Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 355/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 355
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
Judecător:
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect "vătămare corporală din culpă", promovat de partea civilă recurentă împotriva deciziei penale nr.16 din data de 12.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul intimat.
Lipsește partea civilă recurentă, pentru care răspunde avocat ales, asiguratorul SC" ROMÂNEASCĂ" - VIENA prin SC" "SA Sucursala I și părțile civile, unități spitalicești Serviciul de Ambulanță I și Spitalul Clinic de Urgență
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al treilea termen de judecată, că la termenul anterior cauza a fost amânată la solicitarea av. pentru a lua la cunoștință de memoriul depus de inculpatul intimat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Instanța, aduce la cunoștință inculpatului disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală în sensul că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că dacă este de acord să dea declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul intimat, prezintă pentru identificare Seria nr.-, fiul lui și, născut la data de o7.01.1958 în comuna, județul I, domiciliat în satul Pădureni, nr.63, comuna, județul I - CNP - - -.
Precizează că înțelege să se folosească de dreptul la tăcere, neavând nimic de declarat în plus față de declarația dată.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul, în recursul formulat de partea civilă recurentă, susține oral motivele de recurs expuse detaliat în scris, motive care vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei pronunțată sub aspectul laturii civile.
Susține apărarea că, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, la data de 15 octombrie 2006 partea civilă a fost accidentată grav de autoturismul marca cu nr. de înmatriculare IȘ 94, condus de inculpatul, astfel că la instanța de fond aceasta a fost reprezentată de fiul său, constituind-se parte civilă împotriva asiguratorului RCA. La data producerii accidentului, inculpatul care conducea autovehicolul avea asigurare RCA, deci instanța era obligată să introducă în cauză asiguratorul RCA, astfel ca acesta să răspundă civil în temeiul contractului de asigurare RCA, așa cum rezultă din practica Curții de APEL IAȘI
Având în vedere că la data producerii accidentului era în vigoare Ordinul CSA nr.3108/2004 anexa 3 prevede că pentru anul 2006 limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asiguratori pentru prejudiciile cauzate sunt de până la 2.000.000 lei pentru fiecare persoană dar nu mai mult de 10.000.000 lei. Dacă ne raportăm la Ordinul CSA nr.3108/2004 și având în vedere suferințele psihice profunde și de lungă durată, pe care în mod nemijlocit instanța le-a constatat, ar rezulta 150.000 lei, despăgubiri morale. Față de suferințele reale și efective ale părții vătămate și perioada lungă de refacere, dat fiind că este vorba de o vătămare corporală din culpă, daunele materiale, daunele morale solicitate de aceasta sunt pe deplin dovedite.
Apărarea solicită în principal admiterea recursului constatând că pretențiile împotriva asiguratorului și nu în solidar cu inculpatul sunt justificate, și aceste pretenții nu au fost contestate niciodată de către asigurator, pretențiile părții civile fiind de natură legală și contractuală, impunându-se a fi admise în cuantumul solicitat.
În subsidiar, dacă instanța va merge pe modul cum s-a judecat la fond, soluția corectă este de casare a celor două hotărâri sub aspectul laturii civile, și trimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de fond pentru a da posibilitatea părții vătămate să se constituie parte civilă împotriva asiguratorului, aceasta fiind soluția cea mai echitabilă.
Conform Legii nr.136/1995 republicată, raportat la art.3,9,41 -44,49 și 55 din legea asiguratorilor, instanța de judecată este obligată să introducă în cauză asiguratorul RCA, astfel încât partea vătămată să se poată constitui parte civilă împotriva asiguratorului RCA.
Pentru motivele prezentate oral și detaliat expuse în scris, pune concluzii de admitere a recursului.
Inculpatul intimat, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată. Nu are nimic împotrivă dacă partea civilă se îndreaptă împotriva asiguratorului pentru plata daunelor materiale.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și a se menține decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Apreciază procurorul că Tribunalul Iași în mod corect a respins apelul formulat de partea civilă întrucât instanța de fond, respectiv Judecătoria Iașii -a acordat părții civile despăgubirile solicitate în totalitate, nu putea să-i acorde mai mult decât a cerut. În această fază procesuală aceste pretenții sunt nejustificate.
Declarând închise dezbaterile, curtea, rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 2089/26.06.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosar -, s-a hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 07.01.1958 în comuna, județul I, fără antecedente penale, divorțat, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "vătămare corporală gravă din culpă", prevăzută și pedepsită de art. 184 alin 2 și 4 Cod penal.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal
În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de 3 ani care, conform dispozițiilor art. 82 Cod penal, constituie termen de încercare.
În temeiul art. 71 alin 5 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind condițiile revocării suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 și urm. Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, și obligă inculpatul și pe Asigurarea Românească - VIENA INSURANCE la plata sumei de 1507 lei daune materiale și 10000 daune morale către partea civilă.
În baza art. 313 din Legea 95/2006, admite acțiunea civilă formulată de părțile civile Spitalul Clinic de Urgențe " Sf. " I, și Serviciul de Ambulanță I, cu sediul în I,-, și obligă inculpatul și pe asigurator să plătească despăgubiri civile în cuantum de 859,42 lei la care se adaugă dobânda de referință practicată de până la achitarea prejudiciului către partea civilă Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I, și 201 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanță
Ia act că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 191 alin 1, 3 Cod procedură penală, obligă pe inculpat și pe asigurator să plătească statului 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
In data de 15.10.2006, in jurul orei 08,50, partea vătămată se afla pe b-dul. -, in dreptul marcajului pietonal vopsit situat la capătul refugiului stației de tramvai Gara Internațională, angajându-se in trecerea regulamentară a străzii.
La mijlocul benzii trecerii de pietoni, partea vătămată a fost lovita frontal de autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, condus de inculpatul, acesta frânând brusc, fără a putea evita insa impactul. Partea vătămată a fost proiectata pe carosabil in partea stânga fața a mașinii.
După producerea accidentului, inculpatul a oprit autoturismul, a ridicat-o pe partea vătămată si a condus-o la mașina, unde a așezat-o pe bancheta din spate până la sosirea organelor de poliție si a ambulanței.
Partea vătămată a fost transportata la Spitalul Clinic de Urgențe " Sf. " I, unde a rămas internata in perioada 15.10.-21.10.2007.
Situația de fapt, astfel cum a fost prezentată, a fost reținuta de instanța pe baza celor consemnate in procesul-verbal de cercetare la fața locului, coroborate cu declarațiile părții vătămate, ale inculpatului si ale martorilor oculari G si.
Astfel, Serviciul de poliție Rutieră a fost anunțat prin Dispeceratul "112" imediat după producerea accidentului, o echipa operativa prezentându-se la fața locului. Cu ocazia cercetărilor preliminare, al căror rezultat a fost consemnat in procesul-verbal de la fata locului, s-a stabilit ca locul producerii accidentului îl reprezintă marcajul pietonal vopsit situat la capătul refugiului stației de tramvai Gara Internaționala, loc identificat astfel atât de inculpat(40), cit si de martorii oculari. La fata locului a fost identificată o urma de frânare provenind de la autoturismul inculpatului, in lungime de 8,50 metri. In ziua producerii accidentului timpul era, cerul senin, vizibilitatea bună.
Cu prilejul verificării stării tehnice a autoturismului cu nr. de înmatriculare -, s-a constatat că acesta prezenta defecțiuni la mecanismul de direcție si la sistemul de frânare (așa cum s-a consemnat in procesul-verbal de inspecție autoturism
După producerea accidentului, inculpatul a fost testat cu aparatul Printer, stabilindu-se ca nu a consumat alcool anterior evenimentului rutier.
In data producerii accidentului, inculpatul se deplasa de la spre I, fiind zi de (duminica).
In ce privește dinamica accidentului, relevante sunt declarațiile martorilor oculari G si. Astfel, primul martor menționat, care se afla intr-un autoturism care circula in spatele mașinii inculpatului, arată că a văzut-o pe partea vătămată traversând pe marcajul pietonal, in timp ce inculpatul, "după ce a încetinit, in prealabil, a încercat să evite impactul cu partea vătămată trăgând dreapta de volan, însă a lovit victima in deplasare cu portiera din dreapta a mașinii. Victima a căzut pe carosabil după care autoturismul inculpatului s-a oprit."Inculpatul nu a plecat de la locul faptei, ci a ajutat-o"pe femeia căzută jos
Aceleași aspecte le indică si martorul, participant la trafic care arată că a văzut când o bătrânică a traversa strada pe trecerea de pietoni si mașina din fața lui a lovit-
Ambii martori au confirmat faptul că partea vătămată a fost lovită de autoturismul inculpatului pe marcajul pietonal vopsit, in timp ce aceasta se deplasa de la stânga spre dreapta având in vedere sensul de deplasare al mașinii (Podul de Piatră - Bazar). In susținerea acestei versiuni stă si urma de frânare lăsată pe carosabil si ilustrată in schița anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului.
In pofida probatoriului evident, inculpatul a susținut că nu i se poate retine in sarcină culpa producerii accidentului, de vreme ce victima s-a angajat in traversare in fugă si s-ar fi izbit efectiv in autoturismul său oprit pe partea carosabilă. Astfel, acesta arată că:"ajuns in apropierea trecerii pentru pietoni, in dreptul refugiului de pe partea a mea s-a angajat in traversare (partea vătămată), iar când a ajuns in dreptul refugiului a traversat strada in pași grăbiți.când am văzut că victima se îndreaptă spre autoturismul meu si nu se oprește din traversare, am frânat, dar, cu toate acestea, victima s-a lovit de aripa mașinii si a căzut pe carosabil in partea stânga lateral a autoturismului".
Partea vătămată arată că a început să traverseze strada pe marcajul vopsit al trecerii de pietoni." Când am ajuns la capătul refugiului pietonal m-am asigurat in partea dreaptă să văd dacă pot efectua traversarea in siguranța si am văzut un autoturism care circula pe direcția Podul de Piatră - Bazar aflându-se la o distanta apreciabila fața de trecerea de pietoni. In timp ce mă aflam pe marcajul vopsit.la mijlocul benzii.am fost lovită frontal de auto pe care o văzusem la o distanță mare fața de mine, si in timp ce eram proiectata pe carosabil am auzit un zgomot de frână. In urma impactului am fost proiectata pe carosabil in partea stânga față a mașinii.(l8,19d.)".
Cele susținute de inculpat, ca partea vătămată poartă vina producerii accidentului, întrucât a traversat strada in fuga, sunt infirmate de declarațiile martorilor audiați in cauză, precum si de vârsta înaintata a părții vătămate, fiind puțin probabil ca o persoana in vârstă de 84 de ani, cu diverse afecțiuni medicale, să se poată deplasa in fugă.
De altfel, având in vedere că accidentul s-a produs pe o trecere de pietoni, dispozițiile art. 72 alin.2 din OUG 195/2002, modificată prin Legea 49/2006, " pietonii au prioritate de trecere fața de conducătorii de vehicule atunci când sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzător".In consecință, nu se pot reține in sarcina părții vătămate atitudini neconforme cu reglementările rutiere.
Leziunile suferite de partea vătămată urmare a accidentului (echimoză, fractură ram ischio-pubian drept, fractura col chirurgical humerus stâng) au necesitat 70-80 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, așa cum atestă certificatul medico-legal nr. 1955/33/13.04.2007 eliberat de IML I(20d.)
Fața de probele administrate, instanța apreciază că a fost dovedită vinovăția inculpatului in săvârșirea infracțiunii pentru care este judecat in prezenta cauză. In raport cu condițiile existente la locul producerii accidentului ( pe un marcaj pietonal, intr-o zi însorită, cu vizibilitate bună), inculpatul avea obligația să circule cu atenție sporită si viteză adecvată, întrucât urma sa traverseze o trecere de pietoni, semnalizată corespunzător cu indicator si marcaj rutier. Nerespectarea acestei obligații, faptul că circula pe drumurile publice cu un autoturism care prezenta defecțiuni la sistemul de frânare, toate acestea au concurat la producerea accidentului, culpa inculpatului fiind clar dovedită.
In drept, fapta inculpatului care, la data de 15.10.2006, in jurul orei 08,50, in timp ce conducea autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, accidentat pe partea vătămată, care se angaja in traversarea regulamentară a B-dul - din municipiul I pe marcajul trecerii pentru pietoni, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 de zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "vătămare corporală din culpa" prevăzute de art. 184 alin.2,4 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, între fapta inculpatului si urmarea produsă (producerea unor leziuni părții vătămate ce au necesitat pentru vindecare un număr de 70-80 de zile îngrijiri medicale), există legătură de cauzalitate, evidențiată in certificatul medico-legal nr. 1955/33/13.04.2007 eliberat de IML Împotriva acestei sentințe au formulat apel partea civilă și asiguratorul ROMÂNEASCA SA - Sucursala I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din mai multe considerente:
Apelul părții civile se referă la soluționarea laturii civile, respectiv la cuantumul daunelor morale acordate. S-a arătat că, față de suferința părții civile și perioada lungă de refacere, se impunea acordarea de daune morale în cuantumul solicitat la fond.
Tribunalul Iași, prin decizia penală 16/12 ianuarie 2009 respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă și ca tardiv apelul declarat de asigurătorul "Asigurarea Românească - SA Sucursala
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a obligat apelanții să achite câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a arătat detaliat în cuprinsul sentinței care sunt sumele acordate cu titlu de despăgubiri.
Astfel, s-a reținut de către prima instanță că, în afara sumelor cer au fost dovedite, astfel încât a acordat, ca daune morale mai mult decât a fost dovedit cu acte.
În ceea ce privește suma acordată cu titlu de daune morale, instanța de fond a acordat o sumă compensatorie, cu acest titlu.
Deși suferința morală produsă prin săvârșirea unei vătămări, a integrității fizice a persoanei, instanța de fond a apreciat ca pretium dolores, o compensare a traumelor psihice, suma de 1000 lei.
De altfel, prin cererea de constituire de parte civilă, aflată la fila 21 din dosarul de fond, suma solicitată de partea civilă, cu titlu de daune morale este 1000 lei, iar daune materiale 1807 lei. Instanța de fond a reținut că inculpatul a dat părții civile suma de 300 lei, în timpul judecării pe fond a cauzei și a acordat restul de 1507 lei, cu titlu de daune materiale.
În consecință, instanța de fond a acordat părții civile despăgubirile solicitate în totalitate, fiind nejustificate susținerile din apel.
În calea de atac nu pot fi majorate pretențiile civile formulate în primă instanță așa cum prima instanță nu putea acorda mai mult decât s-a cerut.
Raportat acestor aspecte, apelul formulat de partea vătămată este nefondat.
În ceea ce privește apelul formulat de asigurator, la termenul din 12.01.2009, Tribunalul a pus în discuția părților excepția de tardivitate a introducerii apelului formulat de acesta.
Sentința instanței de fond a fost pronunțată la 26.06.2005, iar reprezentantul asiguratorului a fost prezent la momentul pronunțării. Termenul de apel, conform art. 363 Cod procedură penală, curge de la pronunțare pentru părțile prezente, deci de la data de 26.06.2008.
La fila 28 din dosarul de apel, s-a depus apelul formulat de asigurator, la data de 8.12.2008, deci cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Având în vedere considerentele arătate, Tribunalul va reține ca excepția de tardivitate invocată este întemeiată, urmând a fi admisă.
În consecință, raportat la cele arătate mai sus, Tribunalul, în conformitate cu disp. art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de partea vătămată.
În conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală va respinge ca tardiv apelul formulat de asiguratorul SA - SUCURSALA
În termen legal decizia instanței de control judiciar a fost recurată de partea civilă, care a solicitat modificarea hotărârii în sensul acordării sumei de 30.000 lei -daune materiale - și 150.000 lei daune morale, obligarea asigurătorului la plata cheltuielilor de judecată și actualizarea sumelor la nivelul indicilor prețurilor de consum, până la momentul plății efective.
A arătat recurenta că în cauză sunt incidente disp. Anexei 3 de la Ordinul CSA nr. 3108/2004 la nivelul anului 2006 care prevede limita la cel mult 2.000.000lei de persoana păgubită.
Cu privire la cheltuielile de judecată s-a arătat că se impune obligarea asigurătorului conform art. 50 din Legea nr. 136/1995 cu aplicarea art. 19 și art. 22 din Ordinul nr. 3108.
S-a arătat că actualizarea sumelor rezultate la nivelul indicilor prețurilor de consum până la momentul plății efective este în conformitate cu disp. art. 22 din Ordinul
Criticile formulate de partea civilă se încadrează în drept în cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 alin. 2 Cod procedură penală și sunt nefondate.
Rezultă din conținutul hotărârii fondului că părții civile i s-au acordat sumele de 1507 lei cu titlu de daune materiale și suma de 1000 lei (una mie lei) morale.
Suma înscrisă în dispozitivul hotărârii de 10.000 lei (zece mii lei) constituie eroare materială, fiind neconformă cu minuta hotărârii.
Este de precizat faptul că la fila 21 dosar fond partea vătămată constituită parte civilă a arătat prin memoriul depus la dosar următoarele:
"Pretențiile mele totale sunt următoarele:
a/referitor pagube materiale de 1807 lei;
b/referitor pagube morale - 1000 lei; total 2807 lei".
Instanța fondului a acordat în totalitatea lor sumele solicitate cu acest titlu avându-se în vedere că inculpatul a remis acesteia suma de 300 lei, conform cu înscrisul aflat la fila 39.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Codul d e procedură penală, obiectul acțiunii civile îl constituie tragerea la răspundere civilă a inculpatului și a părții responsabile civilmente pentru paguba cauzată de inculpat prin săvârșirea infracțiunii.
Totodată autorul din culpă al unui accident de circulație rutieră, prin care s-a cauzat vătămarea corporală a unei persoane, având ca obiect internarea în spital, tratament medical și alterarea temporară a condițiilor de viață, este dator să despăgubească victima și prin plata unor daune morale în raport cu traumele psihice pe care aceasta le-a suferit în urma săvârșirii infracțiunii.
În raport de aceste dispoziții legale, ambele instanțe au dat eficiență manifestării de voință a părții vătămate și au acordat sumele solicitate și dovedite atât sub aspect material cât și moral.
Conform principiului disponibilității ce guvernează latura civilă a procesului penal, instanțele nu pot acorda despăgubiri mai mari dacă acestea nu au fost solicitate, iar evaluarea prejudiciului trebuie făcută la data judecării cauzei.
Sub acest aspect se con stată că partea civilă nu a cerut la judecata pe fond și actualizarea sumelor la nivelul indicilor prețurilor de consum, iar o asemenea solicitare nu poate fi făcută în calea de atac a recursului.
Față de considerentele expuse, în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul declarat de partea civilă este nefondat și va fi respins ca atare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr.16 din 12 ianuarie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurenta la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
19.06.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Tatiana Juverdeanu
