Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 208/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
( 2819/2008 )
DECIZIE PENALĂ NR. 208
Ședința publică de la 09 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Simona Encean
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN, împotriva deciziei penale nr.116A din 14.10.2008, pronunțată de către TRIBUNALUL TELEORMAN - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat intimata-inculpată, cercetată în stare de libertate, personal și asistată de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.15/05.02.2009, atașată la fila 16/dosar, lipsind intimatele-părți civile și Spitalul Clinic de Urgență
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, intimata-inculpată precizează că este de acord să dea declarație în fața instanței de recurs.
Curtea procedează la ascultarea intimatei-inculpate, declarația acesteia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul intimatei-inculpate invocă excepția de inadmisibilitate a motivului de recurs declarat de către parchet, apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 385/9 alin.1 pct. 18 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, invocată de către apărătorul intimatei-părți vătămate, considerând că aceste critici pot fi avute în vedere la soluționarea recursului decât atunci când există alte situații, și anume când recursul fost declarat de către o persoană care nu avea calitate sau atunci când a fost declarat împotriva unei hotărâri care nu este supusă acestei căi de atac.
Curtea, după deliberare, respinge excepția inadmisibilității recursului declarat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TELEORMAN, apreciind că apărările formulate privesc fondul cauzei și nu o critică de admisibilitate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. a Cod procedură penală admiterea recursului declarat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TELEORMAN, casarea deciziei penale nr.116A din 14.10.2008, pronunțată de către TRIBUNALUL TELEORMAN - Secția Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 103/24.06.2008 pronunțată de către Judecătoria Zimnicea în dosarul nr-, apreciind că în mod greșit a fost admis apelul declarat de către inculpată, considerând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 385/9 alin.1 pct.18 Cod procedură penală. Se susține că s-a făcut o gravă eroare de fapt și o discordanță între percepția instanței și materialul probator, ceea ce a condus la pronunțarea altei soluții decât cea susținută de probe. Față de motivele invocate în scris de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TELEORMAN, apreciază că se află în acest caz de casare.
De asemenea, apreciază că instanța de apel trebuia să aibă în vedere toate împrejurările ce au dus la săvârșirea faptei, culpa aparținând atât victimei cât și inculpatei, care a încălcat mai multe prevederi legale. Astfel, din raportul de expertiză tehnică auto, rezultă că inculpata circula cu o viteză de 58 km/h, în condițiile în care viteza maximă admisă în localitate era de 50km/ Conform art. 123 lit.g din Regulamentul de aplicare a OG 195/2002, la locul producerii accidentului exista un indicator care avertizează că prin acel loc trec copii, inculpata având obligația să reducă viteza la 30km/ Având în vedere și ora producerii accidentului și faptul că accidentul s-a produs în fața unei școli, inculpata putea să facă manevra de depășire numai după ce se asigura.
Totodată, în art. 72 din OG 195/2002 se menționează că pietonii accidentați, ca urmare a trecerii prin locuri nepermise, poartă toată vinovăția doar dacă conducătorul auto a circulat corespunzător. În speță, inculpata s-ar fi putut prevala de această prevedere numai în condițiile în care ar fi circulat cu o viteză de maxim 30km/
De asemenea, trebuie avute în vedere și concluziile raportului de expertiză din care rezultă că starea de pericol a fost generată atât de victimă cât și de conducătorul auto.
În ceea ce privește concluzia reținută de expert, în sensul că inculpata nu putea evita accidentul indiferent cu ce viteză de deplasare rula, trebuie reținută în sensul că acest aspect are in vedere timpul efectiv de care aceasta a dispus de la momentul observării pietonului și momentul producerii accidentului, când situația periculoasă era creată atât de pieton cât și de conducătorul auto.
Apărătorul intimatei-inculpate, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere că din ansamblu probator administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor oculari și raportul de expertiză tehnică auto, rezultă că inculpata nu putea și nici nu trebuia să prevadă faptul că de după o mașină parcată pe un drum județean poate sări în fața mașinii sale o persoană. Mai mult decât atât, accidentul nu s-a produs pe o trecere de pietoni, era un drum județean, inculpata a menținut distanța legală maximă, nu s-a apropiat de acel autoturism parcat, l-a depășit, după care pietonul ieșind din lateral, în fugă, s-a lovit de oglindă, astfel că inculpata nu putea evita accidentul chiar dacă circula și cu 10km/
În ceea ce privește susținerea reprezentantului parchetului, în sensul că inculpata circula cu 58km/h, expertiza a concluzionat că indiferent de viteza cu care circula inculpata tot nu ar fi putut evita producerea accidentului.
Pentru considerentele menționate, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea deciziei penale atacată ca legală și temeinică, apreciind că este în acord cu practica și este foarte bine fundamentată.
Intimata-inculpată, în ultimul cuvânt, declară că este nevinovată.
CURTEA,
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Simona Encean, Petre Popescu