Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 60/2010. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.60/R/2010
Ședința publică din data de 2 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Luminița
JUDECĂTORI:- -
:-
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.279/A/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 alin.2 și 4.penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul, partea civilă Spitalul Clinic de Urgență C și garantul SC Reasigurare SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu de dosar și prezentarea la termenul de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor pronunțate de prima instanță și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună, obligarea asiguratorului la plata despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul. Astfel, pe latură penală, consideră că pedeapsa aplicată ar trebui să coboare sub minimul special prevăzut de lege. Pe latură civilă, apreciază că obligarea inculpatului la plata daunelor materiale este o soluție injustă. Consideră că, fiind vorba de o infracțiune comisă din culpă, răspunderea revine asiguratorului iar temeiul angajării acestei răspunderi îl constituie potrivit Legii 136/1995, art.49, 54, 55 și următoarele. La instanța de fond, deși s-a constatat că SC Reasigurare SA a fost citată în calitate de asigurator, angajarea legală a acestuia nu este antrenată prin dispozitivul sentinței. Deși instanța de apel a admis critica formulată, s-a invocat de către Tribunalul Cluj decizia nr.1/2005 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar care, apreciază că nu schimbă prevederile normative clare și imperative ale Legii 136/1995.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului apreciind că ambele instanțe au procedat corect pronunțând soluții temeinice și legale. Prin decizia penală nr.1/2005 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că inculpatul poate fi obligat la plata despăgubirilor iar asiguratorul este citat doar pentru opozabilitate.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 743/01.06.2009 a Judecătoriei Gherla în temeiul articolului 184, aliniatele 2 și 4 din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a, b și c din Codul penal, raportat la prevederile art. 76 alin. 1 lit. eaf ost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 16.10.1976 în comuna, jud. C, posesor al seria -, nr. - eliberată de G, CNP -, cu domiciliul în comuna, sat Lacu, nr. 9, jud. C, fără forme legale în G, str. -, -. 13, jud. C, cetățenie română, studii 10 clase, fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de partea vătămată.
- în temeiul art. 81 și art. 82 din Codul penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani 5 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei;
- în temeiul art. 71, alin.2 din Codul penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64, lit. a și b din Codul penal;
- în temeiul art. 71, alin. 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64, lit. a și b din Codul penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate;
- în temeiul art. 14 și 346 din Codul d e procedură penală raportat la art. 313, alin. 1 din Legea nr. 95/2006 modificat prin OUG nr. 72/2006 și art. 999 din Codul civil s-a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate C în drepturile căreia s-a subrogat furnizorul de servicii medicale Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. OG", Secția Clinică Ortopedie - II, și în consecință a fost obligat inculpat să plătească în favoarea părții civile Spitalul Clinic de Urgență suma de 3.217,75 lei și dobânda aferentă din ziua următoare datei externării până la data achitării integrale a sumei acordate cu titlul de daune materiale;
- în temeiul art. 54, alin. 4 din Legea nr. 136/1995, s-a constatat că Reasigurare SA B, a fost citată în procesul penal în calitate de asigurător;
- în temeiul art.191, alin.1 și 3 din proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 1000 lei, din care 100 lei au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 520/P/2008 din data de 13.11.2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherlaa dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 184 aliniatele 2 și 4 din Codul penal, reținându-se în esență că la data de 25.03.2008 a cauzat un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate, care pentru vindecare a necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Analizând întregul material probator administrat în cauză și coroborând probele aflate la dosar, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul zilei de 24.03.2008, fiind a doua zi de Paște pentru credincioșii de religie reformată, căreia îi aparține și inculpatul, acesta a plecat de acasă în vizită la prietenii din satul Lacu și la un bar din localitate. În aceste locații, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, fără a se putea stabili în ce cantitate, așa cum reiese din declarațiile părții vătămate (filele 37-39) și a martorei (fila 42).
În jurul orelor 1400inculpatul s-a întors în locuință, a servit masa fără să mai consume băuturi alcoolice și a dormit până în jurul orelor 2030. După ce s-a trezit, a servit masa și a plecat în jurul orelor 2230, cu autoturismul proprietate personală, la discoteca organizată la barul din centrul satului. De acolo, în jurul orei 200, inculpatul, însoțit de prietena sa a mers în vizită la familia și, care locuiesc în apropierea domiciliului inculpatului, unde toți au consumat băuturi alcoolice, respectiv 4 litri de bere. În jurul orei 300, cei patru au rămas fără țigări, astfel că s-au decis să se deplaseze la restaurantul cu program non-stop, situat la benzinăria din comuna, întrucât aveau nevoie de benzină și pentru a doua zi.
Inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca Opel, cu numărul de înmatriculare -, pe scaunul din dreapta, iar pe bancheta autoturismului și au plecat spre localitatea, circulând pe DJ 109. Ajungând la ieșirea din localitatea, din cauza vitezei neadaptate la condițiile unui drum cu denivelări, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției, iar mașina s-a izbit de capătul unui pod din beton aflat pe partea opusă sensului de mers (așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului).
În urma impactului, autoturismul a fost grav avariat, conducătorul auto și pasagerii suferind leziuni corporale, fiind necesară intervenția martorului care a scos victimele din mașina avariată și le-a urcat în autoturismul său până la sosirea ambulanței (așa cum rezultă din declarațiile martorului ).
Din accident a rezultat vătămarea integrității corporale a numitei, care a fost internată la Clinica de Ortopedie C-N, cu diagnosticul " prin accident rutier. minor grad zero, cu plagă frontală contuză. cominutivă acetabul stg. Cu luxația posterosuperioară a capului femural. Plăgi contuze suturate bilateral. gleznă stg.". Conform Raportului de constatare medico-legală nr. 2427/II/b/122 din 29.05.2008, eliberat de IML C-N, rezultă că leziunile corporale suferite de aceasta necesită pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri.
Inculpatului i s-au recoltat două probe de sânge la Clinica 3, la orele 720și respectiv orele 820, în vederea stabilirii alcoolemiei (conform procesului verbal de recoltare a probelor biologice și a buletinului de examinare clinică). Din conținutul Buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 637 din 04.04.2008, eliberat de IML C-N rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 1,55%o prima probă și 1,35 g%o a doua probă.
Cu ocazia audierii în calitate de făptuitor, în data de 25.03.2008, a declarat că a consumat băuturi alcoolice în ziua precedentă, respectiv "două pahare cu vin", iar după producerea accidentului a consumat "" dintr-o sticlă pe care o avea în autoturism. Cu ocazia audierii în calitate de învinuit, în data de 04.07.2008, și-a modificat declarația privind consumul de băuturi alcoolice, specificând că nu a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan, ci doar după producerea accidentului a consumat "" dintr-o sticlă pe care o avea în autoturism, lucru infirmat de martori.
Din declarațiile martorilor și rezultă că inculpatul a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan, atât la barul din localitatea Lacu, cât și la locuința lui. De asemenea, martorul declară că nu a consumat alcool după producerea accidentului și că nu a văzut în autoturism nicio sticlă cu băuturi alcoolice.
Cu ocazia audierilor, partea vătămată a arătat că nu depune plângere penală împotriva lui și nu se constituie ca parte civilă față de acesta, fiind ascultată în calitate de martor pentru stabilirea împrejurărilor în care a fost comisă fapta, poziție pe care și-a menținut-o și pe parcursul cercetării judecătorești.
Conform adresei nr. 11453/16.09.2008 a Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. OG" C-N, unitatea medicală s-a constituit ca parte civilă față de inculpatul cu suma totală de 3.217,75 lei și dobânda aferentă, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate în cadrul Secției Clinice Ortopedie- II, în perioada 25.03.2008 - 11.04.2008, poziție pe care a reiterat-o în fața instanței de judecată prin adresa 3098/09.03.2009 a Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. OG" C-
Raportat la starea de fapt reținută anterior, instanța de fond a analizat cauzele accidentului rutier și respectiv existența sau inexistența unei culpe a inculpatului în provocarea accidentului rutier și eventual a proporției acestei culpe.
În acest sens, din procesul-verbal de constatare întocmit la data de 25.03.2008 de Poliția comunală rezultă că accidentul rutier a avut loc în dreptul imobilului cu numărul 437 din localitatea, județul C, iar autoturismul marca Opel de culoare roșie cu numărul de înmatriculare - condus de se afla tamponat frontal de capul de pod situat pe partea a DJ 109 față de direcția de mers -. Din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că suprafața părții carosabile este din asfalt și are o lățime de 6 metri, la data producerii accidentului suprafața carosabilă fiind umedă; în plus, locul producerii accidentului se află după o curbă (curba de după podul ).
Din procesul verbal de cercetare la fața locului, întocmit pe baza declarațiilor persoanelor implicate în accident, rezultă că a auzit o bubuitură, apoi a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens, apoi a ieșit în afara DJ 109C, oprindu-se într-un cap de pod aflat pe partea în sensul de mers. În declarația inculpatului, acesta arată că nu poate preciza ce anume a provocat bubuitura deoarece nu a avut explozie la cauciucuri, iar vehiculul nu s-a lovit de nimic. El crede că a trecut peste o denivelare a carosabilului și din acest motiv a pierdut controlul asupra direcției. Din declarația martorei rezultă că autovehiculul rula cu viteză, fără să poată preciza cât anume, când a pierdut controlul asupra direcției. Din declarațiile martorei rezultă că inculpatul a pierdut controlul asupra direcției după ce a trecut peste niște denivelări. Martorul confirmă afirmațiile martorei, arătând că autoturismul de culoare roșie avea viteză mare în momentul în care a trecut pe lângă el.
Având în vedere toate împrejurările comiterii accidentului (carosabil umed, locație - după o curbă, pe un tronson cu denivelări, deplasare cu viteză) instanța de fond a reținut conduita inculpatului ca fiind cauza exclusivă a producerii evenimentului rutier. Apărarea inculpatului conform căreia datorită denivelărilor a pierdut controlul asupra direcției nu este de natură a diminua culpa acestuia în cauzarea stării de pericol prin conduita sa, având în vedere că nu a adaptat viteza de mers la condițiile existente (carosabil umed, cu denivelări), dar mai ales că avea cunoștință de unele defecțiuni la sistemul de direcție al mașinii.
În consecință, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului ca fiind cu certitudine dovedită, nici una dintre probele aflate la dosarul cauzei nefiind de natură a naște dubii sub acest aspect.
Prin urmare, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 din pen. respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
La stabilirea cuantumului concret al pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, instanța de fond a avut în vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale așa cum rezultă din copia fișei sale de cazier judiciar, este o persoană de vârstă medie relativ integrată din punct de vedere social, având o relație stabilă. Instanța a avut în vedere și împrejurarea că inculpatul a ajuns la o înțelegere cu (motiv pentru care aceasta nu a depus plângere prealabilă și nu s-a constituit parte civilă), a avut o conduită procesuală corespunzătoare, răspunzând solicitărilor organelor judiciare penale și prezentându-se spre a fi audiat și în fața instanței de judecată, deși așa cum rezultă din dosarul de urmărire penală, aspecte care constituie circumstanțe atenuante, prevăzute în cuprinsul articolului 74 alin. 1 lit. a, b și
Odată reținute circumstanțele atenuante judiciare, instanța de fond le-a acordat și eficiență legală și de aceea în temeiul art. 76, lit. e din pen. a coborât pedeapsa sub minimul legal, și i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 5 luni închisoare.
La stabilirea cuantumului concret al pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, instanța de fond a reținut însă și gradul de pericol social concret al faptei care în anumite circumstanțe ar fi putut pune în pericol chiar viața persoanei, urmările grave care au fost produse în concret, numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții vătămate fiind peste 60, dar și împrejurarea că partea vătămată a ales să nu formuleze plângere penală împotriva inculpatului și nici nu a formulat pretenții de natură civilă împotriva acestuia.
Raportat însă la împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție și constatând îndeplinite celelalte două condiții impuse de articolul 81, literele a și b din Codul penal pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 2 ani 5 luni, conform art. 81-82 din Codul penal. Instanța de fond i-a atras totodată atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.71, alin. 2 din pen. instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64, lit. a și b din pen. iar în temeiul art. 71, alin. 5 din pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64, lit. a și b din Codul penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
Însă, partea vătămată Casa de Asigurări de Sănătate a județului C s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3217,75 lei și dobânda aferentă din ziua următoare datei externării numitei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate și până la data achitării integrale a sumei datorate de către inculpat. Această parte civilă și-a dovedit pretențiile formulate cu decontul de la filele 73-81. Apărătorul inculpatului a solicitat respingerea acțiunii civile promovate de Casa de Asigurări de Sănătate a județului C pe motiv că aceasta nu are calitate procesuală.
Având în vedere obiectul cauzei - respectiv vătămare corporală din culpă (infracțiune de rezultat, prin care s-a produs vătămarea corporală a părții vătămate ce a necesitat internarea ei medicală în perioada 25.03.2008 - 11.04.2008), inclusiv Decizia I din 2004 Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de fond a constatat că pretențiile formulate de către Casa de Asigurări de Sănătate a județului C sunt întemeiate, motiv pentru care în temeiul articolelor 14 și 346 din Codul d e procedură penală raportat la articolele 999 și 1000, aliniatul 3 din Codul civil a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate C în drepturile căreia în temeiul articolului 313, aliniatul 1 din Legea nr.95/2006 modificat prin OUG nr.72/2006, s-a subrogat furnizorul de servicii medicale Spitalul Clinic Județean C - Clinica Chirurgie I și a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL A să plătească în favoarea părții civile Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. OG" C-N, Secția Clinică Ortopedie - II suma de 3217,75 lei și dobânda legală începând cu data de 12.04.2008 care este ziua următoare datei externării și până la data achitării integrale a sumei acordate cu titlul de daune materiale.
În temeiul art. 54, alin. 4 din Legea nr. 136/1995, instanța de fond a constatat că Reasigurare SA B, a fost citată în procesul penal în calitate de asigurător.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel inculpatul.
Prin decizia penală nr. 279/A din 2 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în emeiul art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen. s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
În baza art. 189.proc. pen. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 200 lei care s-a avansat din Fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului
În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 400 lei, din care 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Tribunalul Cluj, verificând hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de apel invocate de către inculpat, a apreciat că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică.
Astfel, este real că potrivit art. 49 din Legea nr. 136/1995 asigurătorii plătesc despăgubiri, în baza contractelor de asigurare pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil. Angajarea răspunderii asiguraților față de terțe persoane se stabilește însă în cadrul unui proces penal, atunci când terții au suferit vătămări corporale, iar potrivit deciziei nr. I/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie pentru instanțele de judecată, conform art. 4142al.3 Cod Procedură Penală, asigurătorul este citat în procesul penal doar pentru opozabilitate, în această calitate. De abia după stabilirea în mod definitiv a vinovăției asiguratului, intervine angajarea răspunderii asigurătorului, în baza contractului de asigurare. Până la acel moment instanța este obligată să soluționeze acțiunile civile cu care este sesizată, potrivit raporturilor juridice născute din răspunderea civilă delictuală, ai căror subiecți, activ și pasiv, sunt inculpatul și partea civilă. Prin urmare, instanța de fond a procedat perfect legal când l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În ceea ce privește latura penală a cauzei, instanța de fond, de asemenea a pronunțat o soluție legală și temeinică, constatând în mod just că încadrarea juridică corectă este cea prevăzută de art. 184 al. 2 și 4 Cod Penal. Potrivit al. 4 al acestui articol, constituie agravantă a infracțiunii de vătămare corporală din culpă atunci când rezultatul vătămător pentru sănătatea și integritatea corporală a subiectului pasiv al infracțiunii este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii, unei meserii sau anume activități. Cum inculpatul conducea vehiculul în calitate de conducător auto amator el exercita o activitate, reglementată de OUG 195/2002, iar vătămarea corporală a victimei este rezultatul încălcării dispozițiilor art. 48 din OUG 195/2002 ("Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță"), dispozițiilor art. 41 din OUG 195/2002 ("Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor de circulație") și pe cele ale art.77 alin. 2 din HG 1391/2006 (" longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia").
Pentru toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod Procedură Penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, solicitând prin apărătorul său, casarea hotărârilor pronunțate de prima instanță și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună, obligarea asiguratorului la plata despăgubirilor la care a fost obligat. În ceea ce privește latură penală s-a solicitat ca pedeapsa aplicată să fie stabilită sub minimul special prevăzut de lege. Pe latură civilă, apreciază că obligarea sa la plata daunelor materiale este o soluție injustă, întrucât, fiind vorba de o infracțiune comisă din culpă, răspunderea revine asiguratorului iar temeiul angajării acestei răspunderi îl constituie potrivit Legii 136/1995, art.49, 54, 55 și următoarele.
În motivarea acestei susțineri,s-a arătat că la instanța de fond, deși s-a constatat că SC Reasigurare SA a fost citată în calitate de asigurator, angajarea legală a acestuia nu este antrenată prin dispozitivul sentinței. Deși instanța de apel a admis critica formulată, s-a invocat de către Tribunalul Cluj decizia nr.1/2005 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar care, apreciază că nu schimbă prevederile normative clare și imperative ale Legii 136/1995.
Analizând decizia atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat, aceasta întrucât instanțele au stabilit în mod corect atât pedeapsa aplicată inculpatului, având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 pen. de altfel prin reținerea circumstanțelor atenuante s-a și stabilit o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, cât și răspunderea pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin fapta acestuia.
Raportat la solicitarea inculpatului de a fi obligat asigurătorul la plata prejudiciului cauzat părții civile, aceasta este neîntemeiată așa cum a precizat și tribunalul în decizia atacată, iar potrivit deciziei nr. I/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie pentru instanțele de judecată, conform art. 4142al.3 Cod Procedură Penală, asigurătorul este citat în procesul penal doar pentru opozabilitate, în această calitate.
Astfel, în ceea ce privește obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 3217,75 lei (a se vedea motivul de recurs invocat prin memoriul depus la dosar -16-17) în favoarea părții civile Spitalul Clinic de Urgență Prof.Dr.OG,în mod legal s-a stabilit de către instanță, cadrul legal ale acestei obligații fiind 95/2006 art.313 care prevede că " ersoanele p. care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate sa suporte cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către casele de asigurări și constituie venituri ale fondului". Asigurătorul nu poate fi obligat în solidar cu inculpatul la plata acestor cheltuieli, întrucât nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în cauză,temeiul răspunderii acestuia constituindu-l contractul de asigurare.
În consecință, decizia fiind legală și temeinică, recursul inculpatului este nefondat, sens în care Curtea în baza art. 385/15 pct. 1 lit b pr.pen. îl va respinge.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la 16.10.1976 în jud. C, domiciliat în comuna sat Lacu nr. 9 jud. C, fără forme legale în G str. - -. 13 jud. C) împotriva deciziei penale nr. 279/A/02.11.2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din.
Obligă inculpatul să achite 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.IM
Dact./8ex.
17.02.2010
Președinte:Virgil Viorel AndreieșJudecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Luminița