Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 35/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 35
Ședința publică de la 22 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal având ca obiect "violare de domiciliu" (art. 192 Cod penal) formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 461 din 07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
Conform dispozițiilor articolului 297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și al celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, personal partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților, că în cauză inculpatul a fost condamnat de instanța fondului la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în apelul Parchetului i s-a majorat pedeapsa la 1 an și 6 luni închisoare, că recursul inculpatului nu a fost motivat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Avocat pentru inculpatul recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de acesta, urmând a se avea în vedere că soluția instanței de fond, prin care s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare, este legală și temeinică. În apelul declarat în cauză de Parchet pedeapsa aplicată inculpatului a fost majorată la 1 an și 6 luni închisoare, avându-se în vedere criteriile de individualizare a pedepsei. consideră că hotărârea instanței de apel nu este legală și temeinică, întrucât trebuie avută în vedere și situația de fapt, și discuțiile care au avut loc cu privire la încadrarea juridică dată faptei. Solicită admiterea recursului și micșorarea pedepsei aplicate inculpatului de instanța de apel.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, apelul Parchetului a fost bine motivat, au fost făcute referiri în ceea ce privește gravitatea faptei și consecințele ei, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect individualizată. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
Partea vătămată intimată, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Răducăneni prin sentința penală nr. 77/23 aprilie 2008 l- condamnat pe inculpatul fiul lui și -, ns. la data de 03.03.1973 în com., jud. I, cu același domiciliu, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, concubinaj, are un copil minor, stagiul militar satisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare, și furt calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare;
În baza disp. art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, inculpatului i s-a dat spre executare pedeapsa rezultantă de 6 (șase) luni închisoare, aplicându-i-se și pedeapsa accesorie prev. de disp. art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza disp. art. 61 alin. 1 Cod penal, a fost menținută liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 343/27.03.2007 a Tribunalului Iași.
În baza disp. art.14 și 346 Cod pr. pen. Judecătoria Răducănenia constatat recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate și a luat act că aceasta nu s-a constituit parte civilă.
În baza disp. art.189 și 191 alin. 1. Cod pr. pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu avocat oficiu către Baroul d e avocați R, jud. I- av., ce se avansează din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că inculpatul, în noaptea de 20/21.08.2007, în jurul orei 03,00, împreună cu numiții și a pătruns, fără drept, pe o ușă deschisă în locuința părții vătămate de unde a sustras un telefon mobil marca Motorola C 139.
La individualizarea pedepsei și a modului de executare a acesteia, instanța a avut în vedere, conform disp. art. 72 Cod penal, atât gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, modalitatea, mobilul și scopul săvârșirii acesteia, valoarea prejudiciului creat și integral recuperat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului care este recidivist, are un nivel scăzut de pregătire și instruire, are un copil minor și care, pe timpul cercetării judecătorești a adoptat o atitudine sinceră și cooperantă, de recunoaștere a faptelor săvârșite.
În baza acestor considerente, instanța i-a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune concurentă, reținând în favoarea acestuia circumstanța atenuantă judiciară prev. de disp. art. 74 lit. c Cod penal și dând eficiență disp. art. 76 lit. c Cod penal.
Împotriva sentinței penale indicate mai sus au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni și inculpatul.
În motivarea apelului său, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducănenia susținut că în mod greșit s-au aplicat pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, fiind ignorate caracterul calificat al acestor infracțiuni, starea de recidivă postcondamnatorie și dispozițiile art. 80 din Codul penal.
S-a mai arătat că inculpatul a mai fost condamnat succesiv în perioada 1994-2004 la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu în dauna mai multor părți vătămate, ceea ce dovedește un grad ridicat de pericol al inculpatului pentru ordinea publică.
În consecință, Parchetul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și aplicarea unei pedepse cu închisoarea prin înlăturarea dispozițiilor art. 76 lit. c și art. 61 indice 1 din Codul penal.
În motivarea apelului său, inculpatul a susținut că nu este vinovat de comiterea infracțiunii de furt calificat deoarece a folosit telefonul cu acordul persoanei vătămate care este cumnatul său.
Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 461/7 noiembrie 2008 admis apelul declarat de procuror, a desființat în parte în latura penală sentința penală nr. 77/2008 a Judecătoriei Răducăneni și în rejudecare a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare aplicată prin sentința apelată în pedepsele de 3 luni și 6 luni închisoare.
A majorat de la 3 luni la 1 an și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de violare de domiciliu;
A majorat de la 6 luni la 1 an și 6 lui pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt calificat.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b cod penal contopit pedepsele aplicate în pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate și a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
În pronunțarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:
Prima instanță a administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și la persoana inculpatului apelant, stabilind corect situația de fapt și vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, precum și de furt calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, însă a făcut o aplicare greșită a prevederilor art. 72 din Codul penal, în sensul că pedepsele aplicate pentru infracțiunile comise sunt prea blânde.
Într-adevăr din recunoașterile inculpatului, plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de recuperare a prejudiciului, contractul de împrumut cu amanet nr. 25024 din data de 21.08.2007, depozițiile martorilor din lucrări și rezultă că inculpatul, în noaptea de 20/21.08.2007, în jurul orei 3,00, împreună cu numiții și a pătruns, fără drept, pe o ușă deschisă în locuința părții vătămate de unde a sustras un telefon mobil marca Motorola C 139, pe care l-a amanetat la casa de amanet Euro din
Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, și de furt calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, așa cum just a reținut prima instanță.
Tribunalul, având în vedere faptul că inculpatul nu a oferit o explicație credibilă a motivului pentru care în apel a susținut că nu a comis infracțiunea de furt calificat, deși inițial a recunoscut că a comis această infracțiune deoarece partea vătămată a refuzat să îi dea numărul de telefon al surorii sale (a inculpatului) care, la acel moment se afla plecată în Italia, având în vedere că la dosar nu sunt probe pe care să se bazeze apărarea privind nevinovăția inculpatului în comiterea faptei de furt calificat, consideră că acest motiv de apel este nefondat.
Întemeiată este însă critica Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducăneni privind cuantumul redus al pedepselor aplicate.
Inculpatului apelant i s-a aplicat o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, rezultat al contopirii pedepselor de 3 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, și de 6 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. c, rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal.
Potrivit prevederilor art. 72 din Codul penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din examinarea părții speciale a Codului penal în care sunt incriminate infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul, se constată că pedeapsa prevăzută de lege pentru violare de domiciliu este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar furt calificat este închisoarea de la 3 luni la 15 ani.
Comparând pedepsele stabilite pentru infracțiunile comise cu limitele speciale susmenționate, se observă că prima instanță de fond s-a oprit la pedepse cu mult sub minimul special al acestora, fără a face o apreciere corectă a criteriilor de individualizare stabilite de art. 72 din Codul penal.
Având în vedere aceste aspecte, ținând seama și de faptul că inculpatul a comis două infracțiuni în concurs, având în vedere vârsta inculpatului, că acesta are antecedente penale, fiind recidivist, condamnat de mai multe ori tot pentru furt calificat, având în vedere că a comis infracțiunile în timpul unei liberări condiționate din executarea unei pedepse de 4 ani de închisoare, ținând seama și de valoarea redusă a prejudiciului cauzat, precum și de faptul că persoana vătămată și-a recuperat bunul sustras, având în vedere nivelul redus de instruire a inculpatului și faptul că are un copil minor, instanța de apel consideră că stabilirea unei pedepse de 1 an și 6 luni de închisoare pentru fiecare dintre infracțiunile comise de inculpat constituie o corectă individualizare a pedepsei, în concordanță cu criteriile stabilite de art. 72 din Codul penal și cu scopul pedepsei prevăzut de art. 52 din același act normativ.
Având în vedere, așadar, că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și că pedepsele stabilite pentru acestea sunt prea mici, tribunalul, în baza prevederilor art. 379 pct. 2 lit. a din Codul d e procedură penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, a desființat în parte, în latură penală, sentința atacată și a majorat cuantumul pedepselor aplicate inculpatului de prima instanță.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală decizia pronunțată în apel a fost recurată de inculpatul pentru netemeinicie în sensul greșitei individualizări a pedepsei.
A arătat că în cauză nu a fost avută în vedere situația de fapt și datele ce caracterizează persoana inculpatului și solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței fondului.
Critica formulată de inculpat se încadrează în drept în cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 14 din codul d e procedură penală și este nefondată.
La stabilirea pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare, instanța de control judiciar a avut în vedere pe de o parte gradul social concret al faptei, modalitatea, mobilul și scopul săvârșirii acesteia, de valoarea prejudiciului cauzat și recuperat integral.
Pe de altă parte, se constată că inculpatul a fost condamnat în perioada 1994 - 2004 la mai multe pedepse cu închisoarea pentru comiterea unor infracțiuni în dauna avutului particular, ultima fiind de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Inculpatul a fost liberat condiționat la 27 martie 2007 cu un rest neexecutat de 510 zile, iar faptele deduse judecății au fost comise în noapte de 20/21 august 2007.
Față de persistența infracțională, cât și scopul prevăzut în art. 52 Cod penaj, pedeapsa stabilită de instanță este corect individualizată și nu se constată motive care să justifice reducerea acesteia.
Analizând hotărârile atacate în conformitate și cu dispozițiile art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală - nu se constată nici alte motive care, luate în considerare din oficiu, să conducă la casarea lor.
Așa fiind, recursul declarat de inculpatul se va respinge ca nefondat, conform dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare. către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 461 din 07.11.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 250 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu de avocat oficiu care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
10.02.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciobanu Iulia Elena, Ciubotariu
