Violul (art.197 cod penal). Decizia 16/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 16/AP DOSAR NR-
Ședința publică din 11 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Barbu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
- - - președinte de secție
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 104/S din 10 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința nepublică din data de 6 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 11 martie 2009.
E
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 104/S din 10 septembrie 2008 Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pornind de la aspectul că dacă pentru un medic raportul sexual consumat înseamnă parcurgerea tuturor formelor specifice unui raport sexual, finalizat cu ejacularea, care poate sau nu să conducă la procreare, penalistul înțelege prin noțiunea de raport sexual nedorit doar intromisiunea prin înfrângerea dreptului femeii de a decide cu privire la acest act de natură sexuală, a dispus, urmare a analizării materialului probator, următoarele:
A dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de viol prev. de art. 197, alin 1, 2 lit b, b/1 și alin. 3 teza I- Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal și incest prev. de art. 203 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b și art. 34 Cod penal în infracțiunile de act sexual cu un minor prev. de art 198. pen și incest prev. de art 203 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b și art. 34 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul.
În baza art. 197, alin. 1, 2 lit b, b/1 și alin. 3 teza I-a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului - la pedeapsa închisorii de 18 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e Cod penal, respectiv a drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
În baza art. 203 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest.
În baza art. 33 lit. b, 34 Cod penal și art. 35 Cod penal inculpatul execută din pedepsele mai sus aplicate pedeapsa cea mai grea, respectiv 18 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art 64 lit d și e pen, respectiv a drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 71 Cod penal inculpatului i-au fost interzise pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b,c,d și e Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive din data de 21.01.2008 la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală, a dispus menținerea starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 998, 999 cod civil coroborat cu art. 14, alin 5/1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să-i plătească părții civile suma de 100.000 lei Ron cu titlu de daune morale.
În baza art. 998, 999 Cod civil, coroborat cu art. 14 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie B suma de 1.390,90 lei Ron despăgubiri civile.
A luat act că Spitalul Clinic de Copii B nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.670 lei Ron cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a luat în calcul următoarea stare de fapt:
Inculpatul a întreținut o relație de concubinaj cu martora, relație din care a rezultat minora care s-a născut la data de 19.09.1993.
În cursul anului 2004, datorită neînțelegerilor, inculpatul și concubina sa, martora s-au separat, iar minora a locuit cu mama sa, fără a exista o hotărâre judecătorească în acest sens.
În fapt minora a continuat să-și viziteze tatăl biologic, bunica paternă, și vărul la domiciliul comun al acestora din mun. Din coroborarea declarațiilor inculpatului, ale părții vătămate și ale martorei a rezultat că la început, imediat după despărțirea celor doi concubini, minora mergea la tatăl său pentru a face baie întrucât la locuința mamei care se afla într-un bloc de nefamiliști nu erau condiții pentru a se spăla, B fiind comună pentru mai mulți locatari.
În continuare, din declarația părții vătămate, instanța a reținut că într-una din zile, când partea vătămată se afla în locuința tatălui său, acesta a venit în stare de ebrietate și i-a spus minorei că dacă nu va face ce dorește el o va omorî pe mami, adică pe mama părții vătămate. În aceste împrejurări inculpatul a întreținut relații sexuale cu fiica sa minoră. Partea vătămată a arătat astfel că " am vrut să plec atunci, însă tatăl meu m-a luat, m-a trântit pe pat și m-a dezbrăcat cu forța. Înainte de asta a încuiat ușa de la intrarea în apartament. După ce tatăl meu a întreținut relații sexuale cu mine a luat cearceaful de pe pat care era plin de sânge și l-a pus în mașina de spălat ca să nu se afle ce s-a întâmplat. Mi-a spus să nu spun la nimeni ceea ce s-a întâmplat, că altfel el va face pușcărie și eu voi merge la mormântul lui,
După acest episod, inculpatul a continuat să întrețină relații sexuale cu fiica sa minoră la anumite intervale de timp.
Din declarații a rezultat că inculpatul era grijuliu cu fiica sa, se interesa de situația ei școlară, îi cumpăra haine și alte lucruri necesare pentru școală, o punea să-și facă lecțiile deși nu era necesar pentru că minora știa ce are de făcut după cum a relatat martora, sora inculpatului.
Inculpatul îi făcuse chiar un program minorei, pe care aceasta trebuia să-l respecte și potrivit căruia partea vătămată trebuia să-și petreacă o mare parte din timp la locuința inculpatului. Partea vătămată nu era lăsată de inculpat să iasă cu colegele iar dacă inculpatul vedea un băiat în preajma ei o chema în casă, partea vătămată arătând că inculpatul a recurs și la violență când a apreciat că aceasta nu a respectat regulile impuse. Programul minorei a fost confirmat și de mama acesteia care fără să bănuiască nimic din ceea ce i se întâmpla acesteia era de acord cu deciziile inculpatului. Astfel aceasta a relatat, Copila mea pleca cu tatăl ei la domiciliul acestuia pentru că inculpatul spunea că îi este urât să doarmă singur și mă ruga pe mine să o pe să meargă cu el,
Astfel uneori partea vătămată rămânea peste noapte la domiciliul inculpatului, care avea două camere și dacă aceasta încerca să doarmă în cameră cu bunica sau, inculpatul intervenea și o chema la el în cameră pentru a dormi cu el. Relațiile sexuale cu fiica sa minoră le-a întreținut până în anul 2007, când acesta a observat că minora începe să se îngrașe.
La data de 28.08.2007, partea vătămată a dat naștere copilului, un copil cu grave probleme de sănătate cu pronostic rezervat în ceea ce privește supraviețuirea care a fost internat la Spitalul Clinic de Copii B și apoi, datorită gravelor probleme pe care le-a prezentat a fost transferat într-un centru de plasament.
Mai exact, înfrângând rezistența fizică și morală a părții vătămate, inculpatul prin amenințarea cu producerea unui rău acesteia, rău care nu putea fi evitat decât prin acceptarea actului sexual, a întreținut cu aceasta, profitând de vârsta sa fragedă (11 ani), mai multe raporturi sexuale normale soldate cu apariția unei sarcini și nașterea unei fetițe cu grave probleme de snătate.
Văzând că victima era membru al familiei inculpatului, că aceasta nu a consimțit la acele acte sexuale, date fiind și diferența de forță fizică dintre agresor și victimă, vârsta acesteia, agresivitatea inculpatului, reieșită atât din declarația părții vătămate cât și a martorilor audiați sub prestare de jurământ, prima instanță ținând cont și de succesiunea imediată, neîntreruptă a actelor de execuție a aplicat inculpatului pedeapa de 18 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de viol și 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incest.
Împotriva acestei soluții au promovat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Famlie B ce ridică problema majorării pedepselor aplicate, a adăugirii unui spor de pedeapsă motivate de ascendentul serios avut asupra părții vătămate care a fost constrânsă să întrețină raporturi sexuale timp de 4 ani cât și inculpatul care solicită redozarea pedepselor aplicate prin reținerea de circumstanțe atenuante.
Totodată, dacă reprezentantul parchetului a pus problema schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. 1 lit. b, lit.1și alin. 3 teza I Cod penal în infracțiunea pedepsită de art. 197 alin. 1, lit. b,1, lit. c) teza a II-a și alin. 3 teza I Cod penal, motivat de faptul că părții vătămate i s-a pricinuit o vătămare a sănătății fizice și psihice, astfel cum rezultă din raportul de evaluare psihologică aflat la fila 33 dosar urmărire penală, unde apare mențiunea că se recomandă acesteia o cură psihoterapeutică de lungă durată, precum și consiliere de suport pentru întreaga familie, inculpatul a solicitat, prin apărătorul său schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol în infracțiunea de actr sexual cu o minoră susținând că derularea acestuia s-a făcut cu acordul victimei.
Curtea, cercetând cuprinsul pieselor de la dosar, ținând cont că aptitudinea forței fizice de a constrânge la act sexual se apreciază în fiecare caz, ținându-se seama de împrejurările în care a fost exercitată această forță, precum și de posibilitățile reale de rezistență pe care le-a avut victima, că cerința legii referitoare la exercitarea constrângerii este îndeplinită și atunci când victima, în condițiile concrete în care s-a aflat, dându-și seama că orice rezistență ar fi zadarnică și că eventual i-ar putea agrava situația, nun a opus nici o rezistență inculpatului, apreciază că în speță încadrarea juridică dată faptelor comise este legală, câtă vreme minora luată prin surprindere, aflându-se doar cu inculpatul în respectivul spațiu locativ a ajuns la convingerea că orice rezistență ar fi zadarnică și că eventual i-ar putea agrava situația, dată fiind agresivitatea inculpatului, manifestată anterior în prezența sa și asupra mamei sale, dată fiind amenințarea de natură aoa larma, îndreptată împotriva sa și a mamei sale ("m-a amenințat să nu cumva să spun la cineva ce s-a întâmplat nici măcar mamei mele, pentru că dacă o voi face mă va omorî și pe mine și pe mama meaPrima dată când am fost violată acesta m-a amenințat având în mână un cuțit - filele 25-26 dosar urmărire penală; arăt că eu am vrut să plec atunci, însă tatăl meu m-a luat, m-a trântit pe pat și m-a dezbrăcat cu forța. Înainte de asta a încuiat ușa de la intrarea în apartament. După ce tatăl meu a întreținut relații sexuale cu mine a luat cearceaful de pe pat care era plin de sânge și l-a pus în mașina de spălat ca să nu se afle ce s-a întâmplat. mi-e teamă de tatăl meu și mi-a fost teamă, deoarece el este violent" - fila 34 dosar fond).
Mai mult, vârsta minorei și dezvoltarea ei fizică în raport cu constituția inculpatului se circumscriu tezei a II-a a dispozițiilor art. 197 alin. 1 Cod penal, respectiv imposibilității ei de a se apăra ori de a-și exprima voința.
Prin urmare, nu asistăm la un act sexual realizat cu consimțământul ambilor parteneri, la un act sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani, ci la încălcarea inviolabilității sexuale a unei minore, la constrângerea ei în scopul consumării unor raporturi seuale normale, ea fiind chiar fiica inculpatului, susținâd că nu a acceptat niciodată benevol acele raporturi sexuale ce au avut loc practic împotriva voinței ei, fiind constrânsă în scopul determinării ei la acele acte sexuale.
Văzând că violul a fost săvârșit asupra unui membru al familiei care este rudă în linie directă cu autorul, funcție și de decizia nr. 11 din 23 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, Curtea reține că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului, în concurs ideal și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 Cod penal.
Ținând cont că împotrivirea părții vătămate a fost înfrântă prin amenințarea cu producerea unui rău acesteia, prin acte de violență care presupun folosirea forței fizice a inculpatului, că rezultatul faptei s-a finalizat cu nașterea unui copil cu deficiențe grave de sănătate, că din referatul psihiatric anexat la dosarul de urmărire penală nu rezultă o vătămare ce să reclame aplicarea art. 334 Cod procedură penală, Curtea respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulate atât în acuzare cât și în apărare, mai ales că minora prezintă doar sechelele unei persoane abuzate sexual și nu sechele psihice ce să necesite tratament permanent, sechele ce să fi fost depistate de o comisie de specialitate din cadrul, prezintă doar un traumatism psihic inerent unei infracțiuni de natură celei a cărei victimă a fost și nu consecințe asupra integrității psihice ori a sănătății.
Relativ la întinderea pedepselor aplicate, cercetând și cuprinsul referatului de evaluare existent la dosar, Curtea văzând că inculpatul are perspective scăzute de reintegrare în societate dată fiind gravitatea faptei comise, un nivel scăzut al integrării familiale, sesizând că nu își asumă responsabilitatea pentru comiterea faptelor, că nu a înțeles că un copil face parte dintr-o categorie de persoane cu vulnerabilitate crescută, putând fi mai ușor antrenat în acțiuni victimizatoare pentru el, apreciază că pedepsele aplicate corespund pe deplin cazului individual concret, că privațiunile la care acesta este supus sunt necesare pentru a-i corecta conduita.
Mai exact, natura infrațiunilor comise, tulburarea pe care acestea au produs-o în mediul social, timpul de intenție cu care inculpatul a acționat, impulsul său de incorectitudine care nu a fost unul accidental ci, dimpotrivă, a persistat un timp îndelungat (aproximativ 4 ani), rudenia sa în linie directă cu partea vătămată, atitudinea sa de negare a săvârșirii faptelor dar și lipsa antecedentelor penale, limitele speciale de pedeapsă aferente infracțiunilor cmise sunt doar câteva elemente care vin să justifice câtimea pedepselor aplicate la fond, motiv pentru care Curtea urmează a respinge ca nefondate ambele apeluri declarate, făcând în privința acestora aplicațiunea prevederilor art. 379 pct. 1, lit. b Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 104/S din 10 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant durata arestării preventive scursă începând cu data de 10.09.2009 la zi și menține în continuare arestarea sa preventivă.
Obligă apelantul inculpat la plata către stat a sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare din care 200 lei onorar avocat oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului d e Justiție și al Libertăților.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpatul și de la pronunțare cu partea civilă -.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2009.
Președinte JUDECĂTOR 3: Daniela Sandu
- - - -
GREFIER
- -
Red.MB/12.03.2009
Tehnoredact.DS/12.03.2009/3 ex.
Jud.fond.
Președinte:Manuela BarbuJudecători:Manuela Barbu, Nicoleta Hădărean, Daniela Sandu
