Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 603/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 603
Ședința publică de la 08 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 318 din data de 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- având ca obiect "violare de domiciliu"(art. 192 alin. 2 Cod penal).
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv asistat de av. -, apărător desemnat din oficiu, personal partea civilă intimată, lipsă fiind părțile civile intimate, R, -, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților, prin recursul declarat inculpatul solicită redozarea pedepsei aplicate, la instanța de fond acesta fiind condamnat la pedeapsa totală de 2 ani și 10 luni închisoare, iar apelul a fost admis sub aspectul reindividualizării pedepsei accesorii, că inculpatul recurent este arestat preventiv în cauză, măsura fiind verificată și menținută prin încheierea de ședință din data de 20.08.2009, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Apărătorul inculpatului recurent învederează instanței că acesta nu mai are de formulat cereri prealabile.
Interpelată fiind, partea civilă intimată arată că nu are de formulat cereri prealabile în cauză.
Nemaifiind de formulat cererei prealabile și de invocat chestiuni preliminarii, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. - pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că acesta consideră că pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea mare raportat la fapta comisă, la cuantumul prejudiciului cauzat și la circumstanțele reale și personale. Solicită admiterea recursului promovat de inculpat și redozarea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în cauză instanța nu are cum să aplice dispozițiile privitoare la circumstanțe având în vedere perseverența infracțională de care inculpatul a dat dovadă. Apreciază că în cauză s-a făcut o corectă individualizare a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat de acesta.
Partea civilă intimată, având cuvântul, arată că este grav tot ceea ce a făcut inculpatul și solicită să fie tras la răspundere.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Deliberând asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 105/18.05.2009 pronunțată de Judecătoria Răducăneni în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
" Condamnă inculpatul, fiul lui și, ns. la data de 19.08.1990 în com. R, jud. I, domiciliat în com. R, jud. I, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță I, cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, CNP -, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
de domiciliu, prev. și ped. de disp. art. 192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 1(un)an și 10 luni închisoare;
calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin.1- 209 alin1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 lit. c rap. la disp. art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani și 10 luni închisoare;
În baza disp. art. 33 lit.a și 34 lit. b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 2(doi) ani și 10 luni închisoare.
Face aplicarea disp. art. 71 Cod penal pentru drepturile civile prev. de disp. art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza disp. art. 350 Cod pr. pen. menține starea de arest a inculpatului și în baza disp. art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 12.02.2009 și până la zi.
În baza disp. art. 61 alin.1 Cod penal menține liberarea condiționată dispusă la data de 06.10.2008.
În baza disp. art. 14 și 346 Cod pr. pen. constată recuperate integral prejudiciile cauzate părților vătămate R, și și ia act că aceștia nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza disp. art. 14 și 346 Cod pr. pen. admite în parte acțiunea civilă formulată de către partea vătămată i și obligă inculpatul să-i achite acestuia suma de 33 lei cu titlul de despăgubiri civile.
În baza disp. art. 14 și 346 Cod pr. pen. constată recuperate parțial prejudiciile cauzate părților vătămate, și - și ia act că aceștia nu se constituie părți civile în procesul penal.
În baza disp. art. 14 și 346 Cod pr. pen. ia act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu a suferit un prejudiciu.
În baza disp. art. 14 și 346 Cod pr. pen. admite acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă inculpatul să-i achite acestuia suma de 11 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza disp. art. 118 Cod penal, dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 356 lei, sumă dobândită în urma săvârșirii infracțiunii".
Prin decizia penală nr. 318 din 25 iunie 2008 Tribunalului Iașis -a decis:
"Admite apelul formulat de inculpatul, fiul și, născut la data de 19.08.1990 în R, jud.I, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 105/18.05.2009 a Judecătoriei Răducăneni, pronunțată în dosarul nr-, sentință pe care o desființează în parte, în latură penală, în sensul reindividualizării pedepsei accesorii aplicate.
Rejudecând cauza, în limitele menționate:
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzuta de art.71 alin.1, 2 Cod penal.
Menține celelalte dispozițiile ale sentinței penale atacate.
În baza disp. art.383 alin.1 indice 1.proc.pen. coroborat cu disp. art.350 proc.pen. menține starea de arest a inculpatului, iar în baza disp. art.88 penal deduce din durata pedepsei perioada arestării preventive de la 18.05.2009 la zi".
Tribunalul Iașia reținut următoarele:
"Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin 2 Cod procedură penală, tribunalul constată că apelul de față este fondat și urmează să-l admită dar pentru alte motive decât cele invocate de inculpat.
Examinând cauza, Tribunalul constată că prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu pertinent concludent și util, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt, ce nu comportă critici.
Totodată, prima instanță a făcut o analiză atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului, precum și a apărărilor formulate de acesta, care au fost înlăturate motivat. De asemenea, au fost descrise faptele reținute în sarcina inculpatului, cu indicarea datei la care au fost săvârșite și a locului comiterii lor, a modalității de săvârșire. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. b, c Cod procedură penală.
Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursului procesului relevă, fără echivoc, vinovăția inculpatului în ce privește faptele deduse judecății. Astfel, în mod corect s-a reținut că în perioada octombrie 2008 - februarie 2009, inculpatul a săvârșit mai multe fapte de violare de domiciliu, furt și furt calificat în formă tentată sau consumată.
Această situație de fapt rezultă indubitabil din analiza coroborată a probatoriului administrat în cauză, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, recunoașterile inculpatului din timpul urmăririi penale, dovezi de predare- primire, procese- verbale de cercetare la fața locului, procese- verbale de reconstituire și planșe fotografice, depozițiile martorilor din lucrări:, R, i, -, el, și, toate, formând un ansamblu probator ce dovedește pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
În mod corect s-a reținut deci, de către prima instanță, că inculpatul a săvârșit o infracțiune de furt calificat și o infracțiune de violare de domiciliu în formă continuată, încadrarea juridică fiind deci cea corectă. Intervalul scurt în care acesta a săvârșit faptele, la scurt timp de la liberarea sa din executarea unei alte pedepse cu închisoarea, tipul actelor materiale îndreptățesc opinia primei instanțe că acestea au fost săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice.
Trecând la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, prima instanță a făcut o justă aplicare a criteriilor prev. de art. 72 Cod penal. Astfel, s-au avut în vedere pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, modalitatea, mobilul și scopul săvârșirii faptelor, valoarea prejudiciului, dar și persoana inculpatului care deși a atins de puțin timp vârsta majoratului, dă dovadă de o perseverență infracțională deosebită în comiterea de fapte împotriva patrimoniului, împrejurare din care rezultă că aplicarea anterioară a unei pedepse orientate spre minimul special nu și-a atins scopul, fiind necesară aplicarea unei pedepse dozate corespunzător gravității faptelor.
În funcție de toate aceste criterii, analizate coroborat, prima instanță i-a aplicat inculpatului pedepse cu închisoarea pe care le-a dozat corespunzător, chiar sub limita minimă prevăzută de lege ca efect a reținerii de circumstanțe atenuante și care nu se impunea a mai fi redusă, mai ales că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală.
Prin urmare criticile apelantului privitoare la cuantumul pedepsei principale aplicate sunt nefondate. Circumstanțele personale invocate de apelant au fost avute în vedere de prima instanță. Tocmai în considerarea acestora, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă orientată sub limita minimă prevăzută de lege.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată, Tribunalul constată că se impune reindividualizarea celei aplicate de prima instanță și sub acest aspect admiterea apelului formulat de inculpat.
Astfel, având în vedere hotărârea CEDO, Hirst contra Marii Britanii din 06.10.2005, prin care s-a hotărât că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 din protocolul 1, Tribunalul constată că nu se mai poate face aplicarea directă, de drept și fără vreo motivație a art. 71 - 74 lit. a, b din Codul penal.
Așadar, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, Tribunalul reține că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor infracționale duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal. Dacă în privința dreptului de a fi ales, prev. de art. 64 teza a doua existența unei condamnări este de natură să producă o incompatibilitate a inculpatului care este evidentă, impunându-se restrângerea acestuia pe durata executării pedepsei, dreptul de a alege, prev. de art. 64 lit. a teza a doua este un drept fundamental al cetățeanului și care nu se impune a fi restricționat, fără existența unor motive temeinice, care să rezide din natura faptei penale săvârșite, cum este cazul în speță. Astfel, în baza art. 71 Cod penal,instanța va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea în întregime sau considerarea ca executată pedepsei.
Tribunalul constată că până la judecarea apelului Judecătoria Răducănenia comunicat instanței de control încheierea din 17.06.2009 dată în dosarul nr- de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul dispozitivului sentinței penale nr. 105/18.05.2009 pronunțată în aceeași cauză.
Cum realitatea celor consemnate în hotărârea atacată rezultă cu prisosință din minuta aflată la dosarul cauzei, Tribunalul constată că în cauză, nepreluarea unei părți a minutei în dispozitivul sentinței penale atacate reprezintă o vădită eroare de tehnoredactare, care nu impune reformarea hotărârii sub acest aspect și că eroarea poate fi îndreptată pe calea unei încheieri, verificată odată cu fondul pricinii, cu ocazia controlului judiciar de față.
Față de toate cele de mai sus arătate, tribunalul în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.105/18.05.2009 pronunțată de Judecătoria Răducăneni, în dosarul nr- pe care o va desființa în parte, în sensul reindividualizării pedepsei accesorii aplicate inculpatului.
Rejudecând cauza: va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzuta de art.71 alin.1, 2 Cod penal.
Va menține celelalte dispozițiile ale sentinței penale atacate".
În termen legal inculpatul a recurat decizia penală sus menționată, solicitând redozarea pedepsei aplicate pedeapsă pe care o consideră prea mare, invocând circumstanțe personale, cuantumul mic al prejudiciului cauzat.
Inculpatul a fost prezent în instanță; nu a depus acte în susținerea recursului.
Instanța de recurs a analizat actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate, al dispozițiilor art. 3855și urm. Cod procedură penală reținând următoarele.
Sub aspectul situației de fapt, nu s-au invocat critici, instanța de fond reținând just săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor.
Fapta inculpatului, care, în perioada octombrie 2008- februarie 2009, pătruns, fără drept, pe timp de zi și pe timp de noapte, la intervale scurte de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în curtea și locuința mai multor părți vătămate, respectiv: R, i, -, și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. și ped. de disp. art. 192 alin 2 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 Cod penal.
Fapta inculpatului, care, în perioada octombrie 2008- februarie 2009, sustras, sau a încercat să sustragă pe timp de zi, pe timp de noapte, la intervale scurte de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale prin escaladare și efracție, bunuri de la părțile vătămate R, i, -, și, și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de disp. art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit. g și i Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin.2 Cod penal, situație de fapt reținută și de instanța de apel.
La individualizarea pedepsei și a modului de executare a acesteia, prima instanță a ținut seama, conform disp. art. 72 Cod penal, atât de gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, de modalitatea, mobilul și scopul săvârșirii acestora, de valoarea prejudiciilor create și parțial recuperate, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, este tânăr, are un nivel de pregătire și instruire scăzut și care, pe timpul urmăririi penale a recunoscut săvârșirea faptelor.
În mod corect s-a reținut că inculpatul a săvârșit o infracțiune de furt calificat și o infracțiune de violare de domiciliu în formă continuată, încadrarea juridică fiind deci cea corectă. Intervalul scurt în care acesta a săvârșit faptele, la scurt timp de la liberarea sa din executarea unei alte pedepse cu închisoarea, tipul actelor materiale îndreptățesc opinia primei instanțe că acestea au fost săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice.
Prin prisma acestor considerente, criticile recurentului nu sunt fondate, pedepsele aplicate fiind corespunzător dozate orientate spre min imul prevăzut de lege și în limite legale.
În baza disp. art.38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează a fi respins ca nefondat recursul inculpatului, inculpatul urmând a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 318 din 25.06.2009, a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Deduce durata arestului preventiv de la 25.06.2009 la zi.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
23.10.2009
Tribunalul Iași:
-
- -
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 26.10.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 603 din data de 08.10.2009 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 19 August 1990),pentru a fi înmânat acestuia.
Președinte, Grefier,
- - - -
Tehnored. 2 ex.
26.10.2009
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 08.10.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 603 din data de 08.10.2009 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 19 August 1990),un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
Președinte, Grefier,
- - - -
Tehnored. 2 ex.
08.10.2009
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Cenușă Maria
