Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 578/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 578
Ședința publică de la 30 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Anton Dan
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursului formulat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 213 din 13.05.2008 a Tribunalului Iași dată în dosarul nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă av. pentru partea civilă recurentă, lipsă fiind inculpata intimată și reprezentantul legal al părții responsabile civilmente SC Cash & România SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare pentru acest termen de judecată, că la termenul anterior s-a dispus citarea inculpatului cu mențiunea de a se prezenta în instanță în vederea audierii, că apărătorul ales al părții civile a precizat că aceasta nu mai insistă în recursul formulat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. pentru partea civilă recurentă arată că aceste este imobilizat și nu se poate prezenta în instanță. Precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru partea civilă recurentă solicită admiterea recursului declarat de acesta, fără cheltuieli de judecată. Consideră că în mod greșit Tribunalul Iași nu a admis pretențiile civile formulate de acesta, deși partea civilă a făcut dovada pretențiilor solicitate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de partea civilă. Consideră că ambele instanțe, și Judecătoria Iași și Tribunalul Iași, au făcut o evaluare corectă a pretențiilor civile acordate părții civile.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.3765 din 18 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-au hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpata - la pedeapsa de 250 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de "vătămare corporală din culpă" prevăzută de art.184 alin.1 și 3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit. "a" și art.76 lit. "e" Cod penal.
În baza art.81 din Codul penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 250 lei amendă penală aplicată inculpatei prin prezenta sentință penală, pe o perioadă de 1(un) an care, conform dispozițiilor art.82 alin.2 din Codul penal, constituie termen de încercare pentru inculpată.
Învederează inculpatei dispozițiile art.83 din Codul penal.
În baza dispozițiilor art.14 și art.346 din Codul d e procedură penală raportat la art.998 și art.1000 alin.3 din Codul civil, obligă pe inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente CASH & ROMANIA - Magazinul 20 I, prin reprezentanții săi legali, să plătească părții civile suma de 1750 lei cu titlu de despăgubiri civile și respinge restul pretențiilor solicitate de către partea civilă, ca fiind nefondate.
Respinge cererea formulată de partea civilă privind obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare făcute de către partea civilă, ca fiind nefondată.
În baza dispozițiilor art.349 și art.191 din Codul d e procedură penală, obligă inculpata să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de către acesta, suma de 100 lei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut pe deplin dovedită următoarea situație de fapt:
La data de 11.04.2006, partea vătămată se afla la magazinul SC CASH & ROMANIA- MAGAZINUL 20 I, cu scopul de a achiziționa produse pe care să le comercializeze ulterior în magazinul al cărui administrator este. Dorind să cumpere câteva borcane cu gogoșari în care se aflau pe un raft superior, inaccesibil acestuia, partea vătămată a solicitat ajutorul inculpatei, care avea funcția de adj. șef al Raionului conserve. Aceasta, profitând de faptul că avea asupra sa cheile de la electrostivuitoarele repartizate pe raion, inculpata, deși nu deținea autorizație pentru manevrat electrostivuitoare și nu a delimitat în prealabil spațiul de manevră cu lanțuri, așa cum prevăd normele specifice, a coborât, cu ajutorul unui astfel de utilaj, un palet cu produsele solicitate. Când paletul a ajuns la nivelul solului, partea vătămată s-a apropiat de electrostivuitor pentru a lua un bax cu borcane, iar inculpata a efectuat o comandă greșită a utilajului, chiar în acel moment, astfel că electrostivuitorul s-a pus în mișcare și a trecut cu una dintre roți peste degetul piciorului drept al părții vătămate, fapt ce i-a produs o fractură a falangei, vindecabilă în 30-35 de zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.716 din 18.04.2006 emis de
În drept, s-a stabilit că, fapta inculpatei, care, la 11.04.2006, a manevrat un electrostivuitor, în SC CASH & ROMANIA- MAGAZINUL 20 I, deși nu poseda autorizație pentru conducerea acestui utilaj accidentând, în aceste împrejurări, în condițiile culpei concurente, pe partea vătămată și producându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 30-35 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "vătămare corporală din culpă", prevăzută de art. 184 alin.1 și 3 din Codul penal.
S-a reținut că la data producerii evenimentului, 11.04.2004, inculpata nu deținea autorizația obligatorie pentru manevrarea electrostivuitorului. Mai mult, chiar în condițiile în care începuse să urmeze cursurile în vederea obținerii autorizației, ar fi fost obligată să folosească utilajul numai în prezența supraveghetorului și prin delimitarea cu lanțuri a zonei de deplasare, după cum rezultă și din declarația martorului (fila 50-51). Ori, după analiza întregului material probator se poate conchide în sensul că inculpata nu și-a luat aceste măsuri de precauție obligatorii.
Urmarea imediată a faptei a fost reprezentată de vătămarea corporală cauzată părții vătămate constând în fractura falangei membrului inferior drept a părții vătămate, a cărei vindecare a necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale.
Sub aspectul laturii subiective s-a reținut că fapta a fost săvârșită din culpă fără prevedere întrucât inculpata nu a prevăzut rezultatul faptei sale - vătămarea corporală a unei persoane, deși trebuia și putea să-l prevadă.
Totodată instanța a reținut însă și culpa părții vătămate în producerea accidentului ce a avut ca urmare vătămarea sa corporală întrucât, conform condițiilor de vânzare stabilite de SC " CASH & " ROMANIA - capitolul X -,de care acesta a luat cunoștință în momentul în care a obținut legitimația de client (semnarea acestui document echivalând cu însușirea condițiilor impuse pentru derularea, în afara oricărui risc, a relațiilor dintre client și unitate - fila 19, dosar urmărire penală), partea vătămată nu avea voie să se apropie la o distanță mai mică de 2,5. de electrostivuitor. Trebuie precizat că această condiție are la bază normativele de protecție a muncii nr.6/2000, art.485 ind.1.
Referitor la acțiunea civilă instanța a constatat că, partea vătămată s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală, iar în cursul judecății și-a reiterat cererea, la termenul de judecată din data de 09.10.2007 (filele 14 și 16 din dosar).
Partea civilă a menționat că solicită obligarea, în solidar, a inculpatei și a părții responsabile civilmente SC CASH & ROMANIA- MAGAZINUL 20 I, a cărei angajată era inculpata la data producerii accidentului, la plata sumei de 50.000 RON, prejudiciu suferit, din care suma de 20.000 RON daune materiale (reprezentând contravaloarea sumei de 70 lei pe care a dat-o zilnic, timp de trei luni, unei persoane care l-a ajutat la aprovizionarea magazinului, 20.000 lei reprezentând contravaloarea drumului la spital, de trei ori pe zi, timp de 7 zile în vederea schimbării pansamentului și 3.000 lei reprezentând pierderile de la magazinul proprietatea sa) și 30.000 RON daune morale.
Cu privire la daunele materiale s-a stabilit că pretențiile părții civile au fost dovedite în parte, numai în ceea ce privește suma de 500 de lei pe care o partea civilă a fost nevoită să o plătească angajatei -, lunar, suplimentar față de salariul său, timp de trei luni consecutive, pentru motivul că a lucrat peste programul său obișnuit de lucru. Astfel, prejudiciul material al cărui existență este dovedită are valoarea de 1500 RON. Partea civilă nu a făcut dovada, în nici un mod, a restului daunelor materiale solicitate, martora audiată în dovedirea acțiunii civile neavând cunoștință de alte sume de bani cheltuite de ca urmare a accidentului suferit. Din declarația aceleași martore nu rezultă, cu certitudine, că magazinul proprietatea părții civile a suferit pierderi ca urmare a accidentării acestuia, numitul ocupându-se în continuare, conform și propriei declarații, de aprovizionarea magazinului.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, instanța a reținut că, având drept scop acordarea unei satisfacții victimei, reparația prejudiciului de natură morală este subordonată de asemenea principiului restitutio in integrum, iar criteriile avute în vedere la individualizarea acesteia depind de particularitățile cauzei. Se constată existența unui prejudiciu fiziologic, incluzând și efortul suplimentar pe care partea civilă a fost nevoită să îl facă pentru a-și păstra condițiile de viață pe care le-a avut anterior vătămării. Gravitatea relativ scăzută a atingerii aduse integrității corporale și sănătății părții civile, culpa concurentă a părții civile la producerea accidentului, dar și considerentele bazate pe criterii de echitate au format convingerea instanței că prejudiciul moral suferit de către partea civilă poate fi acoperit prin obligare inculpatei la plata sumei de 250 lei RON.
Constatând îndeplinite condițiile referitoare la acțiunea civilă, instanța a admis-o în parte, obligând inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC CASH & ROMANIA- MAGAZINUL 20 I, la plata sumei de 1750 lei RON cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă, constatând că la momentul producerii accidentului, inculpata era angajată la SC CASH & ROMANIA- MAGAZINUL 20 I, fiind în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
În ceea ce privește cererea părții civile, de obligare a inculpatei la plata cheltuielilor judiciare făcute de către acesta, respectiv a onorariului apărătorului părții civile, instanța constată că nu s-a făcut dovada onorariului pe care partea civilă să-l fi plătit apărătorului său, dovadă care poate fi făcută doar prin chitanța de plată a acestuia, simpla mențiune a avocatului efectuată pe împuternicirea avocațială aflată la fila 9, nefăcând dovada achitării efective a onorariului înscris pe delegație.
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă care, criticând soluția primei instanțe pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, a solicitat desființarea acesteia și reaprecierea materialului probator atât în ceea ce privește latura penală cât și sub aspectul laturii civile a cauzei.
Criticând soluția primei instanțe sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile acordate, partea civilă arată că instanța de fond a reținut în mod greșit o culpă concurentă egală a părții vătămate în producerea accidentului și nu a conferit suficientă relevanță consecințelor faptei comise atât în plan material cât și moral, deși din probele administrate a rezultat că accidentul provocat din culpa inculpatei a avut drept rezultat atât crearea unor prejudicii de natură morală determinate de suferințele psihice și fizice cât și prejudicii materiale concretizate în cheltuielile necesare îngrijirii leziunii traumatice provocate.
Tribunalul Iași, prin decizia penală nr.213/13 mai 2008 respins ca nefondat apelul formulat de partea civilă și l-a obligat la 130 lei cheltuieli judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii, tribunalul a reținut următoarele:
În cursul cercetării judecătorești efectuate de prima instanță cu respectarea dispozițiilor art.313 și următoarele din Codul d e procedură penală, au fost administrate în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta imputată inculpatei și împrejurările comiterii acesteia, situația de fapt expusă și vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii de vătămare din culpă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.184 alin.1 și 3 Cod penal, fiind corect stabilite de prima instanță pe baza unui ansamblu probator concludent, legal administrat și temeinic apreciat.
Astfel, din coroborarea plângerii și declarațiilor părții vătămate, concluziile certificatului medico-legal nr.716 din 18.04.2006 eliberat de I, procesul verbal de cercetare a incidentului, adresa ITM I, declarațiile martorilor și - precum și cele ale inculpatei - din cursul urmăririi penale, s-a reținut că în ziua de 11.04.2006, în jurul orei 8.00 partea vătămată se afla în incinta Magazinului 20 I al SC " Cash & România" pentru a se aproviziona cu diferite produse.
Dorind să cumpere câteva borcane cu gogoșari în care se aflau pe un raft care nu îi era accesibil, a solicitat ajutorul unuia din angajați, respectiv inculpatei care îndeplinea funcția de șef adjunct al Raionului conserve.
Deoarece avea asupra ei cheile de contact ale motostivuitoarelor repartizate raionului, inculpata a dat curs solicitării clientului și deși nu avea calificarea necesară și nici autorizație pentru utilizarea electrostivuitorului manevrat un asemenea utilaj pentru a coborî un palet din produsele aflate pe rafturile superioare, fără a respecta normele specifice activității - respectiv delimitarea în prealabil a spațiului de manevră cu lanțuri.
În aceste împrejurări, în momentul în care paletul a fost coborât la nivelul solului iar partea vătămată s-a apropiat de utilaj pentru a-și lua produsele solicitate, inculpata a efectuat o comandă greșită a utilajalui care s-a pus în mișcare și a trecut cu una din roți peste degetul mare al piciorului drept al părții vătămate, provocându-i o fractură la nivelul falangei distale a halucelui drept, leziune ce a necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Modalitatea și împrejurările accidentului, astfel cum au rezultat din procesul-verbal de cercetare a evenimentului precum și din depozițiile părților implicate, evidențiază faptul că acesta fost provocat din culpa concurentă atât inculpatei - care nu era autorizată să manevreze utilajul și care nu a respectat cerințele privind delimitarea spațiului de lucru și asigurarea zonei de deplasare - cât și a părții vătămate care a încălcat una din obligațiile asumate în calitate de client al - respectiv aceea de a nu staționa la o distanță mai mică de 2,5. de utilajele de ridicat și transporta marfa - inserată la punctul din înscrisul intitulat "Condiții de vânzare" semnat de partea vătămată la data obținerii legitimației de acces în magazin, prin care.
În raport de situația de fapt reținută instanța de fond a stabilit în mod corect că vătămarea corporală a părții vătămate a fost rezultatul conduitei culpabile a ambelor părți, în mod egal și că prin urmarea produsă, fapta comisă de inculpata se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de disp.art.184 alin.1 și 3 Cod penal, considerente pentru care se apreciază neîntemeiate criticile formulate de partea vătămată cu privire la evaluarea de către instanța de fond materialului probator și stabilirea gradului de vinovăție a inculpatei în producerea accidentului.
De asemenea, având în vedere soluția pronunțată în latura penală a cauzei și reținerea culpei concurente a părții vătămate în producerea rezultatului, se apreciază că în mod corect instanța de fond a stabilit cuantumul despăgubirilor acordate părților civile - atât cu titlu de daune materiale cât și morale - proporțional cu gradul de culpabilitate imputat inculpatei, astfel încât se constată neîntemeiate motivele de apel invocate de partea civilă sub acest aspect, considerentele ce au condus la stabilirea întinderii și cuantificarea prejudiciului moral cauzat fiind temeinic și just argumentate de instanța de fond, pe baza probatoriului administrat.
În termenul prevăzut de art.385 ind.3 alin.1 Cod procedură penală decizia pronunțată în apel a fost recurată de partea civilă sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile în sensul neacordării integrale a sumelor solicitate deși s-a făcut dovada acestor pretenții.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticii formulate cât și din oficiu, Curtea constată că recursul de față este nefondat.
Rezultă din actele dosarului că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 30.000 lei daune morale și 20.000 lei daune materiale (fila 16 dosar fond).
Martora - audiată de instanță a declarat că este vânzătoare la magazinul proprietatea părții vătămate și că datorită stării de sănătate a acesteia a lucrat pe o durată de 3 luni fiind plătită suplimentar cu câte 500 lei pe lună.
Aceeași martoră a făcut relatări și cu privire la faptul că a fost ajutată partea vătămată și de alte persoane la aprovizionarea magazinului și că periodic mergea la spital dar nu cunoaște ce sume au fost cheltuite cu transportul, medicamentația sau alimentația acesteia.
În aceste condiții instanța în mod corect a acordat suma de 1500 lei daune materiale.
În ce privește cuantumul daunelor morale instanța a apreciat corespunzător că suma de 250 lei este suficientă față de prejudiciul fiziologic creat, fiind inclus și aportul suplimentar pentru a-și păstra condițiile de viață anterioare vătămării.
Suma acordată cu acest titlu nu se impune a fi majorată având în vedere și gravitatea relativ scăzută a atingerii aduse integrității corporale și sănătății.
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art.385 ind.15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul declarat de partea civilă va fi respins ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de partea civilă împotriva deciziei penale nr.213 din 13.05.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
17.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Ciobanu Iulia ElenaJudecători:Ciobanu Iulia Elena, Ciubotariu, Anton Dan
