/2002 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor judecătorești atacate.
Văzând și disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul G, fiul lui R și, născut la 11 martie 1974, domiciliat în comuna sat. nr.134 jud.M, partea civilă SC ASIGURARI SA - Sucursala P cu sediul în P - nr.3.10 G 1 - G 2 jud.P și partea responsabilă civilmente SC S, cu sediul la S- jud. M, împotriva deciziei penale nr. 283 din 24.09.2007 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr. 650 din 3.11.2005 a Judecătoriei Câmpina.
Casează în parte în latură civilă decizia penală nr.283/2007 a Tribunalului Prahova și sentința penală nr.650/2005 a Judecătoriei Câmpina și rejudecând cauza înlătură obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prestației periodice către partea vătămată prin retragerea acestei cereri.
Obligă asigurătorul la prestație periodică către partea vătămată în limita plafonului stabilit prin Ordinul nr. 9/2002 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Mentine restul dispozitiilor hotărârilor atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 31 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
4 ex/ 20.02.2008
Red.
Tehnored.
3688/2004 Judecătoria Câmpina
21/2005 Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin Teișanu
Judecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
