Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 49/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 49/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 31-01-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. A.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 49/2014
Ședința publică de la 31.01.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. F.
Judecător C. M. - președinte Tribunal
Judecător T. Ț. - Președinte Secția Penală
Grefier I. O.
Parchetul de pe lângă T. A. este reprezentat prin procuror
V. G.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul N. R. A. împotriva încheierii penale din data de 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar penal nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent N. R. A., asistat de apărător desemnat din oficiu av. C. T., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:.
Fiind întrebat de instanță, inculpatul arată că își menține recursul formulat.
Nefiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului formulat de inculpat.
Apărătorul inculpatului recurent solicită, admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate, iar pe cale de consecință respingerea de prelungire a măsurii arestării preventive. În apărare, se arată că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă în prezent și nu există indicii care să dovedească că pus în libertate inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului. Un alt aspect este acela că inculpatul a recunoscut fapta, o regretă și are o vârstă fragedă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, raportat la modalitatea în care a fost săvârșită fapta, precum și la perseverența infracțională a inculpatului, acesta fiind cercetat în alte 6 dosare pentru fapte de același gen.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că îi pare rău și vrea să fie lăsat în libertate.
T.
Asupra recursului penal de față
Constată că prin Încheierea din data de 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. I., în dosar nr._ 14, s-a constatat, în baza art. 300/1 alin. 1 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul N. R. A. și s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului impun în continuare privarea sa de libertate și a concluzionat astfel că se impune menținerea măsurii, în cauză existând indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este trimis în judecată, respectiv infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, și a infracțiunii de tentativă de furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, și art. 222 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal.
Împotriva Încheierii primei instanțe a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea în libertate sa în libertate, arătând că recunoaște și regretă fapta.
T. constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 300/1 Cod procedură penală instanța este datoare după înregistrarea dosarului, în cauzele cu inculpați trimiși în judecată în stare de arest, să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Conform alin. 2 al articolului susmenționat, instanța de fond revocă arestarea preventivă dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauza de față inculpatul a fost arestat în art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, și a infracțiunii de tentativă de furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, și art. 222 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal.
Temeiurile, de fapt și de drept, avute în vedere la luarea măsurii, nu au încetat în prezent, astfel încât să se impună revocarea arestării preventive conform art. 300/1 alin. 2 Cod procedură penală; dimpotrivă ele se mențin și justifică în continuare privarea inculpatului de libertate având în vedere natura și gravitatea faptei comise, împrejurările concrete de săvârșire a faptei (în timpul nopții, prin escaladare, împrejurări ce sporesc pericolul social al faptei), dar și faptul că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune după ce anterior a fost începută urmărirea penală și a fost pusă în mișcarea acțiunea penală tot pentru comiterea unor fapte de furt calificat, fiind astfel întrunite cerințele art. 143, 148 lit. d și f Cod procedură penală.
Pericolul pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului este redat de gravitatea ridicată a faptelor, respectiv infracțiuni de furt calificat, de modalitatea concretă de comitere a faptelor, respectiv de două sau mai multe persoane împreună, aspecte față de care cresc șansele de reușită infracțională, prin prisma împrejurării că simpla prezență a unei alte persoane duce la creșterea curajului în comiterea faptei, de împrejurarea că aceștia se sprijină reciproc, dar și de faptul că cresc șansele de ștergere a urmelor infracțiunii, dar și de amploarea pe care a dobândit-o acest gen de infracțiuni în ultima perioadă de timp. un alt aspect este acela referitor la conduita inculpatului dinaintea săvârșirii infracțiunii, care, potrivit fișei de cazier judiciar aflată la fila 45-46 din dosarul parchetului, rezultă că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, față de acesta fiind pusă în mișcare acțiunea penală în alte cinci dosare tot pentru infracțiuni de furt calificat, fiindu-i aplicate totodată și 4 pedepse - amenda administrativă, în dosare separate, tot pentru infracțiuni de furt calificat, comise de asemenea în minorat iar în cursul anului 2013, față de inculpat s-a dispus de trei ori luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea .
În ceea ce privește motivele invocate de recurent și anume, că recunoaște fapta comisă și că o regretă, acestea nu constituie prin prisma prevederilor legale, motive de revocare a măsurii arestării preventive.
De asemenea, împrejurarea că inculpatul se va prevala de disp. art. 320/1 Cod procedură penală privind procedura simplificată nu conduce în mod automat la revocarea arestării preventive sau alegerea unei măsuri preventive neprivative de libertate (obligarea de a nu părăsi localitatea) și nu înlătură starea de pericol reținută de instanța de fond, cu atât mai mult cu cât a trecut o perioadă scurtă de timp de la arestarea preventivă, iar temeiurile acesteia se mențin în continuare.
Față de cele expuse, constatând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 300/1 alin. 3 Cod procedură penală, T. va respinge, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul N. R. A., născut la data de 22.04.1997, aflat în A. I. A., împotriva Încheierii penale din data de 29.01.2014 pronunțate de Judecătoria A. I. în dosar nr._ 14.
În baza art. 189, 192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului A..
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31.01.2014.
Președinte Judecători
M. E. FuleaCornelia M. T. Ț.
Grefier,
I. O.
Red M.E.F.
Tehnored. I.O./2ex/03.02.2014
Jud. fond O. T.
ROMÂNIA
T. A.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
COPIA MINUTEI DECIZIEI PENALE NR. 49/2014
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul N. R. A., născut la data de 22.04.1997, aflat în A. I. A., împotriva Încheierii penale din data de 29.01.2014 pronunțate de Judecătoria A. I. în dosar nr._ 14.
În baza art. 189, 192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului A..
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31.01.2014.
Președinte Judecători ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 399/2014.... → |
|---|
