Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 395/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 395
Ședința publică din data de 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza Judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 554 din data de 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 1347 din data de 26.06.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 1487/P/2005).
La apelul nominal au răspuns: avocat pentru recurenta parte vătămată în baza împuternicirii avocațiale nr. - din data 27.06.2008, intimatul inculpat asistat de avocat apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că la dosar s-au depus motive de recurs din data de 25.06.2008, după care:
Apărătorul recurentei părți vătămate nu are cereri de formulat în cauză.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat susține că acesta a declarat prezentul recurs, fiind nemulțumit de soluția instanței de apel, prin care s-a admis apelul declarat, în parte, obligând inculpatul la plata daunelor morale în cuantum de 2000 lei în favoarea părții vătămate, menținând celelalte dispoziții.
Solicită a se avea în vedere că apelul declarat de partea vătămată a vizat atât latura penală cât și latura civilă a cauzei; în recurs a invocat motive ce vizează latura civilă dar și latura penală și consideră că ambele instanțe nu au făcut o corectă aplicare prevederilor art. 72 Cod penal, întrucât din probele dosarului rezultă că inculpatul nu a avut o conduită bună nici înainte și nici după săvârșirea faptei.
Supune în atenția Curții. împrejurarea că inculpatul, în continuare, vine cu amenințări la adresa părții vătămate și familiei acesteia și solicită a se ține cont de atitudinea și comportamentul acestuia.
Consideră că pedeapsa aplicată inculpatului este mult prea mică, drept pentru care instanța, făcând o individualizare corectă, ar putea să-i aplice acestuia o pedeapsă mai mare, chiar cu suspendare condiționată, dat fiind atitudinea și comportamentul acestuia.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul a încercat să-i intimideze pe aceștia, ținând cont de diferențele declarațiilor date la urmărirea penală unde arată că inculpatul ar fi aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii și picioarele și la instanță, unde arată că ar fi aplicat părții vătămate doar două palme.
Partea vătămată nu a înțeles să facă plângere penală pentru amenințare împotriva inculpatului, dar va proceda în acest sens dacă inculpatul va continua.
Pe latură civilă, susține că prin motivele de apel a invocat faptul că partea vătămată la momentul săvârșirii infracțiunii și pe perioada judecării în fond a cauzei, a fost salariat și a depus la dosar înscrisuri doveditoare cu privire la calitatea de angajat și că a fost în concediu medical.
Instanța când a constatat că sunt îndeplinite prevăzute de legea civilă, în sensul declanșării răspunderii civile delictuală, știind că cel care se face vinovat de un prejudiciu adus părții vătămate, urmează să răspundă pentru prejudiciu în totalitate. Solicită a se constata din actele dosarului că partea vătămată era angajată la vremea respectivă, beneficiind de un salariu de 530 lei, respectiv 576 lei.
Potrivit art. 17 din OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de sănătate, în cadrul concediului medical, salariatul beneficiază de o indemnizație lunară de în cuantum de 75 %. Susține că a făcut un calcul strict, a cuantumului prejudiciului, ca fiind diferența dintre salariu și indemnizația de concediu primită de partea vătămată. Aceasta a fost în concediu medical urmare traumelor suferite, o perioadă de 131 de zile.
Având în vedere că fapta a fost săvârșită în anul 2004, solicită a se actualiza suma solicitată la indicele de inflație, sens în care solicită a se amâna pronunțarea pentru a depune la dosar o adresă de la Comisia de statistică pentru perioada respectivă.
O altă critică a deciziei de apel vizează faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor judiciare pe care partea vătămată le-a făcut pe perioada judecării cauzei, cu atât mai mult cu cât apelul declarat de către inculpat a fost respins iar apelul părții vătămate admis în parte.
Solicită admiterea recursului declarat de parte vătămată, iar în rejudecare să se dispună condamnarea inculpatului în raport cu art. 72 Cod procedură penală și pe latură civilă să fie obligat acesta la plata daunelor materiale indicate și a se aprecia asupra cuantumului cheltuielilor judiciare.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat solicită menținerea hotărârii pronunțate în cauză, pe care o consideră legală și temeinică și respingerea recursului ca nefondat, întrucât motivele invocate sunt netemeinice.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că decizia de apel este legală și temeinică pe latură penală a cauzei, s-a realizat o justă individualizare a pedepsei și a modalității de executare, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și nu are antecedente penale, astfel încât s-au reținut circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal. S-a avut în vedere și atitudinea părții vătămate care, în momentul incidentului s-a aflat în stare de ebrietate s-a manifestat ca atare față de inculpat.
În ce privește latura civilă a cauzei, consideră că s-a procedat în mod legal, au fost majorate daunele morale în mod corespunzător în apel, iar în ce privește daunele materiale au fost respinse pretențiile invocate suplimentar, în apel, întrucât în mod corect ar fi trebuit să se dovedească în concret sumele care se pretindeau, plata concediului și plata salariului tarifar și plata zilelor de concediu medical.
Cu privire la cheltuielile de judecată, într-adevăr ar fi trebuit să fie obligat inculpatul la plata acestuia, fiindu-i admis apelul.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt intimatului inculpat care solicită a fi avute în vedere declarațiile date la urmărirea penală.
Cu privire la recursul părții vătămate solicită a fi respins cu precizarea că nu a amenințat pe nimeni.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1347/26.06.2007 pronunțată de Judecătoria Galați Prin sentința penală nr. 1347/26.06.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 6(șase) uni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 1.pen. cu aplic. art. 74 al.1 lit. a, c pen. în ref. la art. 76 al.1 lit. d pen. (fapta din 16.11.2004).
În baza disp. art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, calculat conform disp. art. 82.pen.
În baza disp. art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 pen. a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b pen. iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.
În baza disp. art. 14 și art. 346 al.1 pr.pen. raportat la art. 998.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata, către Spitalul Județean de Urgență "Sf. " G, a sumei de 101,04 lei - cu titlu de cheltuieli de spitalizare, iar către partea civilă la plata sumelor de 210 lei - cu titlu de daune materiale și 500 lei, cu titlu de daune morale.
În baza art.193 al.2 pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare făcute de partea vătămată.
În baza art.191 al.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7910/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galația fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de disp.art.182 al.1 pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului faptul că la data de 11.04.2004 a lovit-o pe partea vătămată, producându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 70 - 75 zile îngrijiri medicale.
Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care a cauzat părții vătămate leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 70 -75 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 182 alin.1 Cod penal.
S-a arătat că audiat atât în cursul urmării penale, cât și fața instanței, inculpatul a recunoscut și a regretat săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, arătând însă că a lovit-o pe partea vătămată de două ori cu palma, apreciind că leziunile suferite de nu se datorează faptei sale.
S-a mai arătat că, audiată în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.000 lei, daune materiale și 5.000 lei daune morale (fila 27 dosar). A solicitat și cheltuieli de judecată. De asemenea, Spitalul Județean de Urgență "Sf. " s-a constituit parte civilă cu suma de 101,04 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu asistența medicală acordată părții vătămate în zilele de 16.11.2004, 18.11.2004 și 22.12.2005 (filele 16 - 17 dosar).
În cursul cercetării judecătorești, la cererea părților, s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au audiat martorii (fila 39), (fila 40), (fila 57), (fila 58), (fila 81) și (fila 90).
S-a atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 73 dosar).
Prima instanță analizând acte și lucrările dosarului, a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul este proprietarul unui magazin din satul, com., jud.
În ziua de 6.11.2004, între inculpat și partea vătămată avut loc o discuție în contradictoriu, pornită de la cuantumul unei datorii pe care partea vătămată o avea de achitat la magazinul inculpatului. Discuția a degenerat, iar inculpatul i-a aplicat două palme părții vătămate care, din cauza loviturilor primite, în stare de ebrietate fiind, s-a dezechilibrat și a căzut, fracturându-și glezna dreaptă (fractură maleolă peronieră dreaptă cu minimă deplasare).
Drept urmare, partea vătămată s-a deplasat la Spitalul Județean de Urgență "Sf. " G, unde i-a fost pus piciorul în ghips, leziunile produse de inculpat necesitând pentru vindecare, în cele din urmă, 70 - 75 zile îngrijiri medicale, conform certificatelor medicale nr.2216/17.11.2004 (fila 15 ) și nr.114/21.01.2005 (fila 16 ).
Prima instanța a arătat că nu va putea dispune achitarea inculpatului, așa cum acesta a solicitat, având în vedere următoarele considerente:
Nu doar partea vătămată, ci și martorii oculari, inclusiv cei audiați la propunerea inculpatului, au arătat că la data de 11.04.2004 i-a aplicat cel puțin două palme părții vătămate, care a plecat șchiopătând, plângându-se că inculpatul i-ar fi rupt piciorul
În sfârșit, chiar inculpatul a declarat în fața instanței (fila 28 dosar) că partea vătămată după a primit o palmă de la el, " s-a așezat jos - și spunea că îl doare piciorul".
Instanța de fond a reținut că din probele adminJ. (declarații martori, parte vătămată și inculpat) rezultă fără putință de tăgadă că, urmare celor două palme primite, partea vătămată a căzut și și-a fracturat glezna piciorului drept.
Conform art. 182 al.1 pen. apta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Prima instanță a arătat că în drept, fapta inculpatului care, în circumstanțele mai sus descrise, a produs părții vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare 70 - 75 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de disp. art. 182 al.1 pen.
Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a dispus condamnarea acestuia și a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a și c pen. și art.76 lit.b pen. și a aplicat o pedeapsă cu închisoarea sub limita minimă prevăzută de lege, având în vedere totalitatea materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești.
Astfel în baza disp. art. 182 al. 1 cu aplic. art. 74 lit. a și c - art. 76 lit. d pen. a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare (faptă din 16.11.2004, parte vătămată ).
Apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și altfel decât prin executarea efectivă, prima instanța, în baza disp. art. 81.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, calculat conform disp. art. 82.pen.
În consecință, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b pen. iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.
În baza disp. art. 359.pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83.pen. a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a reținut că Spitalul Județean "Sf. " G s-a constitui parte civilă cu suma de 101,04 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu asistența medicală acordată părții vătămate în zilele de 16.11.2004, 18.11.2004 și 22.12.2005 (fila 51), iar la termenul de judecată din 24.02.2006, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale (fila 27 dosar fond).
În ceea ce privește daunele materiale, prima instanța a constatat că prin probele adminJ. (martorul și înscrisuri) partea vătămată nu și-a dovedit pretențiile decât până la concurența sumei de 210 lei.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, prima instanță apreciat că aceste sunt îndreptățite, cuantumul lor urmând a fi apreciat în funcție de suferințele efectiv pricinuite prin acțiunea inculpatului, de zilele de îngrijiri medicale, precum și de atitudinea părții vătămate, care în momentul incidentului se afla în stare de ebrietate, manifestându-se ca atare față de inculpat.
Drept urmare, în baza disp. art. 14 și art. 346 al. 1.pr.pen. raportat la art. 998.cv. instanța de fond a admis în parte acțiunile civile formulate și a obligat inculpatul la plata, către Spitalul Județean de Urgență "Sf. " G, a sumei de 101,04 lei - cu titlu de cheltuieli de spitalizare, iar către partea civilă la plata sumelor de 210 lei - cu titlu de daune materiale și 500 lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 193 al. 2.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare făcute de partea vătămată, iar în baza art. 191 al. 1.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale, au declarat apel partea vătămată și inculpatul.
Partea vătămată a arătat că sentința penală este netemeinică atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile a cauzei. Astfel, apreciază partea vătămată că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, acesta fiind cunoscut ca o persoană cu un comportament necorespunzător, nu a recunoscut comiterea faptei și a fost ulterior condamnat.
În ce privește latura civilă, a arătat că instanța de fond, la acordarea daunelor materiale, nu a ținut cont de faptul că partea vătămată a avut o perioadă mai lungă de concediu medical, veniturile fiindu-i astfel diminuate, în total cu 7.500.000 lei (ROL), iar daunele morale acordate nu corespund cererii formulate, urmare a numărului mare de zile de concediu încheiat, părții vătămate fiindu-i desfăcut contractul de muncă.
Inculpatul a formulat cerere de repunere în termenul de apel, susținând că din motive medicale a fost împiedicat să declare apelul în termenul legal depunând în acest sens la dosarul cauzei o adeverință medicală ( 20 dosar apel).
S-a apreciat că apelul este declarat în termen, având în vedere disp. art. 364 al.1 pr.pen. inculpatul fiind împiedicat din motive temeinice și anume datorită problemele de sănătate, astfel cum rezultă din adeverința medicală depusă la dosar să declare apelul în termen legal.
Cererea părții vătămate prin apărător ales, de a nu fi luată în considerare adeverința depusă la dosar întrucât este contrafăcută, nu a fost primită, înscrisul depus în original la dosar fiind semnat și ștampilat și nefiind declarat fals, are valoarea probantă.
Prin decizia penală nr. 554/18.12.2007 a Tribunalului Galațis -a admis apelul declarat de partea vătămată, s-a desființat sentința apelată în ceea ce privește latura civilă a cauzei și în rejudecare a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de daune morale. Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și sa-u menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut următoarele:
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 al.2 pr.pen. tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică în ce privește latura penală însă netemeinică în ce privește latura civilă.
Urmează a constata că instanța de fond, în baza unei analize temeinice a probelor adminJ. în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, a reținut o corectă situație de fapt, dând faptei reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța de fond a realizat și o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, conform criteriilor prev. de art. 72.pen. și o justă individualizare a modalității de executare a acesteia.
Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 al.1 lit. a, c pen. cu consecințele prev. de art. 76 al. 1 lit. d pen. ținând cont că acesta nu are antecedente penale (pentru condamnarea dispusă prin sentința penală 902/2000 a Judecătoriei Galați intervenind reabilitarea de drept conf. ar. 134 al. 1.pen.), iar pe întreg parcursul procesului penal a avut o conduită sinceră recunoscând și regretând comiterea faptei.
Totodată, față de împrejurările sus-enunțate și de persoana inculpatului care este tânăr, căsătorit, cu un copil minor în întreținere, în mod judicios a apreciat instanța de fond că scopul pedepsei va putea fi atins să facă executarea acestuia făcând aplicarea în cauză a disp. art. 81.pen.
Cererea inculpatului, formulată în apel, de a se dispune achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. în ref. la art. 10 lit.1pr.pen. și art. 181.pen. nu va putea fi primită, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 181al. 1, 2.pen. Având în vedere modul de săvârșire a faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă, precum și urmarea produsă (leziunile produse părții vătămate necesitând pentru vindecare 70-75 zile de îngrijiri medicale) nu se poate aprecia că aceasta este lipsită în mod vădit de importanță.
În ce privește latura civilă a cauzei, partea vătămată a solicitat să se constate că în mod greșit prima instanță i-a acordat despăgubiri materiale până la concurența sumei de 210 lei sumă apreciată ca fiind dovedită. De asemenea, a arătat că prima instanță nu a ținut seama de faptul că partea vătămată, pe perioada de îngrijiri medicale de 75 de zile nu a încasat salariul de la serviciu și nu l-a obligat pe inculpat la diferența dintre sumele primite pe durata concediului medical și retribuția de care a fost lipsită partea vătămată pe toată această perioadă toate acestea raportate la indicele de inflație.
În apel, a depus la dosarul cauzei în copie, cartea de muncă, nota de lichidare și 3 adeverințe eliberate de la locul de muncă privind salariul tarifar pentru noiembrie - decembrie 2004, ianuarie - iulie 2005 și numărul de zile de concediu medical pentru aceeași perioadă ( 38 -49 dos. apel). Față de aceste precizări, a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 5000 lei daune morale.
În ce privește obligarea inculpatului la plata de daune materiale, analizând sentința penală apelată din această perspectivă, urmează a constata că prima instanță a stabilit în mod corect, în baza probelor adminJ. că acestea au fost dovedite până la concurența sumei de 210 lei.
În privința răspunderii civile delictuale, conf. art. 998.civ. pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite anumite condiții și anume să fie cert, să nu fi fost reparat încă, să fi determinat sau determinabil.
Susținerile părții vătămate că a dovedit întinderea prejudiciului cu declarația martorului nu poate fi primită, având în vedere că martorul nu a putut preciza cu certitudine ce sume de bani a cheltuit partea vătămată după ce a fost lovită de inculpat, acest martor precizând că " știu că partea vătămată a luat medicamente dar nu știu de care și ce sumă a cheltuit. Nu mi-a spus partea vătămată, dar eu apreciez că a cheltuit cam 10 milioane".
Nefiind determinată cert de către martor suma de bani cheltuită de partea vătămată și necoroborându-se cu alte probe în acest sens, declarația martorului nu poate conduce la concluzia că partea vătămată a dovedit suma pretinsă cu titlu de daune materiale.
Totodată, partea vătămată nu a dovedit la fond și nici în apel suma reprezentând diferența dintre salariul pe care trebuia să îl primească și suma primită pe perioada concediului medical, din adeverințele depuse și cartea de muncă rezultând salariul tarifar și numărul de zile de concediu medical, astfel încât nu se poate stabili concret această sumă.
Sentința penală apelată este netemeinică sub aspectul cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul, suma de 500 lei fiind prea mică raportat la împrejurările în care fapta a fost comisă și la urmarea produsă( partea vătămată având nevoie de 70-75 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, înregistrând un nr. de 95 zile concediu medical pe anul 2004 și 85 zile concediu medical pe 2005), astfel încât în apel urmează a fi majorat cuantumul acestora la suma de 2000 lei ( suma de 5000 lei solicitată de partea vătămată fiind totuși exagerată).
Raportat la considerentele expuse, va admite apelul declarat de partea vătămată, va desființa în parte sentința penală apelată, numai cu privire la latura civilă a cauzei.
În rejudecare, va înlătura dispozițiile în conformitate cu care în baza art. 14.pr.pen. și art. 346 al.1 pr.pen. rap. la art. 998.civ. a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 500 lei cu titlu de daune morale și va obliga pe inculpat la plata sumei de 2000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată- civilă.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs partea vătămată solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestuia, majorarea cuantumului despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare făcute în apel.
Recursul declarat partea vătămată este fondat și urmează a fi admis însă doar pentru ultimul dintre motivele invocate.
Astfel în ceea ce privește primul motiv de apel Curtea constată că în cauză în mod corect au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante câtă vreme acesta este tânăr, căsătorit, cu un copil minor în întreținere și se află la primul impact cu legea penală. În consecință în mod justificat s-a dispus coborârea pedepsei aplicate sub minimul special de 2 ani închisoare prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în conformitate cu prevederile art. 81, 82 Cod penal.
Cât privește latura civilă a cauzei Curtea reține că hotărârea primei instanțe, astfel cum a fost modificată de instanța de prim control judiciar, a stabilit în mod corect despăgubiri părții vătămate în raport de sumele dovedite de aceasta cu probele adminJ. în cauză.
Sub acest aspect se constată că în cauză nu se impune majorarea daunelor materiale acordate de primele instanțe întrucât partea vătămată nu a dovedit nici la fond și nici în apel suma reprezentând diferența dintre salariul pe care trebuia să îl primească și suma primită pe perioada concediului medical, din actele depuse de aceasta nerezultând concret care este această sumă.
Ultimul motiv de apel invocat de partea vătămată este însă fondat.
Astfel Curtea constată că la judecata în apel aceasta a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul apărătorului ales, sens în care s-a și depus chitanță la dosar (fila 36), așa încât tribunalul, admițând apelul părții vătămate, trebuia să dispună obligarea inculpatului la plata acestor cheltuieli în conformitate cu prevederile art. 193 Cod pr. penală.
În consecință recursul declarat de partea vătămată va fi admis, decizia penală pronunțată de Tribunalul Galați urmând a fi casată în parte, iar în rejudecare se va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 lei către partea vătămată cu titlu de cheltuieli judiciare făcute la judecata în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea vătămată (domiciliat în comuna, sat, județul G) împotriva deciziei penale nr. 554 din data de 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 1347 din data de 26.06.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 1487/P/2005) și în consecință:
Casează în parte decizia penală nr. 554/18.12.2007 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Obligă pe intimatul inculpat (CNP: -, fiul lui și, născut la data de 28.09.1972 în comuna, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul G) la plata sumei de 2000 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Menține restul dispozițiilor deciziei penale recurate.
Obligă pe intimatul - inculpat la plata sumei de 1000 lei către recurentul parte civilă cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 Iunie 2008.
Pentru,
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
aflat în concediu de odihnă
Conform art. 312 al. 2.
C.P.P.Semnează
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red. / 1.07.2008
Tehnored./ 03.07.2008
Apel: -
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
