Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 666/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 666/
Ședința publică din 05 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu JUDECĂTOR 2: Mirela Sorina Popescu
JUDECĂTOR 3: Elena vicepreședinte instanță
Judecător: - -
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S- luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, domiciliat în, sat de, județul A, împotriva deciziei penale numărul 98 din data de 04 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit
art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat desemnată din oficiu pentru recurentul inculpat, conform delegației avocațiale nr. 3193/2009, depusă la dosar, avocat pentru intimata parte civilă, conform delegației avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind recurentul inculpat și intimata parte civilă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului și instanța să rețină scuza provocării inculpatului. Susține că, s-au aplicat greșit pedepsele, ulterior fiind și individualizate greșit. S-au reținut în sarcina inculpatului numai circumstanțele agravante, respectiv motivul josnic. În sarcina acestuia nu s-au reținut circumstanțele atenuante, respectiv scuza provocării. Arată că inculpatul era tulburat psihic având în vedere că și-a surprins soția cu amantul. În acest sens solicită ca instanța să țină cont și de faptul că gelozia nu este interzisă și nu este contrară moralei, fiind chiar justificată când partenerul este surprins cu o altă persoană în pat.
Avocat pentru intimata parte civilă solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor de judecată.
Inculpatul a solicitat să se rețină scuza provocării, că a fost gelos pentru că și-a surprins soția cu o altă persoană. Dar ceea ce nu s-a precizat este faptul că inculpatul era despărțit în fapt de intimată de mai bine de doi ani. Dacă inculpatul ar fi plecat din domiciliul conjugal cu câteva ore în urmă și la întoarcere ar fi găsit-o pe intimată cu o altă persoană în casă, atunci DA s-ar fi putut reține gelozia soțului. Dar cum părțile nu mai locuiau împreună în domiciliul conjugal din urmă cu doi ani, nu poate fi vorba despre gelozie sau despre reținerea circumstanțelor atenuante, respectiv a scuzei provocării.
Instanța de fond corect a stabilit pedeapsa având în vedere că la violare de domiciliu minimul de pedeapsă este de 3 ani. Instanța a reținut circumstanțele agravante tocmai motivat de faptul că părțile nu mai locuiau împreună de mai bine de doi ani. Mai precizează că, intimata a fost lovită de inculpat când era cu copilul în brațe.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat. Apreciază că în mod corect s-a stabilit pedeapsa, la aceasta putând fi aplicat chiar un spor. constituie un motiv josnic, astfel că nu se impune reținerea scuzei provocării. Nu au fost reținut circumstanțele atenuante justificat de faptul că, inculpatul a acționat într-un anume mod.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.332 din 9 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Curtea d Argeș, în baza art.334 Cod pr.penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de violare de domiciliu reținută în actul de sesizare, din infracțiunea prevăzută de art.192 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.
În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de 3 ani.
În baza art.180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal, a mai fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de un an.
În baza art. 193 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni.
În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, a mai fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de o lună.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, termen de încercare, stabilit în condițiile art. 86/2 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin. 1 Cod penal și anume:
-să se prezinte în prima zi lucrătoare a fiecărei luni calendaristice la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș;
-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Conform art. 359 Cod pr.penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 Cod penal.
În baza art.14 și 346 alin. 1 Cod pr.penală, rap. la art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă, a sumei de 2000 lei, daune morale.
În baza art.14 și 346 alin. 1 Cod pr.penală, rap. la art.998 și urm. Cod civil, s-a respins capătul de cerere al părții civile, privind acordarea daunelor materiale, ca nefondat.
În baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, iar în baza art.193 alin.1 și 6 Cod pr. penală, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă, a sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare făcute de aceasta.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 06 decembrie 2007, inculpatul a pătruns, pe nedrept, în locuința părții vătămate și, tot atunci, a amenințat-o pe aceasta cu moartea și a agresat-o fizic, cauzându-i leziuni traumatice corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale. Tot cu acel prilej inculpatul i-a avariat părții vătămate un televizor, dar și ușa de acces în locuință.
În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a apreciat că acțiunile ilicite ale inculpatului au fost de natură să producă un prejudiciu moral părții civile, ce a constat în disconfortul psihic cauzat de comportamentul deplasat al inculpatului.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel inculpatul, apreciind-o ca netemeinică atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei, considerându-l prea mare, cât și în ceea ce privește aplicarea art.861Cod penal, considerând că rolul educativ poate fi realizat și prin suspendarea condiționată a pedepsei, potrivit art.81 Cod penal.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.98 din 4 iunie 2009, respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, pe care l-a obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către intimata-parte civilă și la 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a apreciat că, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și, în raport de aceasta, a pronunța o sentință legală și temeinică.
Faptul că părțile sunt soț și soție, nu-l îndreptățește pe inculpat să se manifeste în mod violent față de partea vătămată, cu atât mai mult cu cât aceasta avea asupra ei și minorul rezultat din căsătorie. În plus, cei doi s-au despărțit în fapt tocmai datorită comportamentului violent al inculpatului, ceea ce denotă persistența acestuia în agresivitate.
Față de aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit."b" Cod pr.penală, tribunalul a respins apelul ca nefondat, cu obligarea apelantului inculpat la cheltuielile judiciare către intimata parte civilă și către stat, potrivit art.192 Cod pr.penală.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Se susține în motivarea recursului că pedepsele aplicate sunt prea mari, în raport de gravitatea faptelor comise și de împrejurările și circumstanțele săvârșirii lor. De asemenea, se solicită reținerea în beneficiul inculpatului a circumstanței atenuante prev. de art.73 lit.b Cod penal.
Curtea, examinând hotărârea pronunțată sub aspectul criticilor formulate, cât și din oficiu, potrivit art.385/9 pct.14 Cod pr.penală, constată următoarele:
Pe baza probelor administrate în cauză, s-au reținut în mod corect situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art.180 alin.2, art.192 alin.1 și 2 Cod penal, art.193 Cod penal și art.217 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.d Cod penal și art.33 și 34 lit.b Cod penal.
Din modul de desfășurare a evenimentelor la data săvârșirii faptelor, nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă scuza provocării și anume, faptul că inculpatul a comis faptele într-o stare de tensiune determinată de faptul că și- surprins soția cu un alt, întrucât instanțele de fond au reținut această împrejurare ca și circumstanță agravantă prevăzută de dispozițiile art.75 alin.1 lit.d Cod penal, respectiv săvârșirea infracțiunii din motive josnice, pe fondul unei crize de gelozie, în opinia curții, nejustificată câtă vreme părțile erau separate în fapt de circa 2 ani de zile.
Celelalte circumstanțe atenuante, respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală a inculpatului care a recunoscut și regretat infracțiunile comise, atestă împrejurări care au fost deja avute în vedere de prima instanță prin orientarea pedepsei aplicate între minimul și mediul special prevăzut de lege.
Astfel, sub aspectul individualizării pedepselor, aceasta s-a realizat prin coroborarea criteriilor prev. de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret ridicat al faptelor săvârșite, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și atitudinea pe care acesta a avut-o pe parcursul procesului penal.
In condițiile reținute mai sus, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, pe care îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei, din care 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul și, născut la data de 5 iulie 1972 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat de, județul A, cetățean român, studii 10 clase, fără antecedente, ocupația-agricultor, CNP--, împotriva deciziei penale nr. 98 din data de 04 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, și la 500 lei cheltuieli către intimata parte civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- dr.- -
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2/27.11.2009
Jud.fond
Jud.apel /
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Mirela Sorina Popescu, Elena
