Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 19/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 19/R/2010
Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
JUDECĂTORI: Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin
: -
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 259/A din data de 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpat, apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, partea civilă, lipsă fiind inculpatul și partea civilă Spitalul Clinic de Urgență
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 13 ianuarie 2010 concluzii scrise de către inculpatul, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepți de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită, în condițiile în care nu se apreciază recursul ca fiind nefondat ca urmare a tardivității apelului, admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună reducerea pedepsei. Instanța de fond nu a luat în considerare împrejurările relatate de inculpat. În ceea ce privește loviturile anterioare pe care le-ar fi avut partea vătămată nu s-a administrat nicio probă în acest sens. A constatat că într-adevăr apelul declarat de inculpat este tardiv, însă ar putea exista motive de apel peste termen.
Partea civilă lasă la aprecierea instanței.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 259/A din data de 26 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj. Apreciază că această hotărâre este legală și temeinică, în mod corect fiind respins apelul declarat de inculpat ca tardiv.
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Huedin prin sentința penală nr.89/17.04.2009 în baza art. 182 alin. 2.Pen. cu aplicarea art. 76 lit. d rap. la art. 74 lit. a și c Pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 20.08.1972 în loc., jud. C, posesorul CI seria - nr. - elib. de. H, CNP -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
În baza art. 71.Pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a Pen.
În baza art. 81 și 71 alin. final Pen. s-a suspendat condiționat executarea atât a pedepsei principale, cât și a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82.Pen.
În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art.14 și 346.pr.pen. rap. la art. 998.civ. a fost obligat inculpatul la plata următoarelor despăgubiri civile către partea civilă, domiciliat în com. -M, sat, nr. 86 jud. C, cu dobânda legală începând cu data de 13.05.2006 și până la achitarea efectivă: 1570 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale; 15.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale; 166 lei lunar cu titlul de prestație periodică, începând cu data săvârșirii infracțiunii, 13.05.2006, până la încetarea stării de nevoie.
În baza art.14 și 346.pr.pen. și art. 313 din Legea 95/2006 a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.361, 80 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic Județean de Urgență, cu sediul în mun. C-N,--5, jud.
În baza art. 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 844,60 lei reprezintă costul raportului de constatare medico-legală.
În baza art. 193.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.600 lei cheltuieli judiciare - onorarii de avocat - către partea civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prev. și ped. de art. 182 alin. 2.pen.
S-a reținut în actul de inculpare și sesizarea instanței că, în noaptea de 12/13.05.2006, în jurul orelor 01,00, în timp ce se afla pe drumul comunal din satul, com. -M, jud. C, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în zona capului, în urma căreia aceasta a căzut pe sol, producându-i leziuni corporale care i-au pus în pericol viața și au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, menționând însă că a fost provocat de partea vătămată.
În fapt în data de 12.05.2006 inculpatul s-a deplasat la un bar în satul, com, -M, jud. C, unde s-a întâlnit cu partea vătămată și numiții - și -. După ce au consumat băuturi alcoolice împreună timp de patru ore, partea vătămată ajungând în stare de ebrietate, în jurul orelor 01.00, toți patru s-au decis să părăsească barul. În timp ce se deplasau spre locuințele lor, ajungând în apropierea locuinței martorului -, între partea vătămată și inculpat s-a iscat o ceartă, în urma căreia inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în zona capului, iar aceasta a căzut pe sol. Văzându-l căzut pe sol în stare de inconștiență pe, martorul - a încercat să-i acorde îngrijiri, timp în care i-a reproșat inculpatului agresiunea. Auzind reproșurile martorului -, martorul -, care intrase de puțin timp în curtea locuinței sale, s-a apropiat de îndată de locul incidentului, iar aici, văzând starea în care se afla partea vătămată, i-a aplicat o lovitură de pumn inculpatului, care după aceea a fugit spre domiciliul său. Martorii - și - au anunțat de îndată familia părții vătămate, care a anunțat ambulanța, iar partea vătămată, aflată în stare de comă, a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C, Clinica de Neurochirurgie II, C-N, unde a rămas internat în perioada 13.05-10.06.2006, având diagnosticul. " grav, comă grad III la internare. de bază de craniu. dr. extradural T dr. T stg.. cervical amielic. Stare postconsum de alcool. Afirmativ agresiune". În data de 03.06.2006, partea vătămată a suferit o intervenție chirurgicală, iar după continuarea tratamentului, în data de 10.06.2006 a fost externat, fiind ameliorat neurologic și vindecat chirurgical, cu recomandările de evitare a efortului fizic, a expunerii la intemperii și a consumului de neurotoxice, precum și efectuarea unui control după 30 de zile sau în caz de agravare neurologică. (, 17).
Prin raportul de constatare medico-legală nr. 27799/II/a/127 din 07.07.2006, IML C-N a constatat că partea vătămată a suferit leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, iar acestea pot data din 13.05.2006. De asemenea se constată că leziunile necesită pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale, iar acestea au pus în pericol viața victimei. (, 8).
Cu ocazia audierii inculpatului de către organele de cercetare penală, acesta a recunoscut că a agresat-o pe partea vătămată lovind-o cu pumnul, deoarece aceasta a încercat să-l agreseze. Cu ocazia audierii de către procuror, inculpatul a declarat că doar a împins-o pe partea vătămată pentru a respinge un atac al acesteia, care a căzut pe sol lovindu-se cu capul de pietre. Inculpatul a precizat că există posibilitatea ca leziunile grave suferite de partea vătămată să fi fost generate de o agresiune anterioară, suferită de partea vătămată în perioada octombrie-noiembrie 2005, motiv pentru care a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale în cauză. (, 25-31).
Martorii și au declarat că i-au auzit pe cei doi certându-se, iar martorul i-a văzut trăgându-se de haine și îmbrâncindu-se reciproc, dar părțile au încetat conflictul și s-au despărțit. Martorul a auzit zgomotul unei lovituri, apoi pe partea vătămată căzută la pământ și inculpatul lângă el. ( 26, 27). Rezultă așadar că nu sunt întrunite condițiile pentru reținerea nici a legitimei apărării, astfel cum este reglementată de art. 44.pen. și nici a provocării reglementată de art. 73 lit. b) pen. întrucât nu s-a făcut dovada că victima ar fi atins grav demnitatea inculpatului. Așa cum declară chiar inculpatul între el și partea vătămată s-ar fi purtat discuții legate de subiecte precum fotbalul și pădurea. ( 16). Nu s-a dovedit nici susținerea inculpatului în sensul că ar fi fost avertizat de un vecin că partea vătămată intenționează să-l lovească.
În ceea ce privește leziunile suferite de partea vătămată, generate de o agresiune anterioară, prin completarea la raportul de constatare medico-legală nr. 27799/II/a/127, din data de 12.12.2007, IML C-N a constatat că partea vătămată a fost internată în perioada 13.01-16.01.2006 în Clinica de Neurochirurgie II, C-N, cu diagnosticul " minor grad Plagă contuză P dr. T-P dr. extradural T drept" urmare a unei agresiuni. Această fractura nu a interesat baza craniului și consecutiv tratamentului aplicat, s-a vindecat fără simptome sechelare. Fractura de bază de craniu apare ca și diagnostic însoțit de o simptomatologie corespunzătoare numai ca urmare a agresiunii suferite la data de 13.05.2006. Între diagnosticul stabilit ca urmare a internării din perioada 13.01-16.01.2006 și diagnosticul stabilit ca urmare a internării în perioada 13.05-10.06.2006, nu există nicio legătură de cauzalitate sau secvențialitate. (, 16).
În cursul judecării cauzei printr-o completare la raportul de constatare medico-legală nr. 27799/II/a/127 IML C-N a concluzionat că prezintă o incapacitate adaptativă de 19%, fără a se încadra în vreun grad de invaliditate ( 62). Medicul legist a arătat că incapacitatea adaptativă reflectă efortul suplimentar pe care trebuie să îl depună în vederea efectuării unei anumite munci ( 71).
Instanța de fond a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin probată cu declarația părții vătămate (, 3-6), cu declarațiile inculpatului, coroborate cu concluziile raportului de constatare medico-legală, cu completările ulterioare și declarațiile martorilor, și.
În drept, fapta inculpatului, care, în noaptea de 12/13.05.2006, în jurul orelor 01.00, în timp ce se afla pe drumul comunal din satul, com. -M, jud. C, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în zona capului, în urma căreia aceasta a căzut pe sol, producându-i leziuni corporale care i-au pus în pericol viața și au necesitat pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prev. și ped. de art. 182, alin. 2.pen. pentru care instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
La individualizarea și dozarea pedepsei instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale și sinceritatea inculpatului, circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. a și c pen. precum și celelalte criterii prev. de art. 72.pen.
De asemenea instanța de fond, în baza art. 71.pen. și văzând considerentele deciziei nr. LXXIV/2007 pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, i-a interzis inculpatului drepturile prev. în art. 64 lit. a teza a II-a pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei principale.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, reținând ca sunt întrunite dispozițiile art. 81 alin. 1 lit. a și b pen. și apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim privativ de libertate instanța, în baza art. 81 și 71 alin. final pen. a suspendat condiționat executarea atât a pedepsei principale, cât și a pedepsei accesorii, pe o perioada de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82.pen.
În baza art. 359.pr.pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83.pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 15 alin. 2.pr.pen. constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.
În prezenta cauză, în termen legal, s-a constituit parte civilă partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă în cauză, pentru recuperarea prejudiciului de 23.800 lei, reprezentând daunele suferite. (, 4, 6). În fața instanței partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata următoarelor sume de bani: 3800 lei costul medicamentelor, supra-alimentația, deplasări la spitale, consultații, asigurări, o prestație periodică, începând cu data săvârșirii infracțiunii, 13.05.2006, în cuantum de 166 lei lunar și suma de 10.000 euro cu titlul de despăgubiri pentru daune morale, precum și dobânzile legale pentru toate sumele primite.
Potrivit art. 1169.civ. și art. 129 alin. final pr.civ. partea care formulează o pretenție înaintea instanței este obligată să o dovedească, sarcina probei incumbându-
Pretențiile civile formulate în cursul procesului penal sunt întemeiate, însă doar în parte, după cum urmează:
Partea civilă a justificat următoarele cheltuieli: 600 lei noi, conform declarației martorei ( 36) care arată că s-a dus de 3 ori la spital cu sora părții vătămate, ocazii cu care s-a cheltuit circa 200-300 lei, instanța luând în calcul suma de 200 lei întrucât dubiul asupra cuantumului profitându-i inculpatului. Coroborând declarația martorei cu cea a martorului ( 48) rezultă că într-un interval de 28 de zile s-a cheltuit cca 30 de lei noi cu transportul unui membru al familiei părții vătămate care avea nevoie de supraveghere permanentă, în total 840 lei. De asemenea s-a probat cheltuirea sumei totale de 130 lei cu chitanțele de la filele 85, 86, 87. În ceea ce privește suma de 10.000.000 lei vechi (1000 lei noi) la care a făcut referire martora ( 37) ea nu a fost acordată, nefiind certă cheltuirea în cursul spitalizării părții vătămate.
În consecință instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata sumei totale de 1570 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale.
Martorul a declarat în instanță că partea vătămată se ocupa înainte de agresiune, în fiecare an, cu culesul ciupercilor, în cursul lunilor iunie-septembrie, fiind plătit de centrele de colectare cu cca 30.000.000 lei vechi (3.000 lei noi). Ulterior agresiunii martorul apreciază că partea vătămată nu a putut merge la fel de des ca înainte, obținând cel mult 1.000 lei din această activitate. Această depoziție se coroborează cu concluziile medicului legist care a arătat că prezintă o incapacitate adaptativă de 19%, semnificând faptul că incapacitatea adaptativă reflectă efortul suplimentar pe care trebuie să îl depună în vederea efectuării unei anumite munci. Având în vedere aceste elemente probatorii instanța a acordat părții vătămate suma de 166 lei lunar cu titlul de prestație periodică, începând cu data săvârșirii infracțiunii, 13.05.2006, până la încetarea stării de nevoie, ca diferență între media lunară a venitului obținut înainte de agresiune, respectiv 250 lei și media lunară a venitului obținut după agresiune, respectiv 84 lei.
Partea vătămată este de asemenea îndreptățit și la despăgubiri civile pentru daune morale. Astfel, acesta a fost internat o perioadă relativ lungă în spital după ce a fost la un pas de moarte. Pe de altă parte după externare partea vătămată s-a schimbat, după cum declară martorii și. Înainte de incident era comunicativ, însă în prezent este mai retras, se plânge de dureri de cap și are dificultăți în raporturile cu ceilalți oameni.
În consecință instanța a apreciat că suma de 15.000 lei este de natură să compenseze trauma psihică și emoțională suferită de partea vătămată.
În ceea ce privește toate aceste sume ele vor fi actualizate cu dobânda legală începând cu data de 13.05.2006 și până la achitarea efectivă, inculpatul fiind de drept pus în întârziere, fiind autorul unei fapte ilicite.
De asemenea în faza de urmărire penală Spitalul Clinic Județean de Urgență Cac omunicat că se constituie parte civilă în cauză pentru recuperarea sumei de 4.361, 80 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare. (, 21).
Fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale instanța de fond în baza art.14 și 346.Pr.Pen. și art. 313 din Legea 95/2006 a obligat inculpatul la plata sumei de 4.361, 80 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic Județean de Urgență
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare făcute pe parcursul întregului proces penal. Instanța a constatat că s-a făcut dovada achitării sumei totale de 1600 lei reprezentând onorarii de avocat, conform chitanțelor aflate la filele 80 și urm. În consecință, în baza art. 193.Pr.Pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către partea civilă.
Având în vedere soluția de condamnare adoptată în prezenta cauză instanța în baza art. 191.Pr.Pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 844,60 lei reprezintă costul raportului de constatare medico-legală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, apel respins ca tardiv prin decizia penală nr.259 din 26 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj.
Astfel, din actele dosarului reiese faptul că, inculpatul a fost prezent cu ocazia dezbaterilor fondului cauzei, respectiv la termenul din data de 3.04.2009.
Potrivit disp. art. 363 alin. 3 proc.pen. termenul de apel d e 10 zile prev. de alin. 1 al aceluiași articol curge de la pronunțare pentru cei prezenți la dezbateri, în speță de la data de 17.04.2009, data pronunțării hotărârii atacate, sentința penală nr. 89/17.04.2009 a Jud. H, astel, ultima zi de declarare a apelului a fost data de 28.04.2009.
În baza art.192 al.2 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel în sumă de 300 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu.
În baza art. 193.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în apel în sumă de 500 lei - reprezentând onorariu avocațial - în favoarea părții civile.
În baza art.189 C.P.P. s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C onorariu avocațial din oficiu în sumă de 200 lei cuvenită av., ce se avansează din
Decizia Tribunalului Cluja fost atacată cu recurs de inculpatul, recurs ce apare ca nefondat pentru următoarele argumente:
Din considerentele deciziei instanței de apel, practicaua si dispozitivul sentintei Judecătoriei Huedin rezultă că inculpatul a fost prezent la judecarea cauzei in fond si la pronunțarea hotărârii la data de 3 aprilie 2009, la prima instanță.
Potrivit art. 363 al.1 și 3 proc.pen. pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul de apel care este de 10 zile, curge de la pronunțare.
Cu toate acestea, apelul a fost declarat de inculpat, prin poștă, la 30 aprilie 2009, cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege.
Întrucât apelantul nu a făcut dovada vreunui motiv temeinic de împiedicare a declarării în termen a apelului, în mod legal Tribunalul Cluja respins calea de atac promovată ca tardiv formulată.
Așa fiind, prin prisma acestor considerente, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art. 385 ind. 15 pct.1 lit.b Cod proc.penală.
Văzând disp. art. 192 al.2 Cod proc.pen. recurentul va plăti statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna M, satul nr.15, jud.C împotriva deciziei penale nr.259 din 26 octombrie 2009 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul-recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2010.
PRESEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER
- - - -, -
Red.PD/CE
14.01.2010. - 4 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin
