Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 356/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 356
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
Judecător:
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect " vătămare corporală din culpă", promovat de inculpatul recurent R împotriva deciziei penale nr. 541 din data de 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent R, asistat de avocat ales, partea vătămată, lipsă fiind părțile civile, unități spitalicești Serviciul de Ambulanță I și Spitalul Clinic de Urgențe "Prof.De."
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al treilea termen de judecată, că recursul promovat de inculpat nu a fost motivat conform disp.art. 385 ind.10 alin.2 Cod procedură penală, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Instanța, aduce la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 70 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că dacă este de acord să dea declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul R, prezintă pentru identificare Seria X nr.-, fiul lui și, născut la 21.02.1983, în I, domiciliat în I,-, -/10,.5,.17, județul I - CNP - - -.
Precizează că înțelege să se folosească de dreptul la tăcere, neavând nimic de declarat în plus față de declarațiile date.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent R, având cuvântul, susține că recursul acestuia vizează doar latura penală, respectiv sancțiunea aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, sancțiune pe care inculpatul o consideră prea severă raportat la circumstanțele săvârșirii infracțiunii și circumstanțele personale.
Susține apărarea că aplicarea unei pedepse cu amendă penală ar fi suficientă pentru reeducarea inculpatului. cererea inculpatului pare inexplicabilă dacă avem în vedere sancțiunea aplicată care este foarte indulgentă. Aplicarea unei sancțiuni cu amendă penală i-ar fi inculpatului de un mare folos. Ca urmare a faptei sale la rămânerea definitivă a hotărârii îi va fi anulat permisul de conducere. Inculpatul este director de vânzări la o societate comercială, face zilnic sute de kilometri și rămânerea fără permis de conducere echivalează cu pierderea locului de muncă. Ca urmare a anulării permisului de conducere datorită sancțiunii aplicată, inculpatul va avea dreptul conform codului rutier să se prezinte din nou la examen după un an de zile. Aplicarea unei sancțiuni cu amendă i-ar permite acestuia să se prezinte la examen după 6 ( șase) luni. Solicită să i se mai da o șansă acestui tânăr care se află la primul contact cu legea penală, care a recunoscut și regretat fapta.
Solicită a se avea în vedere că partea vătămată, logodnica inculpatului, nu s-a constituit parte civilă în cauză, fiind practic în fața unui eveniment nefericit.
Respingerea apelului de către Tribunalul Iași cu motivarea că aplicarea unei pedepse cu amendă penală ar duce în derizoriu consecințele grave ale faptei sale este un pic forțată atât timp cât legiuitorul permite o asemenea sancțiune.
Reiterează cererea de admitere a recursului în sensul aplicării unei sancțiunii cu amendă într-un cuantum pe care instanța îl va aprecia.
Partea vătămată, având cuvântul, solicită instanței a mai da o șansă inculpatului pentru a nu-și pierde locul de muncă.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și a se menține decizia recurată ca fiind temeinică și legală.
Cele două instanțe au dat dovadă de suficientă clemență atunci când i-au aplicat inculpatului doar 4 ( patru) luni închisoare cu suspendare.
Susține procurorul că este foarte greu de motivat o soluție în sensul celor solicitate de inculpat prin apărător.
Inculpatul recurent R, având ultimul cuvânt, regretă sincer fapta comisă, solicitând instanței înlocuirea sancțiunii cu aplicarea unei amenzi penale pentru a nu-și pierde locul de muncă.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1832 din 05.06.2008 Judecătoria Iașia hotărât:
Condamnă pe inculpatul R, fiul lui și, născut la data de 21.02.1983 în municipiul I, județul I, domiciliat în municipiul I,-, - 10, etajul 5,. 17, județul I, CNP -, cetățean român, studii medii, stagiul militar nesatisfacut, necăsătorit, nu are copii, necunoscut cu antecedente penale, nu are copii, salariat (agent comercial) la " DISTRIBUTION" S, cu sediul in municipiul S,-, județul S, pentru săvârșirea infracțiunii de: "vătămare corporala din culpă", prevăzută si pedepsită de art. 184 alin.(2) si (4) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art.74 alin. (l) lit. a), b) și c) din Codul penal, raportat la art.76 alin. (l) lit. e) teza I-a din Codul penal, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În baza dispozițiilor art.71 alin.(l) si (2) din Codul penal, aplica inculpatului R,cu datele de stare civila susmenționate, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a) și b) din Codul penal, pe durata si in condițiile prevăzute de dispozițiile legale sus-menționate.
În baza dispozițiilor art. 81 din Codul penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, aplicată inculpatului R prin prezenta sentința penala, pe o durata de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni, care, conform dispozițiilor art. 82 alin.(l) din Codul penal, constituie termen de încercare pentru inculpat.
În baza dispozițiilor art.71 alin.(5) din Codul penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea si a executării pedepsei accesorii, constând in interzicerea drepturilor prevăzute in art.64 lit. a) și b) din Codul penal.
Învederează inculpatului R dispozițiile art.83 din Codul penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 07.07.2007, conducând autoturismul marca "Ford Escort" cu număr de înmatriculare -, din cauza vitezei de deplasare neadaptate la condițiile de drum și a efectuării unei manevre de depășire neregulamentare, inculpatul a pierdut controlul direcției de mers, fapt ce a determinat ieșirea autoturismului în afara carosabilului, plonjarea peste șanțul lateral, rostogolirea de două ori și proiectarea într-un panou de avertizare " ucide", accident ce a provocat părții vătămate, ce se afla pe locul din dreapta față, vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul R care a solicitat redozarea pedepsei având în vedere circumstanțele săvârșirii infracțiunii și circumstanțele sale personale, respectiv că a recunoscut și a regretat comiterea faptei, nu are antecedente penale, a recuperat în întregime prejudiciul cauzat și este integrat social.
Prin decizia penală nr. 541/16.12.2008, Tribunalul Iașia respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul R împotriva sentinței penale nr. 1832/05.06.2008 pronunțate de Judecătoria Iași.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că pedeapsa principală de 4 luni închisoare este concordantă cu pericolul social al faptei, ține seama de împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, consecințele foarte grave și de elementele ce caracterizează persoana inculpatului, fiind de natură a asigura, potrivit art. 52 Cod penal, prevenirea de noi infracțiuni, reeducarea și integrarea în comunitate a inculpatului.
Tribunalul a considerat că aplicarea unei pedepse cu amenda penală ar duce în derizoriu consecințele foarte grave ale faptei săvârșite de inculpat, consecințe pe care, deși erau previzibile, nu le-a acceptat, socotind fără temei că nu se vor produce.
Împotriva deciziei penale nr. 541/16.12.2008 pronunțate de Tribunalul Iașia declarat recurs inculpatul R.
În cadrul dezbaterilor asupra recursului, apărătorul inculpatului a criticat tratamentul sancționator aplicat, arătând că, față de persoana inculpatului care se află la prima abatere și față de conduita procesuală sinceră, i s-ar putea aplica acestuia pedeapsa amenzii, pedeapsă care i-ar permite să susțină examenul pentru un alt permis de conducere mai devreme de un an.
Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prima instanță a avut în vedere chiar circumstanțele invocate în recurs, anume poziția procesuală corespunzătoare și faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală. Lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptei sunt elemente cărora prima instanță le-a dat eficiență atunci când s-a orientat în aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
Potrivit art. 74 Cod penal, acordarea de circumstanțe atenuante nu reprezintă o obligație pentru instanță decât în măsura în care o astfel de modalitate de diminuare a pedepsei aplicate se justifică în raport cu scopul acesteia și cu criteriile de individualizare prev. de art. 52 și art. 72 Cod penal. Nu poate fi considerată o încălcare a acestor dispoziții legale simpla împrejurare că instanța de apel nu a dat relevanța juridică dorită de inculpat lipsei antecedentelor penale și atitudinii sincere manifestate de acesta pe parcursul procesului și nu a coborât pedeapsa sub minimul special în măsura dorită de inculpat.
Având în vedere împrejurările concrete în care inculpatul acționat, gradul de pericol social și urmarea produsă, Curtea consideră că aplicarea pedepsei închisorii în cuantumul stabilit de prima instanță este necesar pentru formarea unei noi atitudini a inculpatului față de valorile sociale ocrotite de legea penală și nu constituie un tratament sancționator.
Împrejurarea că doar pedeapsa amenzii i-ar permite inculpatului să susțină examenul pentru un nou permis auto mai devreme de un an nu are relevanță sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, la stabilirea și aplicarea pedepsei instanța de judecată conducându-se după criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R împotriva deciziei penale nr. 541 din 16 decembrie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 Iunie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier,
Red./Tehnored.:
2 ex./03.07.2009
Jud. apel:
Jud. fond:
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Tatiana Juverdeanu
