Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 570/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

798/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.570/

Ședința publică din data de 22 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Sofica Dumitrașcu

JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu

JUDECĂTOR 3: Veronica Cîrstoiu

GREFIER ---

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR

Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-intimați inculpați și G și de recurentul-parte civilă împotriva Deciziei penale nr.51/A/19.III.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală în Dosarul nr- (12/P/2009).

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-intimat inculpat G, personal și asistat juridic de apărător din oficiu -, din cadrul Baroului B, cu delegație de substituire a avocatului titular -, recurentul-parte civilă, personal și asistat juridic de avocat, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.94.655/22.IV.2009, intimații-părți civile G, și, personal, lipsind recurentul-intimat inculpat și intimatul-inculpat, pentru care a răspuns apărătorul din oficiu -, din cadrul Baroului B, lipsă fiind și intimații-inculpați și, și intimatul-parte civilă SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ PROF. DR..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează prezența la dosar a cererii prin care recurenții-intimați inculpați solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător, după care apărătorul recurentului-parte civilă depune la dosar motivele de recurs.

Recurentul-intimat inculpat G, personal, arată că nu mai dorește amânarea judecății cauzei pentru a-și angaja apărător.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor declarate de recurenții-intimați inculpați și G, întrucât nu au declarat apel, iar hotărârea instanței de apel nu a modificat sentința penală.

Apărătorul din oficiu al recurentului-intimat inculpat G arată că acesta își retrage recursul.

Apărătorul recurentului-parte civilă solicită admiterea excepției inadmisibilității recursurilor declarate de cei doi inculpați și, în consecință, respingerea, ca inadmisibile, a acestora.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat de recurentul-parte civilă.

Apărătorul recurentului-parte civilă critică hotărârile sub aspectul soluționării laturii penale, întrucât pedepsele aplicate inculpaților, și G sunt mult prea blânde ca și cuantum și nepotrivite ca modalitate de executare, având în vedere faptul că, în urma agresiunii, partea civilă a necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale, precum și sub aspectul rezolvării laturii civile, fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, întrucât instanțele nu s-au pronunțat asupra unei cererii formulată de parte, având în vedere faptul că, în cursul urmăririi penale, în plângerea aflată la filele 9-10 din dosarul de urmărire penală, partea vătămată a specificat că se constituie parte civilă pentru prejudiciul cauzat, fără a face distincție între despăgubirile materiale și cele morale, iar cu prilejul audierii în fond a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 60.000.000 lei, compusă din suma de 30.000.000 lei despăgubiri morale și 30.000.000 lei despăgubiri materiale, întrucât, în perioada în care a fost imobilizat, nu a putut presta activități și realiza venituri din munca de ziler, și, din eroare, instanța a consemnat că suma de 60.000.000 lei reprezintă exclusiv daunele morale, cu atât mai mult cu cât în plângerea inițială partea civilă a menționat că a suferit un prejudiciu material.

De asemenea, decizia penală este criticabilă și pentru faptul că instanța de apel a dispus obligarea părții civile la plata onorariului apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpații și, întrucât partea civilă a precizat în mod expres că apelul îi privește pe inculpații, și G, aceștia fiind cei care au lovit-o pe partea civilă.

Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri penale și, pe fond, majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, și G și schimbarea modalității de executare a pedepselor în executarea în regim de detenție, obligarea acelorași inculpați, în solidar, la plata despăgubirilor civile constând în suma de 30.000.000 lei (3.000 RON) despăgubiri materiale și 30.000.000 lei (3.000 RON) daune morale, cu înlăturarea obligării părți civile la plata onorariului apărătorului din oficiu desemnat în apel pentru inculpații și.

Apărătorul din oficiu al recurenților-intimați inculpați și G și al intimatului-inculpat, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de partea civilă, hotărârile fiind legale și temeinice atât în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor stabilite, cât și în ceea ce privește rezolvarea laturii civile.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de partea civilă, arătând că, pe de o parte, nu se justifică majorarea cuantumului pedepselor sau modificarea modalității de executare, întrucât inculpații au recunoscut comiterea infracțiunii, au colaborat cu organul de urmărire penale și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, cu atât mai mult cu cât nu le-au fost reținute circumstanțe atenuante și pedepsele aplicate sunt peste minimul special prevăzut de lege, iar, pe de altă parte, pe latură civilă, nu este incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală și nu este culpa instanței că partea civilă nu a precizat că suma solicitată include și daunele materiale, aceste critici fiind analizate și de către instanța de apel, care, în considerente, are în vedere și despăgubirile materiale solicitate, respectiv veniturile nerealizate pe perioada în care partea civilă s-a aflat în imposibilitate de a-și exercita obligațiile de serviciu, pe care le-a considerat nedovedite.

Apărătorul recurentului-parte civilă precizează că instanțele nu puteau reține circumstanțe atenuante în favoarea celor trei inculpați din moment ce chiar prin rechizitoriu se reține săvârșirea infracțiunii în condițiile agravantei prevăzută de art.75 lit.a Cod penal, iar instanța de apel nu a susținut că despăgubirile materiale sunt nedovedite, ci că nu au fost solicitate.

Recurentul-intimat inculpat G, personal, arată că este nevinovat, a fost o încăierare și niciun martor nu afirmă că el a lovit-o pe partea vătămată, solicitând respingerea recursului declarat de partea civilă.

CURTEA

Asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr. 286/07.11.2008, Judecătoria Oltenițaar espins cererile de achitare ale inculpaților.

În baza art.181 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.

În baza art.180 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 5 luni închisoare.

În baza art.180 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art.33 lit. cu art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executa o singură pedeapsă pe cea mai grea de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza II b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate.

n baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art. 71 alin.5 Cod procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art.182 alin.1 Cod penal cu art.75 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul G la 2 ani închisoare.

În baza art.180 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul G la 5 luni închisoare.

În baza art.180 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul G la 3 luni închisoare.

În baza art.33 lit. a cu art. 34 lit. b Cod penal inculpatul G va executa o singură pedeapsă pe cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza II, b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, suspendă executarea pedepsei accesorii aplicate.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prevăzute de art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998 și urm, Cod Civil, a admis în parte acțiunile civile formulată de părțile civile G, și în consecință:

Au fost obligați inculpații și G la plata în solidar, către partea civilă Gas umei de 200 lei cu titlul de daune morale.

A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă

a sumei de 400 lei cu titlul de daune morale.

A obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 2000 lei cu titlul de daune morale.

Au fost obligați inculpații G, și la plata în solidar, către partea civilă a sumei de 3000 lei cu titlul de daune morale.

Inculpații și au fost obligați la plata în solidar, către partea civilă a sumei de 350 lei cu titlul de daune morale.

Au fost obligați inculpații G și la plata în solidar, către partea civilă, a sumei de 650 lei cu titlul de daune morale.

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998 și urm. cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " - " B și i-a obligat pe inculpații G și în solidar la plata sumei de 354,37 lei, precum și pe inculpații și, în solidar la plata sumei de 1 068,00 lei, aceste sume reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părților vătămate și.

În baza art. 191 cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.193 cod procedură penală au fost obligați inculpații G, și către partea civilă la plata sumei de 400 lei, onorariu avocat, pe inculpatul către partea civilă la plata sumei de 400 lei, onorariu avocat, inculpații și către partea civilă, la plata sumei de 400 lei, onorariu avocat, G și către, la plata sumei de 400 lei, onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că inculpații și sunt frați și respectiv fii lui și, învinuitul G este fratele inculpatului. Anterior datei de 27.03.2005, minorul în vârstă de 14 ani, a avut un conflict cu, un băiat care presta diverse munci în gospodăria familiei. În după amiaza zilei de 27.03.2005, în jurul orelor 17,00 inculpatul, văzându-l pe stradă pe minorul, l - a atenționat că dacă se va mai lua de, îi va da acestuia un cuțit și-l va pune să-l taie., i-a spus lui G că l-a amenințat. La ora 17,00 toți inculpații se aflau la poarta familiei, locuința acestora fiind la circa 15 distanță de locuința lui Când Gai eșit la poartă și li s-a adresat inculpaților, inculpatul a venit în fugă spre acesta, l-a lovit cu picioarele în piept, ocazie cu care a căzut la pământ. Părțile vătămate și (fiul și respectiv ginerele lui G) au observat acțiunile de violență exercitate de, întrucât se aflau la poarta locuinței lui Cei doi au mers spre locul accidentului "pentru al ridica pe G" producându-i leziuni ce au necesitat 65-70 de zile de îngrijiri medicale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal.

Sesizând apariția părților vătămate și în zona respectivă, inculpata, i-a dat fiului său un băț și acesta a lovit ambele părți vătămate, provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare, 40 - 45 zile de îngrijiri medicale lui și respectiv 8 - 9 zile de îngrijiri medicale lui.

Urmare violențelor exercitate de inculpatul, cele două părțile vătămate au căzut la pământ. În această împrejurare, G care se ridicase de la sol, s-a îndreptat către, pentru a-l ridica, moment în care inculpatul G l-a înțepat cu furcoiul în piciorul stâng. . pe stradă, a trecut partea vătămată, care mergea la locuința părții vătămate, l-a văzut pe fiul său căzut la pământ, a încercat să-l ridice, moment în care inculpații și l-au lovit cu bâtele în zona capului și în brațul stâng, iar inculpatul G l-a zgâriat la cu furca.

Urmare loviturilor primite, părții vătămate i-au fost necesare 65 - 70 de

zile de îngrijiri medicale.

Auzind strigăte pe stradă, frații și, au ieșit la poartă și au încercat să scoată victimele căzute la pământ de la locul agresiunii, dar intenția lor nu a fost finalizată, deoarece au fost loviți, primul de cu o lopată în cap, iar celălalt G cu furcoiul în cap și cu bățul pe spate.

Urmare violentelor exercitate, părțile vătămate și, au fost internați la Spitalul Cinic în perioada 5.04.2005 - 7.04.2005, necesitând 7 - 8 zile de îngrijiri medicale și au ocazionat cheltuieli de spitalizare în cuantum de 10.68,00 lei și respectiv 354,3740 lei.

Părțile vătămate G și s-au constituit părți civile cu suma de 5000 lei daune morale, iar părțile, și cu suma de 6000 lei daune morale.

Inculpații în declarațiile lor au recunoscut parțial săvârșirea faptelor, în sensul că au avut o atitudine defensivă în condițiile în care însăși părțile vătămate I- au violentat.

Împotriva acestei a declarat apel partea civilă solicitând a se reanaliza cuantumul pedepselor aplicate inculpaților arătând că față de modul în care au acționat inculpații, raportat la numărul mare de zile de îngrijiri medicale, pedepsele aplicate sunt prea blânde.

Pe latura civilă solicită acordarea cheltuielilor reprezentând venituri nerealizate pe perioada în care s-a aflat în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile de serviciu.

Prin decizia penală nr. 51/19.03.2009 Tribunalul Călărașia respins apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr.286/ 07.11.2008 Judecătoriei Oltenița.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că sentința atacată este legală și temeinică atât sub aspectul soluționării laturii penale cât și sub aspectul soluționării laturii civile.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs partea civilă și inculpații și G.

În recursul său partea civilă a criticat a atât decizia cât și sentința cu privire la pedepsele aplicate considerând că sunt prea mici în raport de pericolul social concret al faptelor comise solicitând în același timp schimbarea modalității de executare în regim de detenție.

Pe latură civilă a solicitat majorarea daunelor morale la suma de 3000 lei și obligarea în solidar a inculpaților și la plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune materiale.

Analizând decizia penală atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856alin. 2 Cod procedură penală Curtea reține că recursul părții civile este nefondat urmând a fi respins ca atare, iar recursurile declarate de inculpații și G sunt inadmisibile pentru considerentele ce urmează.

Curtea reține că recursurile inculpaților și G sunt inadmisibile cât timp inculpații nu au formulat apel împotriva sentinței penale nr.286/ 07.11.2008 Judecătoriei Oltenița.

Prin decizia penală nr. 51/19.03.2009 a Tribunalului Călărași nu a fost modificată sentința penală sus menționată, în cauză fiind incident disp. art. 3851alin. 4 Cod procedură penală potrivit cărora nu pot fi atacate cu recurs sentințele cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului dar legea prevede această cale de atac.

Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare.

În raport de aspectele invocate Curtea urmează să respingă recursurile inculpaților și G ca inadmisibile.

Cu privire la recursul părții civile Curtea apreciază că nu este fondat.

Curtea apreciază că pedepsele aplicate inculpaților, și G au fost corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, fiind avute toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal și anume gradul de pericol social concret al faptelor comise, limitele speciale ale pedepsei, atitudinea sinceră de care au dat dovadă inculpații, au colaborat cu organele de urmărire penală contribuind la stabilirea situației de fapt ca și împrejurarea că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală.

În raport de aceste împrejurări în mod corect s-a stabilit ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepselor, scopul educativ și coercitiv al pedepsei putând fi atins fără privare de libertate.

Nici celălalt motiv de recurs referitor la latura civilă a cauzei invocat de partea civilă nu este întemeiat.

Cu privire la acest motiv de recurs partea civilă invocă motivul de casare prev. de art. 3859pct.10 Cod procedură penală respectiv că instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți de natura să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Curtea reține că în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții legale.

Fiind audiată în fața primei instanțe (fila 47 dosar instanță) recurenta parte civilă a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 60.000.000 lei daune morale fără a face vreo referire la vreo sumă de bani cu titlu de despăgubiri materiale.

Ca atare în mod corect instanța de fond i-a obligat pe inculpați doar la plata de 3000 lei cu titlu de daune morale apreciind că această sumă este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de partea civilă, iar urmare a faptelor comise de inculpați.

Cu ocazia soluționării apelului părții civile a solicitat ca inculpații să fie obligați la plata unei sume de bani reprezentând venituri nerealizate în perioada în care a fost imobilizat la pat, fără a indica însă cuantumul acestor despăgubiri și fără a produce dovezi în sprijinul acestor susțineri.

Astfel, în mod corect instanța de apel a respins solicitarea părții civile motivând că aceste pretenții nu au fost solicitate în fața primei instanțe și nici nu s-au făcut dovezi privind respectiva cerere.

Față de considerentele arătate Curtea reține că recursul părții civile nu este întemeiat, latura civilă a cauzei fiind corect soluționată în raport de probele administrate în cază.

În raport de aspectele reținute Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală să respingă ca inadmisibile recursurile inculpaților și G, iar în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul părții civile.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații și G împotriva deciziei penale nr. 51/A/19.03.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă, împotriva aceleași decizii.

Obligă pe recurenții inculpați, cât și pe recurentul - parte civilă la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 200 lei, pentru fiecare inculpat, (, G și ) se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din data de 22.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

---

Red.

Dact./14.05.2009

Ex.3

Red - Tribunalul Călărași - Secția Penală

Red - Judecătoria Oltenița

Președinte:Sofica Dumitrașcu
Judecători:Sofica Dumitrașcu, Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 570/2009. Curtea de Apel Bucuresti