Violul (art.197 cod penal). Decizia 1/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1/MP
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentin Iancu
JUDECĂTOR 2: Lucia Dragomir
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Spitalul Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.400 din data de 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.197 Cod penal.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28 ianuarie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că Tribunalul Constanța - Secția penală, prin sentința penală nr.410/01.10.2008, în baza art.197 alin.1,3 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a doua, b și e Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
În baza art.71 Cp, a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a doua și b Cp.
În baza art.88 Cp, a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive, cu începere de la 01.07.2008 la zi.
În baza art.350 Cpp rap.la art.160 alin.3 Cpp, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.346 Cpp rap.la art.14 și art.18 Cpp, cu aplicarea art.998-999.civ. a obligat inculpatul la plata sumei de 5000 lei daune morale către partea vătămată, prin reprezentant legal.
În baza art.191 Cpp, a obligat inculpatul la plata sumei de 640 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cpp, onorariile de avocați oficiu (40 lei), (100 lei) și (100 lei) s-au avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanța, a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr.773/P/16.07.2008, inculpatul, a fost trimis in judecată pentru comiterea infracțiunii de viol, în forma prevazută și pedepsită de art.197 alin.1,3 Cod penal, în sarcina lui reținându-se că în luna iunie 2008, profitând de imposibilitatea minorului, în vârstă de 9 ani, de a se apăra, a întreținut cu acesta un act sexual, prin constrângere psihică și fizică.
Tribunalul Constanta, ca instanță de fond, a reținut aceeași situație de fapt:
Astfel, s-a stabilit că în cursul lunii iunie 2008, minorul se deplasa cu vărul său, spre farmacia din centrul localității, județul
Când au trecut prin dreptul unui imobil părăsit aflat in apropierea farmaciei, s-au intalnit cu inculpatul care le-a cerut sa mearga cu el. Cei doi copii au fugit, iar inculpatul s-a luat dupa el reusind sa-l prinda pe minorul. Cu forta, inculpatul l-a dus in impobilul parasit, l-a dezbracat si cu forta, a intretinut cu el un raport sexual anal. Minorul plangea si-i cerea sa-i dea drumul.
In final, inculpatul i-a dat drumul si i-a cerut sa nu spuna la nimeni, amenintandu-l cu violente.
Minorul s-a speriat, s-a dus acasa, si -a schimbat pantalonii pe care i-a ascuns intr-o lada cu rufe fara sa spuna ceva mamei, matusii sau varului sau.
au fost gasiti de matusa minorului, martora, la data de 01.07.2008 si întrucât a văzut de sânge pe ei, l-a întrebat pe minor ce s-a întâmplat.
Atunci minorul, a povestit matusii - martora, si varului sau, cele întâmplate.
In aceeași zi, mama -, a depus plângere la postul de politie, solicitând cercetarea inculpatului pentru infracțiunea de viol.
Minorul, a fost si examinat la. Constanta, care prin raportul de constatare medico-legala nr.46/S/02.07.2008, a stabilit ca acesta prezintă o cicatrice la nivelul mucoasei perianale, ca urmare a unei leziuni traumatice (posibil; ruptura - plaga) ce s-ar fi putut produce in condițiile unui raport sexual anal.
Inculpatului in prima declarație, recunoaște fapta comisa, dar susține ca totul s-a realizat cu consimtamantul minorului.
Instanța de fond a înlăturat aceasta apărare a inculpatului, având in vedere vârsta minorului care nu avea posibilitatea sa conștientizeze urmările acestei fapte si probele din dosar, declarația minorului, a martorei si chiar a părții vătămate.
In acest context, Tribunalul Constanta, a stabilit ca inculpatul a comis cu vinovatei infracțiunea prevăzuta de art.197 al.1 si 3 Cod penal si a procedat la individualizarea si aplicarea unei pedepse cu închisoarea intr-un cuantum situat la limita minima a pedepsei, prevăzuta de textul incriminator.
Instanța, din oficiu, a exercitat acțiunea civila si a obligat inculpatul sa plătească părții vătămate, daune morale in valoarea de 5000 lei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul, criticând-o ca nelegala si netemeinica.
In motivarea orala a apelului, făcuta prin apărător, inculpatul apelant susține ca, fapta nu e comisa de el si in consecința, sa se dispună achitarea sa in baza art.11 punct 2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedura penala.
In subsidiar, se solicita redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate, considerând ca pedeapsa aplicata este prea.
In susținerea cererii de apel, inculpatul a solicitat admiterea probei cu înscrisuri in circumstanțiere si efectuarea unei expertize psihiatrice pentru a dovedi ca prezintă un retard psihic, care a determinat lipsa discernământului la comiterea faptei.
Curtea a încuviințat si administrat probele solicitate, având in vedere prevederile art.378 Cod procedura penala si utilitatea si pertinenta acestor probe.
Verificând hotărârea apelata, actele si lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel si din oficiu, curtea constata următoarele:
Inculpatul, a fost trimis in judecata pentru comiterea infracțiunii de viol prevăzuta si pedepsita de art.197 alin.1 si 3 Cod penal.
Tribunalul Constanta, prin sentința penala apelata a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 10 ani închisoare, reținând ca in luna iunie 2008, profitând de vârsta minorului - 9 ani, a întreținut cu acesta un act sexual anal, prin constrângere fizica si psihica.
Curtea, constata ca prima instanța a reținut in mod corect situația de fapt si a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza, dând faptei comise de acesta, încadrarea juridica corespunzătoare.
De asemenea, prima instanța, a efectuat o justa individualizare a pedepsei aplicata inculpatului, atât sub aspectul naturii si al cuantumului acesteia, cat si ca modalitate de executare fiind respectate criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal.
In criticile aduse hotărârii apelate, inculpatul susține ca nu este autorul faptei, pentru ca nu sunt probe concrete in acest sens, ca nu poate fi tras la răspundere penala, deoarece nu are discernământul păstrat pentru fapta de comiterea căreia este acuzat si pentru ca, minorul a fost de acord cu întreținerea acestui raport sexual.
Criticile sunt nefondate.
Invocarea de către inculpat a nevinovăției, in raport cu faptele săvârșite, contrazice probele administrate în cauză. Modalitatea de apărare a inculpatului constând in negarea săvârșirii faptei nu poate influența convingerea bazată pe probe.
Că inculpatul a întreținut raport sexual anal cu minorul, este un lucru cert dovedit cu declarația minorului, a mătușii acestuia, a celuilalt minor -, cu actul medico-legal nr.46/S/02.07.2008 întocmit de, si cu declarațiile inculpatului de la urmărirea penala si din timpul cercetării judecătorești.
Că inculpatul a comis fapta cu vinovăție in forma intenției directe, este de asemenea, un aspect pe deplin dovedit cu declarațiile inculpatului, ale părții vătămate si cu raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.345/P/10.12.2008 întocmit de Constanta.
Elementul material al violului se realizează si atunci când inculpatul profita de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-si exprima voința.
In literatura juridica, aceasta împrejurare este caracterizata ca fiind o constrângere implicita. In speța, minorul nu putea sa-si exprime voința sau sa se apere datorita vârstei - 9 ani si datorita amenințărilor folosite de inculpat.
Inculpatul a încercat sa prezinte o alta situație de fapt, fără a aduce vreo probă in acest sens.
In considerarea celor mai sus prezentate, curtea constata ca in mod corect prima instanța a concluzionat ca inculpatul a comis cu vinovăție infracțiunea de viol si a procedat la aplicarea pedepsei închisorii.
In subsidiar, inculpatul solicita redozarea pedepsei, in sensul reducerii cuantumului, apreciind ca aceasta este exagerat de mare.
Nici un motiv de apel nu este întemeiat.
Pedeapsa aplicată este la nivelul minimului special prevăzut de textul incriminator.
Conform prevederilor art.74 Cod penal, pot fi considerate circumstanțe atenuante, intre altele, conduita buna a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, stăruința depusă pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii, atitudinea acestuia după săvârșirea faptei.
Împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, invocată in fata instanței pentru a justifica reținerea circumstanțelor atenuante, nu prezintă relevanta pentru reducerea pedepsei sub minimul special. Acest aspect a fost avut in vedere la stabilirea pedepsei la limita inferioara prevăzuta de lege.
In cursul procesului penal, inculpatul a avut o poziție nesincera, deși in probele administrate rezulta cu evidenta, vinovăția sa, acesta a încercat inițial sa inducă in eroare organul de urmărire penala si instanța, susținând ca actul sexual a avut loc cu consimțământul victimei, ca apoi, sa afirme ca nu a avut discernământ, nu a avut reprezentarea faptei sale.
Inculpatul apelant nu a adus probe, martori sau înscrisuri in circumstanțiere. Inculpatul nu are un loc de munca, o ocupație, nu sunt probe ca înainte de comiterea faptei a avut o comportare buna in comunitate. De altfel, in toate memoriile depuse la dosar, acesta arata: "sunt timid si fricos, vai de soarta mea", "fiind plăpând, firav, după cum se vede". "sunt total bolnav psihic, traumatizat".
Acesta nu a realizat o reevaluare a propriei situații, prin adoptarea unei poziții sincere, ci a continuat sa denatureze adevărul.
Prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica, a fost diagnosticat cu intelect de limita, supra si metasimulare cu conduite sexual deviate; conduita controlata, inhibata prin care încearcă sa se la distanta de ceilalți, prin detașare emoționala, inclusiv comunicare redusa; se izolează de ceilalți, se protejează sa-si păstreze identitatea.
Prin aplicarea uni pedepse la nivelul limitei minime se realizează scopul represiv al pedepsei, dar si o finalitate de exemplaritate, concretizându-se dezaprobarea legala si judiciara, atât in ce privește fapta penala savarsita, cat si in ce privește comportarea făptuitorului. Numai astfel, inculpatul se va convinge de necesitatea respectării legii penale si evitarea savarsirii unor fapte penale similare.
Verificând din oficiu, modul de soluționare a acțiunii civile, curtea constata ca aceasta a fost soluționata corect, cuantumul daunelor morale fiind just stabilit pentru acoperirea traumei psihice si fizice a victimei.
In considerarea celor mai sus prezentate, curtea constata ca hotărârea apelata este temeinica si legala si in consecința, va respinge apelul ca nefondat.
Starea de arest preventiv a inculpatului se va menține, întrucât din probele administrate pana in aceasta faza procesuala, rezulta ca temeiurile avute in vedere la luarea acestei masuri preventive subzista si justifica privarea de libertate a inculpatului.
Se va face aplicarea art.88 Cod penal, in sensul computării din pedeapsa aplicata a perioadei executate in arest preventiv.
In baza art.192 al.2 Cod procedura penala, apelantul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv onorariu avocat oficiu si onorariu expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Spitalul Penitenciar Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.400 din data de 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.160 Cod procedură penală,
Menține starea de arest a inculpatului - fiul lui G și, născut la data de 18.09.1984 și deduce la zi arestul preventiv de la 01.10.2008.
Obligă pe inculpat la 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului, din care 135 lei c/valoare expertiză medico-legală și 200 lei, onorariu avocat oficiu, sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fond
Red.dec.Jud.
Tehnored.Gref.-/ 3 ex.
Data: 09.02.2009
Președinte:Valentin IancuJudecători:Valentin Iancu, Lucia Dragomir
