Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 147/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 147
Ședința publică din 26.02. 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan
JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
- -
GREFIER.
*******
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - este reprezentat legal prin procuror -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.498/A din data de 18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat ales și intimatul parte vătămată, lipsă fiind intimații părți civile Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " I, Spitalul de Urgență B și Serviciul de Ambulanță
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că recursul vizează atât latura penală a cauzei cât și latura civilă.
Apărătorul recurentului inculpat, intimatul parte vătămată și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, reținerea culpei comunice având în vedere că există suficiente temeiuri pentru a se reține culpa comună, reindividualizarea pedepsei si reanalizarea despăgubirilor materiale solicitate de partea vătămată. Solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor și maniera de desfășurare evenimentelor și împrejurarea că inculpatul avea experiență în construcții și în manevrarea drujbei.
Partea vătămată era la magazinul din localitatea respectivă, unde consuma vin,loc în care s-a purtat discuția cu inculpatul pentru a-l ajuta la demontarea unei schele din biserică. Acesta a fost de acord, partea vătămată si inculpatul urcând pe schelă, celelalte persoane rămânând la baza schelei. Inițial inculpatul a tăiat stâlpul pe care îl ținea si apoi pe cel care îl ținea partea vătămată, inculpatul stând invers față de poziția inculpatului. Partea vătămată era aproape de zidul bisericii, într- poziție precară împrejurare în care lanțul drujbei a agățat puloverul părții vătămate si i-a secționat mâna. Având în vedere descrierea exactă poziției celor doi, apreciază că se poate reține în cauză culpa comună în producerea accidentului.
Totodată arată că din majoritatea actelor medico- legale rezultă recomandarea medicilor făcută părții vătămate de renunța la fumat pentru a se vindeca mai repede, însă acesta a refuzat.
În ceea ce privește daunele materiale partea vătămată le- detaliat, instanța i-a admis cererea acordându-i despăgubiri materiale în cuantum de 8ooo lei fără indica în ce constau.
Consideră că argumentele aduse de partea vătămată în dovedirea despăgubirilor civile, respectiv faptul că acestea reprezintă printre altele cheltuielile efectuate cu alimentația pe perioada spitalizării și medicamente, sunt incorecte, față de faptul că și părțile civile Spitalul Jud. B si Spitalul Clinic de Urgență s-au constituit părți civile cu sume reprezentând medicamente și alimentația pe perioada spitalizării, același Argumente neputând fi reținute de două ori. În cauză s-au audiat martori pentru dovedirea despăgubirilor civile, însă apreciază că declarațiile acestora trebuie cenzurate, acestea fiind contradictorii și oarecum " fabricate", situație față de care solicită reanalizarea despăgubirilor materiale solicitate.
Referitor la despăgubirile morale solicitate de partea vătămată nu face discuții, acestea rămânând la aprecierea instanței.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul s- oferit să ajute partea vătămată, a mers la aceasta la spital, inițial partea vătămată precizând că nu dorește să îl despăgubească, însă revenit și s- constituit parte civilă.
Depune la dosar chitanța din care rezultă că inculpatul achitat despăgubirile civile către Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " I, la care a fost obligat.
Intimatul parte vătămată având cuvântul solicită respingerea ca nefondat recursului declarat de inculpat, menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat, sub aspectul motivelor invocate de apărătorul inculpatului, menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că în cauză nu se poate reține culpa comună a părților, deoarece accidentul s-a produs ca urmare a faptului că inculpatul manipulat drujba greșit, partea vătămată neavând cum evita accidentul. Totodată arată că despăgubirile civile au fost corect acordare de instanța de fond.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpat numai cu privire la despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul către Spitalul Clinic de Urgență I, casarea ambelor hotărâri, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond înlăturarea dispoziției privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, raliindu-se la concluziile apărătorului.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 81 din 26-06-2008 pronunțată în dosar penal nr- al Judecătoriei Buhuși, în baza art. 184 al.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 02.08.1961, în com. B, jud. B, domiciliat în B,-,. B,. 9, jud.B, fără forme legale în com. B, sat jud. B, cetățean român, școală profesională, satisfăcut stagiul militar, ocupația - poștaș - Of. Poștal B, căsătorit - 2 copii minori fără antecedente penale, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 82 Cod penal s-a stabilit termen de încercare 2 ani și 6 luni.
A fost atrasă atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
A fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 al.2 Cod penal.
În baza art. 71 al.5 Cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.
În baza art. 313 din l95/2006 a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile după cum urmează:
- 3.309,37 lei către Spitalul Clinic de Urgență I cu dobânda legală conf. art. 3 din /2000 modificată și completată.
- 3.945,72 lei către Spitalul Județean de Urgență
- 418,3 lei către Serviciul de Ambulanță
În baza art. 14,346 Cod pr. penală și 998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 8.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale.
A fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate o contribuție periodică lunară în sumă de 125 lei, începând cu data săvârșirii infracțiunii și până la încetarea incapacității de muncă.
În baza art. 193 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea vătămată în sumă de 300 lei reprezentând onorariu apărător ales.
S-a constatat că inculpatul a avut apărător ales la instanță.
În baza art. 191 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei din care 25 lei Ministerului Public și 125 lei Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
În ziua de 29.09.2006 în timp ce se afla la magazinul din sat a fost rugat de numiții și să meargă împreună să ajute la demontarea și apoi la montarea schelei în din satul, com.
La școala din bisericii inculpatul a tăiat cu drujba un picior din lemn, care susținea schela, în timp ce partea vătămată ținea de capătul lemnului.
Inculpatul, a scăpat drujba în brațul drept al părții vătămate, secționându-
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență B iar de aici cu salvarea la Spitalul Clinic de Urgență Sf. I, unde a fost internată în perioada 29.09.-03.10.2006. Ulterior a mai fost internată la Spitalul Județean de Urgență B, în perioada 01.11.-11.11.2006; 05.03.-16.03.2007 și 09.07.-20.07.2007.
Din certificatul medico-legal de constatare a capacității de muncă nr.7430/2006, rezultă că partea vătămată este încadrabil în gradul II de invaliditate, cu diagnosticul clinic "sechele traumatism complex membrul superior drept operat" și diagnosticul funcțional "deficiență funcțională accentuată".
În cauză s-a efectuat expertiza medico legală la IML I care a concluzionat că leziunile constatate au necesitat 95-100 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. La examinarea părții vătămate s-a constatat că prezintă o monopareză branhială dreaptă traumatică cu deficit în teritoriul nervilor cibitali și, iar starea actuală a acestora determină o scădere temporară a capacității de muncă în procent de 40% conform art.157 din, calculată de la momentul epuizării timpului de îngrijiri medicale și până un an de la prezenta expertiză.
Aprecieri definitive privind eventualele sechele de natură infirmizantă și sau invalidantă se vor face la minim 1 an de la prezenta expertiză, prin reexaminarea părții vătămate.
Inculpatul a recunoscut fapta săvârșită dar a susținut că partea vătămată stătea cu mâna la zidul bisericii la 1 distanță. Acesta trebuia să stea invers, iar inculpatul stătea invers față de poziția părții vătămate.
drujbei a agățat puloverul părții vătămate, nu și-a dat seama că poziția părții vătămate era greșită, a arătat inculpatul. Acesta a mai precizat că a consumat o bere înainte de incident.
Martorul a relatat că partea vătămată era cu spatele la zidul bisericii și cu fața la ușă, iar lanțul drujbei a agățat puloverul părții vătămate.
Partea vătămată a arătat că era poziționată între zidul bisericii și acel stâlp de lemn pe care l-a tăiat inculpatul.
Aceasta a mai arătat că anterior incidentului a consumat un sfert de vin.
Fapta inculpatului întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al.2 Cod penal și este dovedită cu plângerea și declarațiile părții vătămate, certificatul medico-legal, scrisoarea medicală, biletele de ieșire din spital, certificatul medico-legal de constatare a capacității de muncă, adresele Spitalului Clinic de Urgență I și ale Spitalului Județean de Urgență B, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii, împrejurările concrete în care a fost săvârșită, dar și persoana inculpatului care nu posedă antecedente penale, a avut o poziție sinceră și este încadrat în muncă.
Față de circumstanțele reale și cele personale ale inculpatului, instanța a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără privarea de libertate, și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art.81 Cod penal.
S-a stabilit termenul de încercare în baza art.82 Cod penal și s-a atras atenția asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Potrivit art.71 al.5 Cod penal "pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.se suspendă și executarea pedepselor accesorii".
Interdicția de a vota, impusă celor condamnați, încalcă art.3 din protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marea Britanie.
Instanța a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza aIIa, b Cod penal, pe durata și în condițiile art.71 al.2 Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal, s-a suspendat pedeapsa accesorie aplicată în cauză.
Întrucât partea vătămată a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență I și de trei ori a fost internată la Spitalul Județean de Urgență B-secția recuperare, instanța în baza art.313 din Lg.95/2006, a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către cele două părți civile conform adreselor acestora de constituire parte civilă precum și a adreselor nr. 186/05.01.2007 11244/25.07.2007 și nr.66/08.05.2008.
Partea vătămată a fost transportată cu ambulanța la Spital.
Instanța a obligat inculpatul și la plata cheltuielilor de transport cu ambulanța conform adresei Serviciului de Ambulanță
În ceea ce privește latura civilă, instanța a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei daune materiale reprezentând 2000 lei alimentație pe perioada spitalizării, 6000 lei munca în gospodărie, 2000 lei medicamente, transport, radiografie, precum și o contribuție periodică de 1000 lei lunar.
De asemenea, a solicitat 70.000 lei daune morale.
În dovedirea cererii a solicitat proba cu martori, acte și expertiză medico-legală.
Martorul, audiat la cererea părții vătămate, a declarat că i-a împrumutat părții vătămate 800 Euro, când a ieșit din Spitalul Clinic I pentru tratament.
A arătat că partea vătămată a cheltuit 6000-7000 lei pentru refacerea sănătății și a împrumutat bani și de la alte persoane, aproximativ 3000 Euro.
Partea vătămată a luat cu fiul în Italia și câștiga 35-40 euro pe zi, iar în țară trimitea aproximativ 500-600 euro. A mai arătat că partea vătămată a cheltuit 3000 lei cu ridicarea casei și a împrumutat 3000 euro de la alte persoane.
Martorul, a arătat că a lucrat în Italia împreună cu partea vătămată și aceasta câștiga 35 de euro pe zi, iar în țară trimitea aproximativ 500-600 de euro, și-i strângea pentru casă. Partea vătămată a angajat oameni pentru a-i construi casa.
Partea vătămată a împrumutat bani când a fost internat la I, peste 1000 de euro. A mai precizat martorul că partea vătămată nu a lucrat cu contract de muncă în Italia.
Din copia pașaportului, depusă la dosarul instanței reiese că partea vătămată a lucrat în Italia în perioada octombrie-decembrie 2005 și aprilie-iulie 2006, aproximativ 5 luni.
Rezultă din actele depuse la dosar, de partea vătămată, că aceasta a achitat contravaloarea expertizei medico-legale, în valoare de 187 lei, c/val și a dovedit că a avut unele sume de bani în euro, pe care le-a schimbat în lei, în perioada noiembrie 2006-iulie 2007 aproximativ 950 euro.
Instanța a apreciat că partea vătămată a făcut unele cheltuieli cu alimentația suplimentară, tratament, medicamente și munca în gospodărie, la ridicat casa, că a împrumutat unele sume de bani, dar nu în cuantumul cerut. Chiar dacă nu ar fi avut acest accident partea vătămată nu putea ridica singur casa și trebuia să angajeze oameni.
În ceea ce privește daunele morale, față de nr. de zile de îngrijiri medicale, de leziunile suferite, instanța a apreciat că partea vătămată este îndreptățită la plata despăgubirilor morale, dar într-un cuantum apreciat de instanță, suma pretinsă fiind exagerată.
Având în vedere declarațiile martorilor și actele depuse la dosar, instanța, în baza art.14, 346 Cod procedură penală și 998 Cod civil, a obligat inculpatul la plata daunelor materiale și morale așa cum au fost dovedite și apreciate de instanță, întrucât între declarațiile martorilor există unele contradicții.
În ceea ce privește acordarea contribuției periodice, instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză medico legală, din care rezultă că partea vătămată și a pierdut temporar capacitatea de muncă în procent de 40% conform ui, iar aprecierile definitive cu privire la sechele, se vor face la minim un an de la efectuarea expertizei.
La stabilirea contribuției periodice instanța a avut în vedere venitul minim pe economie.
Instanța, a obligat inculpatul la plata unei contribuții periodice lunare, începând cu data săvârșirii infracțiunii și până la încetarea incapacității de muncă.
În baza art.193 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea vătămată, reprezentând onorariu apărător ales, conform chitanței.
S-a constatat că inculpatul a avut apărător ales.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel, inculpatul.
În motivarea apelului inculpatul a susținut că a în mod greșit instanța de fond nu a reținut culpa comună a sa și a părții vătămate la producerea accidentului. Apelantul a susținut că a executat multe lucrări de același gen că în domeniu avea experiență și că partea vătămată a consumat anterior băuturi alcoolice situație în care atunci când a urcat pe schelă și-a asumat riscul activității pe care o desfășura. Partea vătămată a fost greșit poziționată și nu a prevăzut că lanțul drujbei o va agăța. În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța de fond a acordat despăgubiri reprezentând daune materiale și prestație periodică în mod nejustificat fără a le motiva, iar suma de 6000 lei pretinsă de partea vătămată că ar fii cheltuit-o pentru a ridica locuința este exagerată și nedovedită.
A mai susținut apelantul că în mod greșit a fost obligat la plata prestației periodice lunare înainte de împlinirea termenului de un an stabilit de expertiza medicală pentru revizuirea stării de sănătate.
În temeiul art. 378 cod procedură penală, verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului de la dosarul cauzei, precum, Tribunalul constată următoarele:
Instanța de fond a administrat complet toate probele,a audiat inculpatul, partea vătămată și martorii, a apreciat just probele reținând o situație de fapt reală conformă acestora. De asemenea instanța a reținut și stabilit corect existența faptei calificarea juridică a acesteia și vinovăția inculpatului apreciind temeinic existența pericolului social al faptei, individualizând pedeapsa în limite legale ca efect.
Astfel din coroborarea probelor a rezultat că inculpatul a lucrat la din sat la montarea unor schele necesare pentru pictarea ulterioară a pereților. In timp ce tăia cu drujba un picior de lemn al schelei, inculpatul a avut nevoie de ajutor, ca cineva să țină de capătul lemnului pe care îl tăia. Astfel, inculpatul a acceptat ca partea vătămată să țină de capătul lemnului pe timpul secționării acestuia. După tăierea lemnului, inculpatul a scăpat drujba din neatenție în brațul părții vătămate, pe care l-a secționat. Urmare accidentului victima a suferit leziuni și vătămări ce au necesitat pentru ameliorare 95-100 zile îngrijiri medicale și a fost încadrată în gradul 1 de invaliditate, pierzând capacitatea de muncă în proporție de 40%.
Din declarațiile martorului prezent la fața locului (dată la urmărirea penală, după comiterea faptei când evenimentele erau proaspăt întipărite în memoria sa ) rezultă că inculpatul a știut că partea vătămată ajută la ținerea capătului lemnului, iar accidentul s-a produs ca urmare a faptului că inculpatul a manipulat necorespunzător drujba, instrument tăios pe care l-a scăpat "în mâna dreaptă a părții vătămate".
De asemenea nu există nici o probă la dosarul cauzei din analiza căreia să rezulte că partea vătămată a consumat băuturi alcoolice. Martorii audiați au arătat că aceasta înainte de a veni să ajute la biserică lucra cu, acasă la cules cartofi. În derularea evenimentelor nu rezultă nici un element culpabil în conduita părții vătămate. În cauză accidentul s-a produs numai din cauza faptului că inculpatul a scăpat instrumentul tăios drujba drept peste brațul victimei fără ca victima să aibă vreo contribuție la aceasta și fără ca aceasta să poată prevedea ori să aibă vreo posibilitate de a se feri de impactul cu obiectul tăios.
În aceste condiții victima nu are nici o culpă în producerea accidentului. Susținerea inculpatului că aceasta a lucrat pe propriul risc este nefondată deoarece nimeni nu putea să prevadă că drujba va fi scăpată în brațul unui om.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a constatat că instanța de fond a motivat în detaliu fiecare parte a pretențiilor civile realizând o analiză temeinică a probelor administrate.
Instanța de fond a acordat despăgubiri materiale numai în măsura în care din probele cu martori și acte a rezultat că partea vătămată a fost prejudiciată ca urmare a accidentului.
Astfel din declarațiile martorilor rezultă că partea vătămată lucra ca zilier la un patron în Italia și strângea câte 600 euro lunar pentru a cumpăra materialele necesare construirii unei case. La data faptei partea vătămată se întorsese în concediu și începuse să-și construiască singur casa. Fiind accidentată, având nevoie de 100 zile de îngrijiri medicale efective pentru ameliorare și pierzând capacitatea de muncă parțial este evident că partea vătămată nu a mai putut efectua munca nici în gospodăria sa la construirea casei și nici la patron, fiind nevoită să angajeze lucrători care să efectueze lucrările de construcție în locul său (pe care dacă nu ar fi fost accidentat le-ar fi executat singur).
Pe de altă parte pentru a face față cheltuielilor necesare pentru plata lucrătorilor și pentru nevoile personale pe durata incapacității de muncă, victima lipsită de venituri în aceea perioadă a dovedit cu martori că a împrumutat sume de bani. Ori, instanța de fond a analizat toate cheltuielile și a acordat despăgubiri motivat în măsura necesară acoperirii prejudiciului real și efectiv produs.
În ceea ce privește acordarea prestației periodice lunare, instanța a avut în vedere în mod corect faptul că victima prin pierderea parțială a capacității de muncă a fost prejudiciată, fiind necesar ca acest prejudiciu să fie acoperit din momentul producerii lui adică da la data accidentului și până la data când va exista dovada certă a redobândirii capacității de muncă.
S-a constatat că în raport de situația de fapt rezultată din probele administrate, instanța a stabilit calificarea juridică legală, a individualizat pedeapsa cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal și a soluționat corect latura civilă a cauzei.
Pentru aceste considerente prin nr. 498/A din 18.11.2008 pronunțata de Tribunalul Bacăus -a dispus în temeiul art. 379 punctul 1 lit. "b" cod procedură penală respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelant inculpat, împotriva sentinței penale nr. 81/26-05-2008 pronunțată în dosar penal nr- al Judecătoriei Bacău.
În temeiul art. 192 alin. 2 cod procedură penală a obligat apelantul la plata sumei 80 lei RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a arăta în scris criticile aduse hotărârii recurate.
Oral în fața instanței de recurs recurentul-inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, a reiterat criticile arătate în fața instanței de apel, criticând atât modul de soluționare a laturii penale cât și cel al laturii civile.
Sub aspectul acțiunii penale, recurentul inculpat solicită a se reține culpa concurentă a părții vătămate la producerea accidentului de muncă.
Pe de altă parte,inculpatul critică cuantumul despăgubirilor acordate părții civile,apreciind că daunele materiale la care a fost obligat sunt excesive.
În considerarea criticilor expuse, inculpatul solicită instanței de recurs reducerea pedepsei aplicate ca urmare a reținerii unei culpe comune și reducerea despăgubirilor cu titlu de daune materiale.
Analizând decizia penală recurată, din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 al.3 Cpp, Curtea constată că recursul inculpatului este fondat însă pentru alte motive decât cele invocate.
Criticile invocat de recurentul inculpat care invocă existența unei culpe concurente a părții vătămate la producerea accidentului de muncă care a cauzat vătămarea corporală gravă a acesteia, sunt lipsite de temei.
Astfel, în mod just Tribunalul Bacăua reținut că probele administrate în prezenta cauză nu relevă împrejurarea că partea vătămată la momentul consumării faptei, se afla sub influența băuturilor alcoolice, situație care în opinia inculpatului, a contribuit la producerea accidentului de muncă ca urmare a diminuării atenției și a echilibrului fizic.
Din probe admistrate în cauză, rezultă că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, care în urma unei manevre defectuoase a motofierăstrăului, l-a scăpat din mână provocând secționarea brațului părții vătămate.
Vinovăția inculpatului îmbracă formă culpei simple, caracterizată prin aceea că acesta nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea sa-l prevadă.
Posibilitatea de prevedere a culpei rezultă din însăși natura activității prestate de inculpat, care impunea manevrarea în condiții de siguranță a instrumentelor necesare efectuării acestor activități.
În ce privește modul de soluționare al laturii civile,contestat de inculpat în cadrul prezentului recurs, Curtea constatată că suma de 10.000 de lei cu titlu de daune morale și de 8.000 lei cu titlu de daune morale au fost stabilite în mod corect de instanța de apel, reflectând prejudiciul cauzat prin fapta culpabilă a inculpatului. În acest sens, corect s-a reținut de instanțe că răspunderea civilă delictuală impune în speță repararea integrală a prejudiciului cauzat din culpa inculpatului, fiind admisibile ca probe declarațiile martorilor.
În ce privește daunele materiale, instanța de recurs apreciază că suma de 8.000 de lei este rezonabilă, fiind determinată printr-o corectă apreciere de Judecătoria Buhuși, ținând cont de probele administrate în susținerea acțiunii civile alăturate celei penale.
Hotărârile instanțelor anterioare, urmează a fi totuși reformate în ceea ce privește despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul către Spitalul Clinic de Urgență
Având în vedere că la termenul din 26.02.2006, apărătorul ales al inculpatului a făcut dovada achitării despăgubirilor către Spitalul Clinic de Urgență I, depunând la dosarul cauzei chitanța nr.- din 20.10.2008 emisă de partea civilă menționată, Curtea urmează înlătura dispoziția de obligare a acestuia la plata despăgubirilor către această parte civilă, menținând doar dispozițiile referitoare la plata dobânzii legale, dispuse în conformitate cu art.3 din OG nr.9/2000 modificată și completată.
În lumina celor expuse,Curtea va admite recursul inculpatului,va casa în totalitate decizia penală recurată și în parte sentința nr. 81 din 26.05.2008 a Judecătoriei Buhuși.
În rejudecare va modifica sentința primei instanțe sub aspectul arătat mai sus, menținând celelalte dispoziții ale acesteia.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.2 lit. d Cpp admite recursul declarat de inculpatul, împotriva Dp nr. 498/A din 18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos- numai cu privire la despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul către Spitalul Clinic de Urgență
Casează în totalitate decizia penală recurată și în parte sentința nr. 81 din 26.05.2008 a Judecătoriei Buhuși.
Reține cauza spre rejudecare și în fond:
Înlătură dispoziția de obligare a inculpatului la plata sumei de 3.309,37 lei către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență I, întrucât a achitat această sumă și menține dispozițiile referitoare la plata dobânzii legale, dispuse în conformitate cu art.3 din OG nr.9/2000 modificată și completată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 81/26.05.2008 pronunțată de Judecătoria Buhuși.
În baza art. 192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan Grosu Valerica
- - - -
- -
GREFIER,
Red.
Red. M/
Red. AB
Tehnored.PE/4 ex
03.03.2009
Președinte:Nimineț ȘtefanJudecători:Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
