Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 114/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 114/
Ședința publică din 17 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.211 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat din oficiu pentru recurentul-inculpat și intimatul-parte civilă,personal și asistat de avocat, lipsind recurentul-inculpat.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul din oficiu, pentru recurent, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, pe fond, reducerea pedepsei aplicate, iar ca modalitate de executare să se facă aplic.art.86/1 Cod penal.
Avocatul, pentru intimatul-parte civilă,solicită respingerea recursului ca nefondat, menținându-se hotărârile pronunțate ca fiind legale și temeinice, apreciind că nu sunt întrunite condițiile pentru ca inculpatul să beneficieze de aplic.disp.art.86/1 Cod penal.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul,pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, apreciind că nu se justifică o diminuare a pedepsei aplicate,având în vedere starea de recidivă a inculpatului, astfel că se impune menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.15 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Costești, în temeiul art.182 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.37 lit. a) Cod penal, precum și a disp. art. 73 lit. b) Cod penal, coroborat cu disp. art. 76 lit.d) Cod penal, cu reținerea disp. art.8o alin. 2 Cod penal și a disp. art.83 alin. 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.08.1969 în Găești, județul D, domiciliat în comuna S, județul A, recidivist, la 6 luni închisoare.
În temeiul art.83 alin. 1 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată privind pedeapsa de 1 an închisoare, la care a fost condamnat definitiv inculpatul, prin sentința penală nr.372/6.11.2003, pronunțată de Judecătoria Costești, definitivă prin neapelare, și a dispus executarea în întregime a pedepsei de 1 an închisoare, alăturat celei de 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta, în condițiile art.57 Cod penal.
În temeiul art.71 alin.2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de disp. art.64 alin.1 lit.a,b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.14, 15 și 346 Cod pr.penală, rap. la art.998 și 999 Cod civil, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă G și, drept consecință, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 lei, reprezentând daune morale către această parte civilă, constatând că prejudiciul patrimonial alcătuit din cheltuielile efectuate și beneficiul nerealizat au fost acoperite prin plata, în sumă de 3400 lei, făcută de inculpat părții civile.
În temeiul art. 313 din Legea nr. 95/2006 rap. la art. 998 Cod civil, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean Pitești și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.200 lei, către unitatea medicală, reprezentând cheltuieli ocazionate cu spitalizarea părții vătămate.
În temeiul art.191 alin.1 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei către partea civilă G, reprezentând parte din cheltuielile judiciare efectuate de parte, în concret, onorariu apărător ales.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 4 martie 2006, aflându-se în trecere, partea vătămată s-a oprit la poarta inculpatului, căruia i-a cerut să-i restituie obiectele împrumutate cu ceva zile în urmă. Între părți a luat naștere un
conflict verbal pe parcursul căruia și-au adresat reciproc insulte, cele formulate de partea vătămată făcând referire și la fiica inculpatului, iar în timp ce partea vătămată intenționa să plece adresând în continuare injurii, inculpatul a intrat în locuința sa, de unde a luat un obiect contondent de forma unei țevi cu care l-a lovit o singură dată pe G în zona superioară a piciorului drept, acesta căzând la pământ în urma acestei lovituri.
Ca urmare a loviturii aplicată de inculpat, partea vătămată a suferit leziuni traumatice, produse prin lovire cu sau de corp dur, vindecabile într-un număr de 120 de zile de la producere, după cum rezultă din certificatul medico-legal nr.308/24.03.2006.
In urma internării părții vătămate în Spitalul Județean A, secția ortopedie, în perioada 04 - 24.03.2006, din nr.-/332, rezultă că a avut loc și o intervenție chirurgicală, unitatea medicală constituindu-se parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 4013,78 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu spitalizarea lui
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă G, instanța a constatat că prejudiciul patrimonial alcătuit din prejudiciul efectiv și beneficiul nerealizat, dovedit prin proba testimonială, a fost acoperit prin suma de 3400 lei, avansată de inculpat părții civile, iar prejudiciul moral pretins suferit, în acoperirea căruia partea civilă a solicitat obligarea la o sumă de 5.000 lei, nu poate fi acordat în totalitate, chiar dacă s-ar aprecia că acoperă în întregime paguba morală suferit, având în vedere culpa concurentă a victimei la producerea rezultatului.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de unitatea medicală, instanța oaa dmis-o în parte, pentru aceleași considerente și anume, prin scăderea contribuției adusă de partea vătămată, într-un procent de cca. 0,25%, la rezultatul produs.
Împotriva sentinței, în termen legal, au declarat apel partea vătămată și inculpatul, apreciind-o ca nelegală și netemeinică, însă pentru motive diferite.
În motivarea apelului, partea vătămată a criticat sentința pentru greșita neobligare a inculpatului la plata unei pensii lunare.
Inculpatul a criticat sentința, în principal, pentru greșita condamnare, considerând că se impunea achitarea sa, deoarece nu el a săvârșit fapta, iar în subsidiar, solicitând reducerea pedepsei sub minimul special.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.211 din 23 octombrie 2008, a respins ca nefondate apelurile declarate de partea civilă G și inculpatul, obligând pe fiecare apelant la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, coroborând probele administrate în cauză, că instanța de fond a efectuat o corectă interpretare a probelor, reținând în mod just situația de fapt.
Observând declarația părții vătămate de constituire de parte civilă, tribunalul a constatat că aceasta a solicitat obligarea inculpatului la plata daunelor materiale în sumă de 5.000 lei și a daunelor morale în sumă de 5.000 lei, fără a solicita obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice, cu titlu de pensie, iar în acest stadiu procesual nu mai poate pretinde completarea la constituirea de parte civilă.
În ceea ce-l privește pe inculpat, tribunalul a constatat că acesta se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost învinuit, fiind dovedită prin mijloacele de probă administrate.
La incident au asistat doi martori oculari - și - care au perceput în mod direct cele întâmplate și au relatat instanței o situație reală.
De asemenea, martorele și, deși nu au fost de față, au auzit cearta dintre cei doi și au văzut-o imediat pe partea vătămată căzută, în stradă.
În completarea probelor, certificatul medico-legal confirmă leziunile suferite de partea vătămată.
De altfel și inculpatul a recunoscut că între el și partea vătămată a avut loc un incident, însă, momentul vătămării l-a nuanțat în favoarea sa.
Cât privește individualizarea pedepsei, tribunalul a apreciat că prima instanță a reținut în favoarea inculpatului scuza provocării, cu consecințele legale asupra cuantumului pedepsei, dar a avut în vedere și starea sa de recidivă postcondamnatorie care a atras revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei anterioare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care a adus critici de legalitate și temeinicie asupra hotărârilor pronunțate, susținând în motivele depuse în scris la dosar mai multe aspecte, după cum urmează:
1.-Faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, întrucât în opinia sa este cu neputință ca o singură lovitură să producă victimei asemenea leziuni și este de părere că acestea au survenit ca urmare a căderii victimei și lovirii ei de un plan dur.
2.-În secundar, recurentul este de părere că instanța a aplicat o pedeapsă greșit individualizată, atât sub aspectul cuantumului, dar și al modalității de executare, și pentru că anterior nu a mai fost condamnat la o pedeapsă mai mare de un an, avea posibilitatea să primească o sancțiune cu suspendarea condiționată a executării ei.
De asemenea, recurentul consideră că instanța putea să reducă pedeapsa până la minimul general prevăzut de legiuitor, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
1.- În acest sens, curtea reține că probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor oculari și, coroborate cu cele ale martorilor și, cât și cu declarația inculpatului și certificatul medico-legal nr.308/24.03.2006, evidențiază fără nici un fel de echivoc vinovăția inculpatului-recurent la comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Conform dispozițiilor art.182 pct.1 Cod penal, constituie infracțiunea de vătămare corporală gravă, fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale ori sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 60 de zile și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Așa cum rezultă din certificatul medico-legal precizat mai sus, partea vătămată a suferit leziuni care au ocazionat pentru vindecare 120 de zile îngrijiri medicale, iar mecanismul de producere este acela al lovirii active cu sau de un corp dur.
Urmarea imediată a faptei de vătămare corporală gravă este așadar, determinant și exclusiv legată de numărul de zile de îngrijiri medicale care este în prezenta cauză de 120 zile, dublu față de cel prevăzut în textul incriminator în legătură cu această faptă.
Câtă vreme există indisolubil legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul vătămător cerut de textul de lege, nu are nici un fel de relevanță din punct de vedere al încadrării juridice a faptei, sensibilitatea victimei la loviri, ori faptul că această consecință vătămătoare de care depinde existența infracțiunii în discuție, s-a realizat ca urmare doar a unei singure lovituri, ori a mai multora.
2.-În legătură cu cel de-al doilea motiv de recurs, curtea arată că inculpatul nu putea beneficia, având în vedere antecedentele sale penale, de o altă modalitate de executare a pedepsei, decât detenția.
Din actele dosarului, rezultă că prin sentința nr.372/6.11.2003, inculpatul a fost condamnat de Judecătoria Costești la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, în condițiile art.81, 82 Cod penal, pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare.
Hotărârea a rămas definitivă la 18.11.2003, faptele noi fiind comise la 4.03.2006, așadar în termenul de încercare al suspendării, situație ce atrage starea de recidivă postcondamnatorie prev.de art.37 lit.a Cod penal, cât și incidența art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei.
În cazul în care se aplică revocarea, ca și în speța de față, dispozițiile art.83 precitate, impun cumulul aritmetic al pedepsei nou aplicate cu pedeapsa anterioară a cărei revocare a intervenit, astfel încât rezultanta se execută inevitabil într-un loc de detenție conform art.57 Cod penal.
Sub aspectul reducerii pedepsei la minimul general așa cum a solicitat inculpatul, curtea apreciază netemeinică susținerea acestuia.
Din perspectiva arătată, curtea reține că inculpatul a beneficiat oricum de efectele circumstanțelor atenuante, sancțiunea aplicată fiindu-i redusă datorită acestui fapt sub minimul special de 2 ani, ajungând la 6 luni închisoare.
Având în vedere consecințele grave pe care le determină asupra sănătății victimei o asemenea faptă, curtea este de părere că instanțele au manifestat deja suficientă clemență, punând în balanță și faptul că antecedentele penale nu-l recomandă pe inculpat ca pe o persoană tocmai inocentă.
Urmările unei asemenea fapte au fost considerate grave chiar de legiuitor, care a înțeles în cadrul prevenției generale să o sancționeze cu limite de pedeapsă destul de ridicate, ca să nu mai vorbim despre faptul că până la modificarea adusă art.81 și art.861Cod penal prin Legea nr.278/2006, infracțiunile prevăzute de art.182 Cod penal nu puteau fi sancționate decât cu închisoare în detenție.
Pentru toate aceste considerente, și pentru că din oficiu nu s-au constatat alte neregularități ale hotărârilor atacate, curtea apreciază nefondat recursul inculpatului, și având în vedere dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să-l respingă, obligându-l pe acesta, conform art.192 al.2 Cod procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.08.1969 în Găești, județul D, domiciliat în comuna S, județul A, împotriva deciziei penale nr.211 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la plata sumei de 400 lei către partea civilă G și la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
pt. în CM,
semnează președinte,
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex.
Jud.fond:
Jud.apel:
.
09.03.2009.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marioara Dumitru, Raluca
