Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Decizia nr. 195/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 195/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 02-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 195
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ilenuța B.
Grefier I. T.
P. de pe lângă Tribunalul Argeș reprezentat de procuror E. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare, contestația formulată de inculpat O. M., fiul E. și D., născut la 18.10.1991, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul - inculpat O. M., în stare de detenție asistat de av.ales H. C. și av.oficiu C. A., desemnată în baza împuternicirii avocațiale nr.1884/18.05.2015.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a procedat la înregistrarea audio a ședinței cu mijloace tehnice potrivit dispozițiilor art.369 alin.1 C.p.p.
Apărătorul din oficiu solicită instanței să ia act că delegația sa a încetat având în vedere că s-a prezentat apărătorul ales și solicită acordarea onorariului pentru serviciile prestate la toate termenele de judecată acordate.
Instanța permite contestatorului-inculpat a lua legătura personal cu apărătorul ales.
La întrebarea instanței, contestatorul-inculpat O. M., prin apărător, învederează că își menține contestația formulată motivat de faptul că, în opinia sa, la acest moment procesual se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau controlul judiciar, apreciind că sunt îndeplinite dispozițiile art.211, 218 C.p.p.
Apărătorul contestatorului-inculpat și reprezentantul Parchetului, pe rând având cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
În raport de aceste împrejurări instanța constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Apărătorul contestatorului-inculpat solicită admiterea contestației, revocarea măsurii arestului preventiv sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau controlul judiciar apreciind că sunt îndeplinite dispozițiile art.211, 218 C.p.p. Se arată că inculpatul așa cum rezultă și din actele depuse la dosar suferă de o tulburare mixtă și deși în fața organelor de urmărire penală a declarat acest lucru nu s-a dispus efectuarea unei expertize medicale. Se mai arată că partea vătămată și-a retras plângerea la fiind depus la dosar înscrisul doveditor. Se mai arată că inculpatul are un copil minor pe care nu l-a mai văzut de trei luni de zile de când se află în arest preventiv. Apreciază că pericolul social al faptei nu mai există având în vedere perioada lungă de timp cât s-a aflat în arest preventiv, astfel că, în opinia sa, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă.
Reprezentantul Parchetului apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut măsura arestului preventiv ca fiind legală și temeinică, pune concluzii de respingere a contestației ca netemeinică.
Contestatorul-inculpat O. M., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, P. a administrat probe doar în defavoarea sa, a depus probe la dosar însă nu au fost avute în vedere și solicită să i se respecte drepturile de cetățean european.
TRIBUNALUL
Constată că, prin contestația formulată în termen legal la data de 13.05.2015, de contestatorul-inculpat O. M., fiul E. și D., născut la 18.10.1991, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, se exercită calea de atac împotriva încheierii din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ 15, prin care s-a dispus:
*In temeiul art.362 N.Cp.p. rap la art.208 N C.p.p. verifică legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv față de inculpatul O. M., fiul lui E. și D., născut la data de 18.10.1991, în mun. Pitești, jud. Argeș, domiciliat în .. 87, jud. Argeș, CNP_, aflat în prezent în PNT Colibași.
Menține măsura arestului preventiv față de inculpatul O. M..*
Se va reține astfel că, la termenul de judecată din data de 02.06.2015, fixat de Tribunalul Argeș, inculpatul asistat de avocat din oficiu și ales a precizat că își menține contestația formulată, motivând că măsura arestării preventive nu este legală și temeinică, întrucât în raport de infracțiunile săvârșite, urmările produse, urmând a ține seama și de situația personală, dar și de conduita procesuală a acestuia, arestul preventiv apare ca împovărător, impunându-se deci înlocuirea acestuia cu o măsură mai blândă cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul instanței de fond nr._ 15, iar la termenul fixat pentru soluționarea prezentei contestații inculpatul nu a formulat alte cereri și nici nu a invocat alte excepții.
În raport de actele și lucrările dosarului și ținând cont de precizările de mai sus, în baza art. 425 ind. 1 Cproc.pen. rap. la art. 347 C.proc.pen. se va constata că:
Prin încheierea din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria PITEȘTI în dosarul nr._ 15, în baza art. 207 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul O. M., trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire /alte violențe, tâlhărie, distrugere(2 infracțiuni) și ultraj judiciar, fapte prev. de art. 193 alin. 2 c.p., art. 233 c.p., art. 253 alin. 1 c.p., art. 253 alin. 4 c.p și art. 279 alin. 2 c.p. rap. art. 206 alin. 1 c.p., toate cu aplic. art.38 alin. 1 c.p. și în baza art. 242 C.p.p. a respins ca nefondată cererea inculpatului de revocare a măsurii preventive sau de înlocuire a măsurii preventive cu măsura arestului la domiciliu sau control judiciar.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești nr. 8074/P/2012 din 16 martie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului O. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire /alte violențe, tâlhărie, distrugere(2 infracțiuni) și ultraj judiciar, fapte prev. de art. 193 alin. 2 c.p., art. 233 c.p., art. 253 alin. 1 c.p., art. 253 alin. 4 c.p și art. 279 alin. 2 c.p. rap. art. 206 alin. 1 c.p., toate cu aplic. art.38 alin. 1 c.p.,reținând în esență, că inculpatul O. M. la data de 29.09.2012 a degradat autoturismul părții vătămate C. I.-F., prin aruncarea unor sticle asupra acestuia, la data de 22.09.2013 a lovit persoana vătămată N. F., provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare aprox.25 zile îngrijiri medicale, în seara zilei de 17.02.2015 a incendiat autoturismul persoanei vătămate B. M.-S. și prin această acțiune a pus în pericol alte bunuri, în dimineața zilei de 17.02.2015 a deposedat prin violență și amenințare persoana vătămată P. A.-I. de suma de 50 lei și un telefon mobil, iar la data de 19.02.2015 a proferat cuvinte de amenințare la adresa procurorului A. A.-A., în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestuia și în scop de intimidare.
În urma cercetărilor efectuate s-a reținut că în dimineața zilei de 29.09.2012, în jurul orei 02.30, persoana vătămată C. I.-F., agent de pază la Clubul Premiere Live din mun. Pitești, jud. Argeș, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, l-a invitat afară din club pe inculpatul O. M., care se afla sub influența băuturilor alcoolice. Deranjat de faptul că fusese dat afară, inculpatul a plecat din fața clubului și a revenit în cca. 20 de minute, având asupra sa două sticle, pe care le-a aruncat în autoturismul persoanei vătămate, marca Skoda O. cu nr. de înmatriculare_, parcat în fața clubului, provocând fisurarea parbrizului și îndoirea unor piese de caroserie. După ce a aruncat sticlele în autoturismul persoanei vătămate, inculpatul a fugit din zonă. Persoana vătămată a depus un deviz de reparație, din care rezultă că paguba produsă de acțiunea inculpatului se ridică la suma de 3553,80 lei.
La data de 11.11.2013 la Secția Nr. 1 de Poliție Pitești a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate N. F. prin care a învederat faptul că, în ziua de 22.09.2013, în timp ce se afla în parcarea din zona Muzeului Județean Argeș a fost victima unor acte de agresiune săvârșite de către numitul O. M..
În urma cercetărilor efectuate s-a reținut că la data de 22.09.2013, persoana vătămată N. F. se afla împreună cu martorul D. A.-I. în apropierea “Parcului 1907” din mun. Pitești. Martorul a plecat să cumpere ceva de mâncare, iar persoana vătămată a rămas în apropierea autoturismului cu care veniseră cei doi, pe . să se întâlnească cu martora P. A.-M.. Martora și-a făcut apariția și a mers la autoturismul persoanei vătămate, cei doi discutând în picioare, lângă mașină. În jurul orei 12.45, în zonă a venit inculpatul O. M. care, fără a adresa vreun cuvânt, a lovit persoana vătămată cu pumnul în față, în cap și cu genunchiul la corp. Martora P. A.-M. a fugit din zonă, cunoscând comportamentul violent al inculpatului, care era fostul său prieten. După ce a agresat persoana vătămată, inculpatul O. M. a plecat în urmărirea martorei P. A.-M., însă aceasta a reușit să se ascundă într-o toaletă publică și să scape de furia inculpatului. Se apreciază că mobilul a fost gelozia.
Persoana vătămată a suferit în urma agresiunii leziuni traumatice care au necesitat cca. 25 de zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din concluziile certificatului medico-legal nr. 894/24.09.2013, emis de S.M.L. Argeș.
La data de 17.02.2015 organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Poliției Municipiului Pitești-Biroul de Investigații Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în cursul aceleiași zile, în jurul orelor 19.30, persoane necunoscute au incendiat autoturismul marca Chevrolet Cruze LS, cu nr. de înmatriculare_, care era parcat pe . mun. Pitești, aflat în proprietatea persoanei vătămate B. M.-S..
În urma cercetărilor efectuate s-a reținut că la data de 16.02.2015 inculpatul O. M. s-a deplasat împreună cu martorul F. P.-B. la locuința unchiului său, martorul B. G., pentru a primi de la acesta suma de 100 de lei, cu care inculpatul urma să plătească o datorie către martor. Când martorul B. G. a aflat că inculpatul îi lăsase martorului F. P.-B. actul de identitate drept garanție pentru plata datoriei respective, acesta i-a plătit martorului datoria de 100 de lei, după care l-a lovit pe inculpat, deranjat de modul în care acesta procedase cu actul de identitate.
După ce inculpatul și martorul F. P.-B. au părăsit zona locuinței martorului B. G., inculpatul i-a comunicat martorului F. că se va răzbuna pentru lovitura primită, mai precis că urmează să îi incendieze autoturismul persoanei vătămate B. M.-S., fiul lui B. G..
În consecință, în data de 17.02.2015, în jurul orei 19.00, inculpatul a plecat în direcția . era parcat autoturismul persoanei vătămate, marca Chevrolet. A procurat un litru de benzină de la un taximetrist parcat în zona Gării, după care s-a deplasat pe . în dreptul imobilului cu nr. 74 se afla parcat autoturismul, având în imediata apropiere un stâlp de electricitate și un alt autoturism parcat în spate. Astfel, în jurul orei 19.45, inculpatul a stropit autoturismul Chevrolet cu benzină și i-a dat foc, cauzând degradarea autoturismului și punând în pericol alte bunuri, respectiv stâlpul de electricitate și autoturismul parcat în spatele mașinii incendiate. Focul a fost stins de martorii din zonă și de echipajul I.S.U. sosit la fața locului.
Deși inculpatul O. M. a recunoscut inițial comiterea faptei și a prezentat detaliat organelor de poliție împrejurările în care a incendiat autoturismul, la data de 13.03.2015 acesta a depus la dosar un înscris prin care a precizat că nu el este autorul infracțiunii, ci o altă persoană a cărei identitate nu dorește să o divulge.
S-a apreciat că afirmațiile inculpatului vin în contradicție cu restul materialului probator atașat la dosar, dar ulterior inculpatul a prezentat cu lux de amănunte modalitatea în care a incendiat autoturismul vărului său și a participat la reconstituirea activităților întreprinse în acea seară, iar din declarațiile persoanei vătămate și ale martorului B. G. reiese că persoana care apare în înregistrările efectuate de camerele de supraveghere de la fața locului are aceleași semnalmente cu cele ale inculpatului.
Totodată, inculpatul a fost văzut la fața locului în momentele premergătoare săvârșirii infracțiunii de către martorul Cîlțea M. Geovani.
La data de 18.02.2015 la Poliția Municipiului Pitești-Biroul de Investigații Crminale a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate P. A.-I., prin care a reclamat faptul că, în ziua de 17.02.2015, în timp ce se afla în localul “Theo” din mun. Pitești împreună cu fostul său prieten, numitul O. M., a fost deposedată prin violență de către acesta de un telefon mobil și de suma de 50 de lei.
În urma cercetărilor efectuate s-a reținut că în dimineața zilei de 17.02.2015 inculpatul O. M. și persoana vătămată P. A.-I. s-au deplasat în barul “Theo” din mun. Pitești, .. Argeș, pentru a discuta în legătură cu reluarea relației de prietenie dintre cei doi. Aceștia erau singurii clienți din local, iar de față mai era martora A. I.-A. – chelneriță. Bănuind că persoana vătămată are o relație cu un alt băiat, inculpatul i-a cerut acesteia telefonul mobil marca Samsung, pentru a-l verifica. Persoana vătămată i-a dat telefonul, iar inculpatul a citit mai multe mesaje din care rezulta că persoana vătămată avea o relație cu un alt băiat. Între cei doi a început un conflict verbal, iar inculpatul a lovit persoana vătămată cu pumnul în picior, pe sub masă.După aceasta, pretinzând că avea de recuperat o datorie de la persoana vătămată, inculpatul i-a luat acesteia portofelul, în care avea suma de 50 de lei, a plătit consumația de 15 lei, a păstrat restul de 35 de lei și i-a restituit portofelul. În acest timp telefonul mobil al persoanei vătămate a rămas la inculpat. Inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să părăsească barul împreună cu el, însă aceasta a refuzat, moment în care a lovit-o cu palmele peste față și a plecat din bar, cu telefonul persoanei vătămate asupra sa. În aceeași zi inculpatul a amanetat telefonul mobil marca Samsung la o casă de amanet din mun. Pitești, primind suma de 100 de lei. Se observă că inculpatul a lovit persoana vătămată și a deposedat-o pe aceasta de suma de 50 de lei, precum și de un telefon mobil. Chiar dacă din actele dosarului nu rezultă că violențele au fost întrebuințate pentru deposedarea persoanei vătămate de bunurile respective, se observă că prin acțiunea suspectului de a lovi persoana vătămată inițial cu pumnul în picior pe sub masă, iar ulterior cu palmele peste față, a creat persoanei vătămate temerea rezonabilă că, în situația în care s-ar fi împotrivit luării sumei de bani și a telefonului, ar fi fost din nou lovită, cu atât mai mult cu cât din declarația persoanei vătămate a rezultat că inculpatul este un individ violent, iar persoanei vătămate îi era oricum teamă de el și fără exercitarea acestor acte de violență. Așadar, lovirile au creat persoanei vătămate o stare de temere și au constituit în fapt o amenințare de care inculpatul s-a folosit pentru luarea sumei de bani și a telefonului.
Se arată că apărarea inculpatului că el nu intenționa să își însușească telefonul mobil este înlăturată de împrejurarea că a amanetat în aceeași zi telefonul, însușindu-și suma de bani obținută.
Se apreciază că, deși la prima vedere s-ar părea că persoana vătămată i-a predat de bunăvoie telefonul mobil inculpatului, totuși, având în vedere că persoana vătămată a fost practic forțată de către inculpat să accepte o întâlnire cu acesta, sub amenințarea că în caz contrar o să fie victima unor acte de hărțuire, ținând cont și de împrejurarea că persoana vătămată cunoștea că inculpatul are un comportament violent, se constată că este vorba de o remitere forțată a aparatului telefonic, de natură să atragă incidența disp. art. 233 c.pen.
Se mai arată că la finalul audierii de la sediul Poliției Municipiului Pitești, inculpatul O. M., în prezența organelor de cercetare penală a proferat amenințări la adresa persoanei vătămate P. A.-I., spunând că: “Nu o las așa, îi dau teroare, o tumbăcesc rău” .
La data de 20.02.2015 la această unitate de parchet a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate A. A.-A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului O. M., sub aspectul săvârșirii infr. de ultraj judiciar, constând în aceea că, în ziua de 19.02.2015, orele 15.20, în timp ce se afla pe scările din partea față a clădirii în care funcționează Judecătoria Pitești, persoana vătămată a fost amenințată de către acesta.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că persoana vătămată a instrumentat inițial dosarul de urmărire penală cu nr.8074/P/2012, în care inculpatul O. M. era cercetat pentru săvârșirea infr. de lovire sau alte violențe, tâlhărie și distrugere, fapte prev. de art. 193 alin. 2 c.pen., art. 233 c.pen., art. 253 alin. 1 c.pen. și art. 253 alin. 4 c.pen.
La data de 19.02.2015 persoana vătămată a susținut propunerea de arestare preventivă a inculpatului, propunere admisă de către instanța de judecată, după care, în jurul orelor 15.20, cu ocazia punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, în timp ce se afla pe scările Judecătoriei Pitești, aceasta a fost amenințată de către inculpat, care a rostit la adresa sa următoarele cuvinte, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și în scop de intimidare:”Ți-ai ratat cariera fraiere….toată viața o să mă țin de capul tău, nu mă las’’.
Se reține, totodată, că inculpatul O. M. a săvârșit infracțiunea împotriva unui procuror, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestuia și în scop de intimidare, întrucât cuvintele proferate de către inculpat sunt de natură să-i producă o stare de temere persoanei vătămate, luând în considerare contextul comiterii faptei, mai precis după admiterea unei propuneri de arestare preventivă susținută de către persoana vătămată, într-un dosar în care inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, astfel că fapta este de natură să-i restrângă libertatea psihică a persoanei vătămate, cea care cunoaște foarte bine comportamentul infracțional al inculpatului și mobilul cu care acesta acționează.
Cu privire la actele de urmărire penală, se reține că prin rezoluția nr. 8074/P/2012 din data de 26.03.2013, conform Codului de proc. pen. în vigoare la data respectivă, s-a dispus începerea urmăririi penale față de suspectul O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 din Codul penal din 1968.
La data de 18.06.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev.de art. 253 alin 1 cu aplic. art. 5 din Codul penal.
Prin ordonanța nr. 8388/P/2013 din data de 26.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin 2 din Codul penal.
La data de 30.06.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin 2 din Codul penal.
Prin ordonanța nr. 1590/P/2015 din data de 17.02.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 253 alin 4 din Codul penal.
Prin ordonanța din data de 18.02.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 253 alin 4 din Codul penal.
Prin ordonanța nr. 1643/P/2015 din data de 18.02.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 din Codul penal.
La data de 18.02.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul O. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 din Codul penal.
Prin ordonanța din data de 19.02.2015 cauzele cu nr. 8074/P/2012, 8388/P/2013, 1590/P/2015 și 1643/P/2015 au fost reunite, cercetările urmând a fi continuate în cauza cu nr. 8074/P/2015.
Prin ordonanța din data de 19.02.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului O. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, tâlhărie și distrugere, prev. de art. 193 alin 2, art. 233 și art. 253 alin 4, toate cu aplic. art. 38 alin 1 din Codul penal.
Prin ordonanța procurorului din data de 23.02.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem în dosarul de urmărire penală cu nr. 1647/P/2015 sub aspectul săvârșirii infr. de ultraj judiciar, faptă prev. de art. 279 alin. 2 c.pen. rap. la art. 206 alin. 1 c.pen.
Prin ordonanța din data de 24.02.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul O. M. sub aspectul săvârșirii infr. de ultraj judiciar, faptă prev. de art. 279 alin. 2 c.pen. rap. la art. 206 alin. 1 c.pen.
Prin ordonanța din data de 11.03.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul O. M., pentru săvârșirea infr. de ultraj judiciar, faptă prev. de art. 279 alin. 2 c.pen. rap. la art. 206 alin. 1 c.pen.
Prin ordonanța din data de 11.03.2015 s-a dispus reunirea cauzelor cu nr. 8074/P/2012 și 1647/P/2015 și continuarea cercetărilor în dosarul de urmărire penală cu nr. 8074/P/2012.
Inculpatul O. M. a fost reținut de către organele de cercetare penală prin ordonanța din data de 18.02.2015 pentru o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 18.02.2015, orele 14.10, până la data de 19.02.2015, orele 14.10.
Prin mandatul de arestare preventivă cu nr. 11/19.02.2015, emis în dosarul nr._ al Judecătoriei Pitești, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. M. pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 19.02.2015.
Instanța de fond, verificând în baza art. 362 rap. la art. 208 N.C.pr.pen legalitatea și temeinicia măsurii preventive luată față de inculpat, prin prisma probatoriului administrat în faza de cercetare penală a constatat așadar că subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia, în condițiile în care infracțiunile sub aspectul cărora este cercetat inculpatul sunt pedepsite cu închisoarea de până la 5 ani sau mai mare de 5 ani, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea a cinci infracțiuni.
S-a menționat că relevante sunt în acest sens în primul rând împrejurările săvârșirii faptelor, astfel cum sunt reținute din probatoriul administrat de catre organele de urmarire penală (declarații persoană vătămată C. I.-F., proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto, deviz reparație autoturism, declarații martor R. I., declarații martor C. D.; certificat medico-legal cu nr.894/24.09.2013 emis de S.M.L. Argeș; declarații persoană vătămată N. F.; declarații martor D. A.-I.; declarații martor O. E. C.; declarațíe martor P. A.-M.; declarație persoană vătămată B. M.-S.;declarație martor B. G.; declarațíe martor F. P.-B., declarație martor Cîlțea M. Geovani; declarație martor D. G.; planșă foto care conține imagini surprinse de camerele de supraveghere din zonă; suport optic tip DVD care conține capturi foto surprinse de camerele de supraveghere ale S.C. RADAS MIRACULUM S.R.L.; proces-verbal de cercetare la fața locului; planșă foto; proces-verbal de conducere în teren și planșă foto; proces-verbal de examinare criminalistică și planșă foto; procese-verbale de investigații; proces-verbal de intervenție cu nr. 49/17.02.2015 încheiat de I.S.U. Argeș; declarații suspect O. M., declarație suspect O. M.; declarație martor A. I.-A.; declarație persoană vătămată P. A.-I., dovadă restituire telefon mobil, contract de amanet nr.2943/17.02.2015; -declarație martor M. D.-M., declarație martor N. C.-F.; declarație Păștin E.-L.; declarație martor M. V.-Păstorel; declarație persoană vătămată A. A.-A.), comportamentul violent al inculpatului, perseverența infracțională a acestuia, îndrăzneala de care a dat dovadă inculpatul.
Se menționează că pericolul social concret pentru ordinea publică reiese și din repetabilitatea acestor fapte ce aduc atingere ordinii de drept, precum și prin prisma sentimentului de indignare pe care l-ar putea provoca în rândul societății lăsarea în libertate a unei persoane cu privire la care s-a probat implicarea ca autor în săvârșirea unor fapte de genul celor documentate în prezenta cauză că au fost săvârșite de inculpat.
În același sens instanța a apreciat că inculpatul poate continua activitatea infracțională dacă i se ivește ocazia, reținând, în contextul sus-reliefat, faptul că acesta a mai fost cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului, in trei dosare penale fiindu-i aplicate sancțiuni cu caracter administrativ, iar aceste considerente impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, instanța apreciind că pericolul concret pentru ordinea publică n-ar putea fi nici înlăturat, nici diminuat prin luarea față de inculpat a unei măsuri mai puțin invazive în sfera de libertate a acestuia, din moment ce aspectele anterior analizate, și anume împrejurările săvârșirii faptelor, modalitatea in care acestea au fost comise, dar mai ales perseverența infracțională a inculpatului și comportamentul său, dovedesc ușurința cu care acesta ar săvârși același gen de fapte ori de câte ori s-ar ivi ocazia, iar masura preventiva a arestului este oportuna pentru a-l împiedica sa comită alte fapte antisociale.
În consecință, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, în baza art. 362 rap. la art. 208 N.C.pr.pen a menținut această măsură față de inculpatul O. M..
Analizând situația inculpatului în baza dispozițiilor art. 202, 206 C.p.p., Tribunalul va constata astfel că, motivele de netemeinicie invocate de inculpat în calea de atac nu subzistă, analiza instanței de fond fiind completă și corectă, drept pentru care în baza art.425 ind. 1 rap. la art.202 și 206 C.proc.pen., va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul O. M., împotriva ÎNCHEIERII din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._ 15, pe care o menține ca legală și temeinică, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit disp. art.202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”
Totodată, potrivit art. 223 alin. (2) C. proc. pen., „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Potrivit disp. art. 242 alin. 2 NCPP, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o altă măsură preventivă dacă sunt îndeplinite condițiile pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului se apreciază, că măsura preventivă este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 NCPP, respectiv pentru buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvîrșirii unei noi infracțiuni.
De asemenea, potrivit art. 242 alin. 1 și 2 din NCPP măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reținerii și arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În raport de aceste dispoziții legale și raportat la situația de fapt avută în vedere atât la luarea măsurii preventive pentru inculpat cât și la verificarea acesteia încursul judecății, dar și la oportunitatea unei eventuale înlocuiri a arestului preventiv cu alte măsuri preventive mai blânde, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar, formulată de acesta se va verifica dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv, au încetat sau dacă ele mai subzistă, ori dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Astfel, vor fi avute în vedere atât situația de fapt, dar și împrejurările în care se reține că a acționat inculpatul, modalitatea în care a acționat și urmările produse, prejudiciul cauzat, împrejurări descrise mai sus și care denotă faptul că inculpatul prezintă un pericol substanțial pentru ordinea publică, iar față de disp. art. 202 alin. 3 din Noul Cod de Procedură Penală care indică faptul că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, soluția de menținere a măsurii arestului preventiv este cea legală și temeinică.
Prin încheierea din data de 19.02.2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți in dosarul nr. _ al Judecătoriei Pitești, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O. M. pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 19.02.2015, iar măsura a fost menținută până la acest moment, cauza parcurgând deja etapa de cameră preliminară, aflându-se deci în procedura de judecată.
S-a apreciat legal și corect faptul că nicio altă măsură preventivă dintre cele prevăzute la art.202 alin.4 Cod procedură penală nu este de natură să asigure scopul prevăzut de art.202 alin.1, respectiv să asigure buna desfășurare a procesului penal, deoarece măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului și este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, deoarece subzistă temeiurile avute în vedere la luarea sa.
Astfel, Tribunalul constată că rezultă fără echivoc pericolul concret pentru ordinea publică, iar important in aprecierea periculozității nu sunt atât calitățile persoanei, cât riscul ca aceasta să comită în viitor un delict, iar revenirea pe calea infracționalității răspunde de cele mai multe ori nu unor defecte ale persoanei, dar și unor circumstanțe exterioare prielnice ce au favorizat delictul ori anturajul nepotrivit, cum s-a întâmplat în cazul de față și, din păcate, se poate întâmpla în continuare, reținând că inculpatul are un trecut infracțional fiind anterior sancționat administrativ, deoarece a mai fost cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului, in trei dosare penale .
Nu numai faptul că în cauză există indicii că inculpatul poate recidiva dacă este pus în libertate, dar există și date care atestă fără echivoc că nu este capabil să respecte obligațiile și măsurile de supraveghere impuse de organele judiciare în sarcina sa în cazul în care s-ar dispune alte măsuri preventive mai blânde, date fiind împrejurările în care acționat și caracterul grav și violent al infracțiunilor comise, încălcând fără remușcări și în cunoștință de cauză rigorile legii, amenințând chiar și un procuror în legătură cu modul în care și-a exercitat atribuțiunile de serviciu într-un dosar de al său, ceea ce reflectă îndrăzneala și perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul.
Este relevant chiar cum fostele sale prietene P. A.-M. și P. A.-I. îl caracterizează drept o persoană extrem de violentă, posesivă, ce impune teroare și de care le era teamă, remarcându-se același mod de operare al inculpatului care fără scrupule lovește persoane, în speță femei, cu pumnul, picioarele, în cap, față și corp, în modul descris mai sus, deposedându-le sub diverse pretexte de diferite bunuri, urmând a menționa că în cazul persoanei vătămate P. A.-I., la finalul audierii de la sediul Poliției Municipiului Pitești, inculpatul O. M., chiar în prezența organelor de cercetare penală a proferat amenințări la adresa persoanei vătămate P. A.-I., spunând că: “Nu o las așa, îi dau teroare, o tumbăcesc rău”, sens în care se vor avea în vedere declarațiile polițiștilor audiați.
Susținerea inculpatului prin avocat dar și personal că, nu ar fi întrunite anumite elemente constitutive ale infracțiunilor pentru care este trimis în judecată, nu este nici suficientă și nici fundamentată din punct de vedere juridic, deoarece aprecierea necesității luării ori menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, indiciile și probele administrate, care să indice săvârșirea unor astfel de fapte, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptelor cu privire la care există indicii că a avut loc din inițiativa exclusivă a inculpatului.
Așadar modul în care inculpatul a procedat în mod individual creând impresia de normalitate a unei astfel de atitudini, potențează din nou gravitatea faptelor, ori o acuzație gravă este proporțională doar cu o măsură preventivă severe, astfel că în ceea ce privește solicitarea luării măsurii preventive a arestului la domiciliu ori a controlului judiciar, formulate în subsidiar, se va reține că diferența între arest la domiciliu și arest preventiv constă în aceea că cea din urmă permite convorbiri telefonice, confortul propriei locuințe și o libertate de mișcare mai mare, precum și accesul a numeroase persoane în locuința acestuia.
În acest sens, măsurile preventive prevăzute de actualul Cod de procedură penală au fost ierarhizate ca severitate în ordinea crescătoare menționată de art. 202 alin. 4 din Codul de procedură penal, ceea ce înseamnă că arestul la domiciliu este mai puțin sever decât arestul preventiv, astfel că în raport de cele menționate și reținând că presupusele fapte săvârșite de inculpat în acest caz au provocat o puternică rezonanță în societate și încă mai există “pericolul social generat” și având în vedere că “presupusa activitate infracțională” poate fi reluată, dat fiind modul oscilant în care inculpatul s-a manifestat pe parcursul cercetărilor din cursul urmăririi penale și până la acest moment prin prisma declarațiilor făcute dar și contestarea unor probe din dosar, există riscul tergiversării cauzei și denaturării adevărului.
În opinia Tribunalului, buna desfășurare a procesului penal include și asigurarea că martorii nu vor fi influențați și că procesul se va desfășura în bune condiții fără să fie îngreunat de declarații contradictorii, ori, în regim de detenție, sub o strictă supraveghere, buna desfășurare a procesului penal poate fi mai bine controlat, constatându-se că inculpatul nu prezintă suficiente garanții procesuale că buna desfășurare a procesului penal ar fi asigurată dacă această măsură ar fi înlocuită cu o măsură mai ușoară.
Totodată, susținerile inculpatului privind situația sa familială sau necesitatea desfășurării unor activități specifice pentru întreținerea acestora și a copiilor aflați în grija acestuia nu constituie motive care să justifice luarea altei măsuri preventive, rezultând că, dimpotrivă, când a comis aceste fapte, inculpatul și-a asumat riscul de a fi descoperit, de a fi cercetat penal chiar cu privare de libertate și astfel desfășurarea unei vieți de familie ori sociale normale să fie perturbată.
Pentru aceleași motive care vizează luarea și menținerea arestării preventive și având în vedere și dispozițiile art.6 din CEDO, privitoare la durata rezonabila a soluționării unei cauze penale se apreciază că față de inculpat nu poate fi luată altă măsură preventivă, așa cum a solicitat, măsurile de supraveghere impuse în astfel de cazuri în sarcina sa nefiind suficiente față de natura și gravitatea faptei pentru care este trimis în judecată.
Față de aceste considerente instanța va constatata că în această fază a procesului penal, luarea față de inculpatul O. M. nu se impune, date fiind circumstanțele descrise anterior, sens în care va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul O. M. împotriva ÎNCHEIERII pronunțate de Judecătoria PITEȘTI în dosarul nr._ 15 în data de 12.05.2015, pe care o menține ca legală și temeinică.
În baza art.275 alin.2 NCPP, obligă petentul-condamnat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul pentru av. oficiu C. A. în sumă de 100 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul O. M., fiul lui E. și D., născut la 18.10.1991, încarcerat în Penitenciarul Colibași, împotriva ÎNCHEIERII pronunțate de Judecătoria PITEȘTI în dosarul nr._ 15 în data de 12.05.2015.
În baza art.275 alin.2 NCPP, obligă petentul-condamnat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul pentru av. oficiu C. A. în sumă de 100 RON.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.06.2015, la Tribunalul Argeș – Secția Penală.
Președinte,
Ilenuța B.
Grefier,
I. T.
I.T. 04 Iunie 2015
Red.IB, 2 ex., 26.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 466/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 599/2015.... → |
|---|
