Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 20/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Ședința nepublică de la 20 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
DECIZIA PENALĂ NR. 20
La ordine soluționarea recursurilor penale având ca obiect art.182 Cod penal, promovate de inculpatul, și părțile responsabile civilmente și, împotriva deciziei penale nr.329/A din 22.11.2007 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința nepublică se prezintă inculpatul, asistat de doamna avocat și partea responsabilă civilmente, lipsă fiind partea responsabilă civilmente, părțile civile Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și, precum și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor promovate.
Doamna avocat,având cuvântul pentru inculpatul, și părțile responsabile civilmente și, solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei penale nr. 329/A din 22.11.2007 a Tribunalului Vaslui, pe care o consideră netemeinică sub aspectul modului de soluționare a laturii civile, privind acordarea de despăgubiri morale.
Deși instanța de apel a reținut circumstanța provocării, cuantumul acordat - cu titlu de despăgubiri morale, este exagerat.
Instanța de apel a reținut în cauză culpa concurentă a părții vătămate, dar, doar în cuantum de 20%.
Partea vătămată, pe lângă faptul că a provocat conflictul, este cunoscută ca fiind o persoană consumatoare de alcool, a mai provocat astfel de stări conflictuale, astfel încât, cererea sa de acordare de despăgubiri, adresată instanței de fond, nu este întemeiată.
Apreciază doamna avocat că inculpatul, prin fapta sa, pe care de altfel a recunoscut-o, nu a creat un prejudiciu de 4000 lei, sumă reprezentând daunele morale la care a fost obligat inculpatul către partea vătămată.
În fața instanței de apel, apărarea a făcut dovezi, cum că nici inculpatul și nici părțile responsabile civilmente nu realizează venituri.
În concluzie, doamna avocat solicită admiterea recursului, modificarea deciziei pronunțată de Tribunalul Vaslui, în sensul de a fi exonerați inculpatul și părțile responsabile civilmente de plata daunelor morale, ori, reducerea sumei de 4000 lei care este exagerat de mare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, susține că în cauză, criticile părților vizează modalitatea de soluționare a laturii civile, și mai ales daunele morale, în sensul reducerii sau chiar a înlăturării lor. În cauză a fost stabilită vinovăția inculpatului pentru o infracțiune gravă, fiind reținută și starea provocării potrivit disp. art. 73 Cod penal, împrejurare care a avut o contribuție atât la stabilirea cuantumului pedepsei cât și la modalitatea de executare, însă nu pot fi omise nici efectele rezultate urmare acțiunii acestuia.
În concluzie, procurorul solicită respingerea recursurilor promovate de inculpat și părțile responsabile civilmente ca nefondate, apreciind decizia pronunțată de Tribunalul Vaslui ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Deliberând asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 584/10.09.2007 a Judecătoriei Vasluis -au hotărât următoarele:
A fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b, art. 74 lit. a,c, art. 76, art. 99 alin. 3, art. 109 Cod penal împotriva părții vătămate.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului, începând cu data împlinirii vârstei de 18 ani, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului și s-a pus în vedere acestuia dispozițiile art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 4 Cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a -c Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului.
S-a fixat termen de încercare de 2 ani și 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 14, art. 346 Cod procedură penală, și art. 1000 alin. 2 Cod civil, fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente: și, să plătească părții civile, suma de 376 lei cu titlu de daune materiale, suma de 5.000 lei daune morale, iar părții civile Spitalul de Adulți Bârlad, suma de 1689,37 lei cu titlu de daune materiale.
În temeiul art. 192 alin. 1,3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente: și, să plătească 400 lei cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 100 lei onorariu asistență juridică din oficiu acordată inculpatului în cursul urmăririi penale, va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 193 alin. 1,4 Cod procedură penală, s-a obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente: și să plătească 530 lei cheltuieli de judecată a părții vătămate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 10.09.2006, în jurul orei 15,00 între frații și, pe de o parte, și numitul -, pe de altă parte, a avut loc o ceartă în curtea școlii din satul, determinată de manifestările gălăgioase ale minorului. Numitul - l-a atenționat pe acesta să înceteze cu țipetele, însă a sărit în apărarea fratelui său.
În aceeași zi, în jurul orelor 18,30 -19,00, numitul - se deplasa însoțit de inculpatul către locuința celui dintâi, pentru ca acesta să-i arate mașina pe care și-o cumpărase tatăl său. Pe drum s-a întâlnit cu numitul, situație în care numitul - l-a apostrofat pentru comportamentul său din aceeași zi de la școală.
Cei doi și-au adresat în mod reciproc injurii, iar ulterior încăierându-se, au început să se lovească. În aplanarea conflictului a intervenit inculpatul care, despărțindu-i, a stârnit furia numitului. Acesta s-a deplasat la domiciliul său și spunându-i tatălui său - - că a fost bătut de cei doi tineri, s-a întors împreună cu acesta la locul fapte.
Minorul s-a deplasat după numitul -, care o luase la fugă, timp în care partea vătămată s-a deplasat către inculpatul. Deoarece acesta din urmă a început să-i vorbească urât, partea vătămată i-a aplicat o palmă peste cap și un picior peste fese. Fiind marcat de loviturile aplicate, inculpatul a pus mâna pe o piatră (de tipul celei folosite la pietruirea drumurilor) găsită pe drum și a simulat aruncarea acesteia către partea vătămată, timp în care a continuat să adreseze injurii la adresa acesteia.
În aceste condiții, partea vătămată s-a repezit la inculpat și i-a mai aplicat o palmă, după care s-a întors să plece. Inculpatul a profitat de situația creată și aruncând cu piatra în direcția vătămatului, l-a lovit pe acesta peste piciorul drept, urmare a loviturii aplicate, de durere partea vătămată s-a răsucit pe celălalt picior și pierzându-și echilibrul a căzut la pământ.
Imediat după conflictul avut cu inculpatul, partea vătămată a fost transportată cu ambulanța la Spitalul de Adulți Bârlad, fiind internat în perioada 10 -30.09.2006 la Secția Ortopedie și.
În urma loviturii aplicate, numitul a prezentat o fractură cominutivă deschisă operată, 1/3 medie gambă dreaptă, ce a fost imobilizată în aparat gipsat; leziunea a putut fi produsă prin lovire cu un obiect contondent la data de 10.09.2006 și a necesitat aproximativ 70 -75 zile îngrijiri medicale.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 lei daune materiale -reprezentând contravaloarea cheltuielilor de tratament, și suma de 5000 lei daune morale.
Spitalul de Adulți Bârlad s-a constituit parte civilă cu suma de 1689,37 lei, contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a vătămatului.
Situația de fapt prezentată mai sus a fost reținută de instanță, așa cum ea rezultă din declarațiile părții vătămate, proces -verbal de cercetare la fața locului, actele medicale, declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului.
Potrivit art. 182 alin. 1 Cod penal - fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății, o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepsește cu închisoare.
Potrivit art. 99 alin. 3 Cod penal - minorul care a împlinit 16 ani răspunde penal.
Potrivit art. 109 alin. 1 Cod penal - limitele pedepselor aplicate minorilor se reduc la J, în urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăși 5 ani.
Față de situația de fapt reținută mai sus și textul de lege arătat, instanța a apreciat că a fost dovedită săvârșirea de către inculpat, cu vinovăție, a infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 1 Cod penal și a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, sub minimul special, la individualizare, fiind avute în vedere: gradul de pericol social al faptei săvârșite, lipsa antecedentelor penale, provocarea din partea victimei, atitudinea sinceră, persoana și conduita făptuitorului.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului, începând cu data împlinirii vârstei de 18 ani, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal pe durata executării pedepsei.
Potrivit art. 81 alin. 1 Cod penal - instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
- pedeapsa aplicată este închisoare de cel mult 3 ani sau amendă.
- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38 Cod penal.
- se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.
Constatând că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 6 luni și apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins fără executarea acesteia, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului și i-a pus în vedere disp. art. 83 Cod penal, stabilindu-i un termen de încercare.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat pedeapsa accesorie, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului.
Constatând că între prejudiciul cauzat părții vătămate, și fapta reținută în sarcina inculpatului, a existat legătură de cauzalitate, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 -999 Cod civil, instanța a admis în parte, în limita prejudiciului material suferit, daunele materiale și a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente: și, la plata acestora, iar în ceea ce privește daunele morale, având în vedere suferința de ordin fizic, psihic și moral suferită de vătămat, atât în timpul incidentului cât și ulterior acestuia până la refacerea completă, s-au admis pretențiile formulate și a obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente: și, la plata acestora.
Constatând că între prejudiciul cauzat părții vătămate Spitalul de Adulți Bârlad,și fapta reținută în sarcina inculpatului, există legătură de cauzalitate, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, 999 Cod civil, instanța a admis acțiunea civilă a acesteia și a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente: și la plata despăgubirilor civile.
În temeiul art. 191 alin. 1,3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente: și, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta cauză, iar contravaloarea asistenței juridice din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul și părțile responsabile civilmente și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea căii de atac, apelanții arată că sumele la plata cărora au fost obligați către partea civilă sunt exagerate, ambele reprezentând daune materiale în condițiile în care partea vătămată nu a făcut dovezi în acest sens.
Mai arată apelanții că inculpatul a fost provocat de partea vătămată, că el nu a lovit pe fiul părții vătămate ci a încercat să-i despartă pe cei implicați în conflict.
În plus, se menționează că partea vătămată a lovit inculpatul în două rânduri cu pumnii peste față și fiind provocat a luat piatra pe care a aruncat-o înspre partea vătămată, împrejurare dovedită cu depozițiile martorilor audiați în cauză.(martorii, ). În concluzie s-a solicitat respingerea acțiunii civile sau admiterea ei în parte, cu luarea în considerare a circumstanței provocării.
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, potrivit art. 371 al. 2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Activitatea infracțională a inculpatului a fost corect reținută de instanța de fond, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză. Caracterizarea juridică atribuită faptei este legală, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, fiind de natură să se circumscrie scopului prev. de art. 52 Cod penal.
În mod justificat s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării, în condițiile art. 73 lit. b Cod penal.
Așa cum rezultă din depozițiile martorilor (45 dosar fond) și (68 dosar fond), partea vătămată l-a lovit pe inculpat cu pumnul și piciorul, acțiuni violente care au fost de natură să- inducă acestuia o stare de tulburare pe fondul căreia a aruncat cu piatra în partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat 70 -75 de zile pentru vindecare.
Partea vătămată a contestat această situație de fapt, dar mărturiile la care s-a făcut referire anterior nu pot fi înlăturate, deoarece relatările se coroborează între ele și reprezintă redarea unor aspecte de fapt constatate personal de către martori.
Apelul este fondat cu privire la modul de soluționare a laturii civile. Astfel, inculpatul a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata unor sume de bani reprezentând daune și cheltuieli de spitalizare.
Din motivarea sentinței apelate rezultă că s-au admis în parte, în măsura în care au fost dovedite, pretențiile părții civile reprezentând daune materiale.
Din eroare, în dispozitivul sentinței însă s-a menționat că inculpatul este obligat să plătească 376 lei cu titlu de daune materiale și 5000 lei tot daune materiale.
Este în mod evident o eroare, în condițiile în care partea vătămată a cerut 2500 lei daune materiale și 5000 lei daune morale, prima sumă fiind acordată în mod corect ca daune materiale dar cea de a doua cu titlu de daune morale, aspect care rezultă și din considerente, unde se precizează vă vor fi admise în tot pretențiile vătămatului formulate cu acest titlu.
Nu este întemeiată solicitarea apelanților în sensul de a fi respinsă acțiunea civilă exercitată de partea vătămată.
S-a dovedit în cauză cu martori (declarația u, 67 dosar fond, 47 dosar fond) și înscrisurile depuse (95-99 dosar fond) că partea vătămată a efectuat cheltuieli legate de obținerea certificatelor medico -legale, pentru anumite investigații necesare, pentru plata unei persoane care l-a ajutat în gospodărie în perioada cât nu a putut munci. În altă ordine de idei, este incontestabilă existența unui prejudiciu moral corespunzător suferințelor fizice ale părții vătămate, stării de disconfort cauzate de aparatul gipsat pe care l-a purtat, spitalizării acestuia, faptului că nu a putut să participe în modul obișnuit la viața sa socială, profesională și de familie.
Cu toate acestea, instanța de fond nu a avut în vedere, la soluționarea laturii civile starea de provocare în care a fost săvârșită fapta dedusă judecății de către inculpat.
Gravitatea vinovăției nu constituie în principiu, un criteriu pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor dar în condițiile în care la producerea faptului prejudiciabil a concurat și conduita culpabilă a părții vătămate, aceasta trebuie să se reflecte în mod corespunzător în reducerea proporțională a despăgubirilor.
Instanța de fond nu a procedat astfel și cu toate că a reținut provocare nu a evaluat gradul de culpă al părții vătămate, cu reducerea implicită a sumelor la care a fost obligat inculpatul cu titlu de despăgubiri.
Tribunalul a constatat că atitudinea părții vătămate care a declanșat incidentul dintre părți poate fi cuantificată prin reținerea unei culpe care este apreciată ca fiind de 20%. Considerentele arătate cu privire la apelul inculpatului sunt aceleași și în ceea ce privește apelurile părților responsabile civilmente, care răspund în baza art. 100 al. 2 cod civil pentru prejudiciul cauzat de fiul lor minor, respectiv inculpatul din prezenta cauză.
În considerarea argumentelor expuse, în baza art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, au fost admise apelurile declarate de inculpat și părțile responsabile civilmente și a fost desființată în parte sentința apelată, în latura civilă.
Rejudecând, pentru motivele arătate în prezenta decizie, au fost reduse proporțional culpei de 20% reținută în sarcina părții vătămate, despăgubirile materiale, cele morale și suma acordată cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
În termenul legal prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul și părțile responsabile civilmente și.
Recurenții au criticat modul de soluționare a laturii civile, susținând că nu este justificată acordarea sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale având în vedere conduita provocatorie a victimei și lipsa posibilităților financiare ale inculpatului și familiei sale.
În raport de aceste motive au solicitat exonerarea de plata daunelor morale sau reducerea cuantumului stabilit de instanța de apel.
Curtea, verificând hotărârile recurate și actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate, precum și în raport cu prevederile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, constată următoarele:
Din analiza coroborată a materialului probator administrat rezultă că în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar, la rândul ei, în baza propriului examen, în mod judicios a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, în raport cu situația de fapt reținută, pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată cu executarea suspendării în condițiile art. 81 Cod penal fiind singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate a acesteia, în îndreptarea atitudinii inculpatului, față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Sub aspectul laturii civile, Curtea constată că este corectă soluția instanțelor privind acordarea de daune materiale și morale părții civile, cuantumul stabilit de instanța de apel pentru fiecare dintre aceste categorii de despăgubiri civile fiind de natură a asigura o justă și integrală reparare a prejudiciului cauzat conform dispozițiilor art. 14 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală combinat cu art. 998 Cod civil.
Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale autorului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordanței dintre cuantumul prejudiciului moral și cel al despăgubirii.
La aprecierea cuantumului daunelor morale s-au avut în vedere consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorii lezate și măsura în care i s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării și măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părții vătămate, ținându-se seama și de limitele culpei victimei.
Ori, în speță, în raport de gravitatea leziunii produse părții vătămate - în urma loviturii aplicate de inculpat partea vătămată a prezentat o fractură cominutivă deschisă, operată, 1/3 medie gambă dreaptă ce a fost imobilizată în aparat gipsat și a necesitat aproximativ 70 -75 zile îngrijiri medicale - este pe deplin justificată acordarea sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale, dându-se satisfacție întemeiată și suficientă pretențiilor părții civile și asigurându-se posibilitatea acesteia de a surmonta perioada ulterioară agresiunii suferite.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate de recurenți privind înlăturarea ori reducerea cuantumului daunelor morale și cum în urma verificării hotărârilor atacate și în raport cu prevederile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală nu se constată existența unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a fi respins ca nefondat, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul declarat de inculpat și părțile responsabile civilmente, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul și de părțile responsabile civilmente și împotriva deciziei penale nr. 329/A din 22 nov.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosar nr-, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
02.04.2008
Tribunalul Vaslui:
- -
-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Daniela Dumitrescu, Anca Ghideanu
