Violul (art.197 cod penal). Decizia 18/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 18/A/2009
Ședința secretă de la 5 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 137/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul, personal și asistat de avocat, intimata parte civilă - a personal, în calitate de reprezentant pentru, de av., din oficiu și martorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, raportat la prevederile art. 290 Cod procedură penală, coroborate cu art. 485 Cod procedură penală, pune în discuție publicitatea ședinței de judecată.
Reprezentanta Ministerului Public, procuror, având cuvântul, solicită instanței să declare ședința nepublică.
Avocat, raportat la motivele prezentei cauze, care nu sunt în măsură să implice caracterul secret al ședinței, consideră că aceasta poate fi și publică.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței declararea ședinței ca nepublică.
Instanța, față de natura faptei și minoritatea părții civile, în baza art. 485 coroborat cu art. 290 Cod procedură penală, declară ședința nepublică (secretă și separată) și dispune îndepărtarea din sală a celor neaparținători cauzei.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 38514alin 1/1 și art. 70 Cod procedură penală, pune în vedere inculpatului dreptul de a fi ascultat de instanța de recurs sau de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui.
Inculpatul, având cuvântul, învederează că nu dă alte declarații, își menține declarațiile date anterior, cu excepția primei declarații date la poliție, pe care a fost forțat să o facă.
Instanța, față de prezența martorului, în conformitate cu art. 327 și urm. Cod procedură penală, procedează la ascultarea acestuia, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.
Avocat depune la dosarul cauzei înscrisuri în probațiune, respectiv scrisoare și adeverință medicală care atestă că acesta este bolnav și săvârșirea infracțiunii de către inculpat nu a fost cu violență. Declară că nu mai are alte cereri.
Avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.
Procuror învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată încheiată faza probatorie, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, în apărarea inculpatului, solicită admiterea apelului conform motivelor de apel, existând însă două variante ale acestora, cu privire la faptul că încadrarea juridică a faptei e una forțată, care nu corespunde prezentei infracțiuni, raportat la latura obiectivă, în sensul că inculpatul știa că săvârșește o infracțiune. Mai susține că există o confuzie cu privire la faptă, sens în care solicită schimbarea încadrării juridice, întrucât din toate declarațiile date de către partea vătămată, se deduce că aceasta nu a fost constantă în afirmații, le-a schimbat pe parcurs în sensul că ar fi fost agresată. Se mai arată că raportat la probațiune în sine, încadrarea juridică a faptei este de apanajul urmăririi penale, însă, în mod greșit s-a apreciat că fapta este de natură violentă pentru că probațiunea în cauză este discutabilă, cu atât mai mult cu cât martorul care a asistat la săvârșirea infracțiunii este de negăsit. În concluzie, având în vedere și starea sănătății inculpatului, faptul că bolile acestuia sunt grave, precum și faptul că nu a fost condamnat, a fost de cuvânt, sincer și a contribuit la aflarea adevărului, inclusiv sub aspectulmodus operandi, pentru care nu se găsește scuză, însă a recunoscut fapta, ținând cont și de faptul că mai are 2 ani și 7 luni până la pensie, în contextul tuturor acestor aspecte, solicită admiterea apelului și aplicarea unei pedepse cu suspendare sau sub supraveghere, iar față de aprecierea instanței, în subsidiar, solicită și suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței ca în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să respingă apelul de față și să se mențină sentința instanței de fond ca temeinică și legală întrucât instanța de fond corect a apreciat că este vorba de infracțiunea de viol, săvârșită cu violență, iar raportat la partea vătămată, pedeapsa este mică având în vedere că este vorba de 10 ani închisoare și daune morale de 15.000 lei. În concluzie, față de comportarea nesinceră a inculpatului avută față de organele de urmările penală cât și în timpul cercetării judecătorești, față de amenințările aduse părții vătămate, se impune respingerea apelului de față.
Procuror, având cuvântul, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, apreciind că pentru infracțiunea de viol sunt relevante declarațiile martorilor și ale părți vătămate, precum și actul medico legal, toate demonstrând că victima s-a prezentat la organele de poliție. Concluzionând, față de faptul că pedeapsa a fost individualizată corect în raport de împrejurările în care a fost săvârșită, solicită respingerea apelului de față.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, învederează că regretă fapta și își însușește pledoaria apărătorului său.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 137/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală a fost condamnat inculpatul la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pentru Cod Penal săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3.Cod Penal
Inculpatul a fost privat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b în Cod Penal condițiile art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 118 lit. b s Cod Penal-a confiscat un briceag - corp delict înregistrat la poziția nr. 30/2009 în Registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului Hunedoara.
În baza art. 14, art. 346.C.P.P. și art. 998.civ. inculpatul a fost obligat să plătească părții civile - de mama sa a, suma de 15.000 daune morale.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru partea vătămată și civilă în sumă e 150 lei s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În motivarea acestei hotărâri Tribunalul a reținut următoarele:
În data de 13 octombrie 2008, de dimineață, inculpatul a plecat de acasă din localitatea, unde locuiește, în zona la cules de ciuperci, deplasându-se la volanul autoturismului personal, marca, cu nr. de înmatriculare -.
În jurul orei 18.00, a predat ciupercile culese la un centru de colectare din localitatea, după care s-a deplasat în municipiul P, în, pentru a-și cumpăra țigări, urmând să meargă acasă.
A observat-o pe partea vătămată, pe care nu o cunoștea, aflată la ocazie și s-a hotărât să oprească, întrebând-o unde dorește să meargă.
Partea vătămată, în vârstă de 14 ani, elevă în clasa a IX-a la Liceul din P și care locuiește în comuna, sat, împreună cu mama ei, a și concubinul acesteia, G, i-a răspuns inculpatului că merge la, astfel că acesta a primit-o în autoturism, spunându-i că și el merge la, unde a doua zi urma să aibă loc un târg și că o duce până în localitatea.
În timp ce se deplasa spre comuna, inculpatul a efectuat un viraj la dreapta, a luat-o pe drumul forestier Curții, spre Peștera Bolii, cu intenția de a întreține un raport sexual cu partea vătămată, spunându-i însă acesteia că intră să ia un prieten.
Inculpatul a întrebat-o pe partea vătămată unde este la liceu și câți ani are, astfel că aceasta i-a răspuns că are 14 ani și că este elevă la liceu, în P, în clasa a IX-
Inculpatul a oprit mașina pe drumul ce duce la cătunul și prefăcându-se că îl așteaptă acel prieten, a întrebat-o pe partea vătămată dacă are prieten, după care i-a cerut acesteia să se dezbrace.
Partea vătămată a refuzat, astfel că inculpatul a amenințat-o cu moartea cu un briceag ce îl avea asupra sa. Inculpatul i-a tras părții vătămate pantalonii și chilotul, i-a introdus trei degete în vagin, după care s-a răzgândit, și-a dat jos pantalonii până la genunchi, apoi chiloții, obligând-o pe partea vătămată să întrețină sex oral.
Partea vătămată a refuzat inițial, însă văzând briceagul pe bordul mașinii, a acceptat, întreținând cu inculpatul sex oral, până la un moment dat când acesteia i s-a făcut rău și a vomitat.
Inculpatul i-a dat un tricou de culoare roșie cu care partea vătămată s-a șters, după care s-a șters pe penis și l-a aruncat, fiind găsit de organele de poliție cu ocazia deplasării în teren.
Apoi inculpatul a pornit autoturismul, s-a întors, lăsând-o pe partea vătămată într-un loc aflat la intersecția DN 66 cu drumul spre cătunul, în prealabil cerându-i numărul de telefon și să nu spună nimănui nimic în legătură cu cele întâmplate.
Motivația inculpatului pentru faptul că nu s-a mai deplasat în comuna, la locul unde avea loc a doua zi târgul, a fost aceea că aflând vârsta părții vătămate, a intrat brusc în, această stare fiindu-i indusă de faptul că va putea fi recunoscut vreodată și că poate fi așteptat de părinții acesteia la întoarcere, la, care "îi vor da în cap pentru asta " ( filele 90-91).
În timp ce se deplasa pe drumul forestier, inculpatul a cerut părții vătămate să-și închidă telefonul mobil,aceasta acceptând de frică.
Partea vătămată a fost chiar sunată de sa, din cinci în cinci minute, însă a constatat că telefonul mobil al nepoatei sale este închis ( filele 54-55), precum și de mama sa, a, căreia îi trimisese un mesaj din care aceasta a dedus că a găsit o mașină de ocazie, îngrijorată de faptul că fiica sa nu a ajuns acasă în timpul în care în mod normal deplasarea din municipiul P până în satul.
Și mama părții vătămate a constatat că telefonul fiicei sale este închis.
La ora 20.15, partea vătămată a luat legătura telefonic cu mama sa, spunându-i cele întâmplate, după care a oprit un autoturism, de culoare roșie și i-a povestit conducătorului auto cele întâmplate, rugându- să pornească în urmărirea autoturismului condus spre municipiul P de către inculpat.
Conducătorul auto a acceptat, a ajuns din urmă autoturismul, partea vătămată i-a luat datele, notându-le în agenda telefonică, după care a fost dusă la Poliția municipiului
Partea vătămată a fost întâmpinată de ofițerul de serviciu, care a ajutat-o să urce scările, în brațe și, pentru că era în stare de șoc, a solicitat intervenția ambulanței (fila 7).
Ulterior, inculpatul a fost identificat, fiind identificat și briceagul cu care partea vătămată a fost amenințată de inculpat, acesta fiind predat organelor de poliție de soția acestuia, ( filele 57-59).
Cu ocazia examinării medico legale s-a constatat că partea vătămată este virgină; nu au fost constatate urme de violență pe corpul acesteia iar în urma analizelor medicale nu au fost identificați spermatozoizi în vaginul și în cavitatea bucală a părții vătămate.
Inculpatul a arătat că actul sexual nu a fost finalizat prin ejaculare.
Inculpatul a recunoscut că a întreținut un raport sexual oral cu partea vătămată despre care și-a dat seama că nu a împlinit vârsta de 18 ani, cu acordul acesteia, oferindu-i un câștig material, astfel că a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1 și 3 Cod penal.
A mai solicitat aplicarea în cauză a prevederilor art. 74, 76 Cod penal privind circumstanțele atenuante judiciare, reducerea pedepsei sub limita minimului special și suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Fapta inculpatului astfel cum a fost expusă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1 și 3 Cod penal.
Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul a întreținut un raport sexual oral cu partea vătămată, în vârstă de 14 ani, împotriva voinței acesteia, amenințând-o cu briceagul, cunoscând vârsta acesteia.
Intenția părții vătămate a fost aceea de a se deplasa la domiciliul din satul, partea vătămată fiind indusă în eroare de inculpat când acesta a efectuat virajul la dreapta luând-o pe drumul forestier, i s-a făcut rău după ce a întreținut raportul sexual oral, vomitând, a sesizat imediat organele de poliție, după ce a coborât din autoturismul inculpatului, iar la sediul Poliției municipiului P s-a aflat în stare de șoc, fiind transportată pe brațe și pusă pe o bancă în sala de așteptare.
După incident a devenit retrasă, tăcută și nesigură pe ea, ceea ce rezultă din evaluarea psihologică.
Prin urmare, nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de act sexual cu un minor, susținerea inculpatului că partea vătămată ar fi acceptat, în schimbul unui câștig material, să întrețină raport sexual oral fiind.
Inculpatul nu are antecedente penale. Este angajatul EM din anul 1992, la locul de muncă având o conduită exemplară.
Potrivit referatului de evaluare, nu se poate menționa cu exactitate modul în care inculpatul va evolua din punct de vedere comportamental, acesta având însă nevoie de sprijinul și îndrumarea unui personal de specialitate, care să îl includă în programe de consiliere psihologică.
Având în vedere cele de mai sus, prevederile art. 72 Cod penal, natura relațiilor sociale în contra cărora a fost comisă infracțiunea, gravitatea faptei precum și persoana inculpatului, instanța îl va condamna la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea pe timp de 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, în speță neimpunându-se aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 Cod penal și nici aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată.
Față de datele dosarului, simpla avertizare a inculpatului prin pronunțarea unei pedepse coborâte sub limita minimului special și cu suspendarea condiționată a executării nu este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.
Văzând natura faptei comise, că astfel de fapte au un impact social puternic, instanța va priva pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, va confisca un briceag corp delict, înregistrat la poziția 30/2009 în registrul de corpuri delicte al tribunalului.
Partea vătămată, fiind de mama sa, s-a constituit parte civilă, solicitând daune morale în cuantum de 30.000 euro sau echivalentul în lei la data executării.
Având în vedere trauma psihică la care a fost supusă partea vătămată la data incidentului, în vârstă de 14 ani, elevă de liceu, consecințele acesteia în sensul că trăiește în prezent o stare de înstrăinare și o neîncredere în sine tocmai ca urmare a activității infracționale a inculpatului, instanța apreciază că suma de 15.000 lei corespunde unei juste despăgubiri, astfel că în baza art. 14, 346 Cod proc. penală și art. 998 Cod civil, va obliga pe inculpat să plătească părții civile de mama ei, a suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen, inculpatul solicitând în baza art. 379 al. 1 pct. 2 lit. a desființarea C.P.P. sentinței penale atacate și rejudecând cauza, în temeiul art. 344.C.P.P. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3.Cod Penal în infracțiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 198 al. 1.Cod Penal
S-a mai solicitat ca la individualizarea judiciară a pedepsei să se facă aplicarea prevederilor art. 74 lit. a și c Cod Penal, art. 76 lit. c Cod Penal, cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu posibilitatea aplicării prevederilor art. 81.
Cod PenalÎn subsidiar, în eventualitatea în care se consideră că nu se impune schimbarea încadrării juridice dată faptei, solicită a se aplica dispozițiile art. 74 lit. a și c și Cod Penal art. 76 lit. c Cod Penal, iar cu privire la pedeapsa ce se va aplica a se dispune suspendarea executării acesteia sub supraveghere, în condițiile art. 86/1
Cod PenalÎn motivarea apelului, prin apărătorul ales inculpatul susține că la stabilirea încadrării juridice a faptei nu s-a ținut seama decât de declarațiile sale date în condițiile în care era lipsit de apărare. La fel, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii. Se susține în ce privește latura obiectivă a infracțiunii, că ar fi constrâns partea vătămată la întreținerea de relații sexuale cu ajutorul unui briceag pe care îl avea în bordul autoturismului, fapt neconfirmat și pe care-l poate dovedi cu un martor. În realitate nu a constrâns în nici un fel partea vătămată, astfel că se apreciază că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de viol.
Referitor la cererea subsidiară se apreciază că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea aspră și nu corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52C.p. Nu s-a ținut seama de circumstanțele personale respectiv de lipsa antecedentelor penale, comportarea bună anterioară în societate, vârstă, stare de sănătate și comportarea în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței.
Curtea de Apel examinând apelul inculpatului prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu conform disp. art. 371 al.2 constată C.P.P. că acesta este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Inculpatul apelant contestă încadrarea juridică dată faptei sale arătând că nu a săvârșit o infracțiune de viol, raportul sexual oral având loc cu consimțământul părții vătămate minore.
Examinând probele existente la dosarul cauzei, atât cele administrate în cursul urmăririi penale cât și cele administrate în cursul cercetării judecătorești Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică. Faptul că inculpatul apelant nu recunoaște săvârșirea faptei nu înseamnă că încadrarea juridică legală a faptei este greșită.
Inculpatul a fost audiat în mod repetat în cursul urmăririi penale ( filele 69-71, 78-79, 81-83 și 90-92 ) și s-a efectuat și o confruntare cu partea vătămată ( filele 65-67 ). Inițial inculpatul a negat total că s-ar fi întâlnit cu partea vătămată iar apoi, pus în fața probelor, a afirmat că a încercat să întrețină un raport sexual oral cu victima dar a renunțat.
Prin apelul declarat și solicitarea schimbării de încadrării juridice a faptei inculpatul a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu victima minoră, a susținut că acest lucru s-a făcut de comun acord. A mai susținut că nu a amenințat pe minoră cu briceagul pentru aod etermina să întrețină relații sexuale, apoi a susținut că a amenințat-o pe aceasta pentru aod etermina să-l mulțumească sub aspectul consumării actului sexual oral. În final inculpatul a susținut că nu a folosit nici o amenințare, briceagul aflându-se în bordul autoturismului deoarece avea nevoie de el în deplasările pe care le făcea pe
La fel, inițial inculpatul a afirmat că a întrebat-o pe minoră câți ani are și în ce clasă este iar aceasta i-a spus că are 14 ani, aceasta petrecându-se înainte de raportul sexual. Ulterior inculpatul apelant a declarat că victima minoră i-a spus că are 15 ani iar acest fapt s-a petrecut după ce a încercat să întrețină relațiile sexuale orale cu minora.
Din examinarea tuturor probelor rezultă fără dubiu că inculpatul a constrâns partea vătămată minoră prin amenințarea cu un briceag, să întrețină cu el relații sexuale orale.
Afirmațiile inculpatului apelant că nu s-a ținut seama de declarațiile sale și că au fost luate în considerare doar declarațiile părții vătămate, declarații pe care le consideră contradictorii, sunt lipsite de suport probator. Tocmi propriile sale declarații sunt contradictorii și nesincere. În mod constant partea vătămată a descris felul în care s-au petrecut faptele și toate afirmațiile sale au fost probate.
Față de cele arătate Curtea de Apel apreciază că încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpat este legală și raportat la probatoriul existent nu se impune schimbarea acesteia.
În ce privește cererea subsidiară a inculpatului apelant ca la individualizarea pedepsei să se facă aplicarea dispozițiilor art. 74, 76.Cod Penal privitoare la circumstanțele atenuante Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului apelant aceste circumstanțe.
Se apreciază că deși inculpatul a avut o comportare bună anterioară săvârșirii faptei, acest fapt nu este suficient pentru a-i fi reținute circumstanțe atenuante, având în vedere gravitatea faptei săvârșite, persoana părții vătămate, vârsta acesteia și consecințele faptei asupra vieții victimei și asupra evoluției sănătății psihice a acesteia.
Astfel, poziția inculpatului pe întreg parcursul procesului penal relevă nesinceritatea sa, lipsa regretului față de fapta săvârșită asupra unei minore, pe care pe parcursul cercetărilor a încercat și să o denigreze atunci când a afirmat că aceasta i s-ar fi părut o persoană ușuratică care i-ar fi spus că ar fi avut și probleme cu droguri.
În fapt, inculpatul nu regretă fapta în sine ci consecințele săvârșirii acesteia asupra persoanei sale. Acest aspect reiese atât din comportarea inculpatului apelant cât și din concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză ( filele 26-30 dosar fond ).
În cauză nu se impune nici aplicarea dispozițiilor art. 86/1 privind Cod Penal suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în ce-l privește pe inculpat apreciindu-se că aceasta nu corespunde scopului pedepsei, astfel cum este acesta prevăzut în dispozițiile art. 52.
Cod PenalFață de cele expuse, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b apelul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul apelant va fi obligat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru partea vătămată, în sumă de 150 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
(continuare minuta deciziei penale nr. 18/A/2009)
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 137/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru partea vătămată în sumă de 150 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. /2 ex/2.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Marius Aurel MotoleaJudecători:Marius Aurel Motolea, Dana Ghițoaica
