Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Decizia nr. 62/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 1131/828/2014/a8
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 62
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. F.
Grefier E. E. C.
P. de pe lângă Tribunalul Argeș, reprezentat prin procuror M. P..
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația inculpatului A. N. VIVI, fiul lui N. și E., născut la 23.03.1980, în mun. Târgoviște, jud. Dâmbovița, domiciliat în comuna Crângurile, ., CNP_, posesor CI ., nr._, cetățean român, fără ocupație, recidivist, împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2015, împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul penal nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul inculpat A. N. Vivi în stare de arest asistat de avocat din oficiu N. M. conform împuternicirii avocațiale nr. 595/12.02.2015.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice potrivit art.369 C.pr.penală.
Apărătorul contestatorului și reprezentanta parchetului arată că nu mai au alte cereri sau probe de formulat în cauză.
Tribunalul constată contestația inculpatului A. N. Vivi în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Apărătorul contestatorului inculpat A. N. Vivi solicită admiterea contestației și revocarea măsurii arestului preventiv, judecarea inculpatului în stare de libertate întrucât nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai ușoară.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingerea contestației ca nefondată, menținerea încheierii pronunțată de isntanța de fond ca legală și temeinică, obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare către stat.
Contestatorul inculpat având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă fapta, precizează că prejudiciul a fost recuperat dorește să ajute și la repararea eventualelor daune civile, solicită judecarea sa în stare de libertate întrucât are doi copii minori.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._ 14 s-a dispus, între altele, menținerea arestării preventive luată față de inculpatul A. N. Vivi.
Pentru a dispune astfel, instanța a
Potrivit disp. art. 362 al. 2 C. pr. pen., in cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, instanta este datoare sa verifice, in cursul judecatii, in sedinta publica, legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 208 . De asemenea, potrivit disp. art. 208 alin.4 C. pr. pen., în tot cursul judecății, instanța din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive si a arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat .
S-a constatat ca la data de 14.08.2014, P. de pe lângă Judecătoria Topoloveni a înaintat spre soluționare dosarul nr. 662/P/2014 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților aflați în stare de arest preventiv: A. N. Vivi pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., de art. 207 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen și de art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 din C.pen. în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 41 alin. 1 din C.pen; C. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen. și de art. 48 alin. 1 comb. cu art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen. în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen și P. I. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen. și de art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 din C.pen. în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen și a inculpaților aflați în stare de libertate B. C. și B. C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 270 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen. precum și a S.C. M. C. VIVI S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen. și de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen. în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen.
Potrivit actului de sesizare s-a reținut că inculpatul A. N. VIVI, aflat în stare de recidivă împreună cu alte persoane fizice și juridice, în baza unui plan infracțional comun, la datele de 10.05.2014 și 19.05.2014 a indus în eroare persoanele vătămate Autotrasporti P. Enrico&C. SRL din Italia și S.C. R. P. S.R.L. din T., cu ocazia încheierii unor contracte de transport internațional de marfă, prin prezentarea ca adevărată a mai multor fapte mincinoase, folosind nume și calități mincinoase și alte mijloace frauduloase ce le-au permis coautorilor faptelor să-și ascundă adevărata identitate, respectiv societatea comercială M. C. Vivi S.R.L., care funcționează pe principiul firmelor fantomă, un mijloc de transport a cărui situație juridică privind regimul proprietății era ascunsă autorităților române, o adresă de poștă electronică și numere de telefon aferente unor cartele S. prepay neînregistrate în evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș ca date de contact ale firmei sau ale reprezentantului său ori la operatorii de telefonie mobilă, cu scopul de a obține pentru sine foloase patrimoniale în mod injust, prin care au produs un prejudiciu de 50.000 USD și 19.151,94 Euro, constituie două infracțiuni de înșelăciune, prevăzute și pedepsite de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen. în cond. art. 41 alin. 1 din C.pen.
S-a reținut și faptul că inculpatul A. N. Vivi, aflat în stare de recidivă, la datele de 21 și 22 mai 2014, folosind SMS-uri transmise telefonic, a constrâns persoana vătămată Autotrasporti P. Enrico&C. SRL din Italia prin amenințarea acesteia cu săvârșirea unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa, de natură să îi producă o stare de temere persoanei vătămate și cu scopul de a dobândi în mod injust, pentru sine, un folos patrimonial, respectiv 3.000 euro și 6.000 euro, constituie infracțiunea de șantaj, prevăzută și pedepsită de art. 207 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen. în cond. art. 41 alin. 1 din C.pen.
S-a mai reținut și faptul că inculpatul A. N. Vivi, aflat în stare de recidivă, în perioada 14.05.2014 – 24.05.2014 a adăugat în fals noi mențiuni pe înscrisurile sub semnătură privată, constând în cele 3 formulare CMR, și apoi le-a încredințat inculpatului P. I. L. spre folosire, în vederea producerii unor consecințe juridice, respectiv justificarea în fața organelor de control ce ar fi întâlnite de acest inculpat pe traseu Praga-Leordeni-București, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în modalitatea prev. de art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 din C.pen. în cond. art. 41 alin. 1 din C.pen.
Prin încheierea nr.24 pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 20.06.2014 de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni și în temeiul art. 226 C.p.p., art. 223 alin. 1 lit. a, lit. b și al. 2 C.p.p., rap. la art. 202 alin. 1, 3 și 4 lit. e C.p.p. a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. N. Vivi, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, șantaj și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în modalitatea prev. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., art. 207 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 77 lit. a și art. 35 alin. 1 din C.pen și art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 41 alin. 1 din C.pen, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării efective și s-a respins cererea formulată privind luarea față de inculpat a măsurii controlului judiciar.(filele 96-105 ale dosarului de urmărire penală, volumul I).
S-a reținut de judecătorul de drepturi și libertăți faptul că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. N. Vivi împreună cu ceilalți participanți și suspecți au săvârșit infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală - înșelăciune prin mijloace frauduloase, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani și infracțiunea de șantaj, în modalitatea prev. de art.207 al.1 și al.3 C.p. sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și enumerată limitativ printre infracțiunile pentru care se poate dispune arestarea preventivă, cumulativ cu condiția existenței pericolului social concret pe care o reprezintă lăsarea în libertate a inculpatului.
Referitor la această ultimă condiție, judecătorul de drepturi și libertăți, a reținut că sub aspectul gravității faptei, din împrejurările concrete în care se prefigurează săvârșirea infracțiunilor în condițiile concursului real, în participație penală, raportat și la modul elaborat de concepere a demersului infracțional pentru obținerea în mod facil a unor foloase injuste, la prejudiciul generat (chiar dacă în privința părții vătămate Autotrasporti acesta a fost parțial recuperat), se reține existența unor date ce imprimă activităților infracționale ale inculpatului un grad ridicat de pericol social.
În același sens, s-a apreciat că inculpatul A. N. Vivi a avut o contribuție semnificativă la săvârșirea faptelor, elaborând o strategie infracțională comună prin care a indus în eroare persoanele vătămate, folosind mijloace frauduloase la momentul încheierii contractelor, în calitate de pretins reprezentant al firmei S.C. M. C. Vivi SRL, iar ulterior, a coordonat întreaga activitate infracțională a celorlalți coinculpați, cooptând și alți suspecți, dar, pentru reușita și atingerea scopului infracțional, în paralel, a efectuat demersuri pentru menținerea în eroare a părților vătămate până la momentul valorificării bunurilor în vederea temporizării eventualelor sesizări ale organelor de poliție și zădărnicirii depistării lor, cu atât mai mult cu cât, operațiunile se desfășurau în afara țării, elemente ce denotă periculozitatea deosebită a acestuia.
Raportat la celelalte criterii de apreciere a pericolului social, s-a reținut că inculpatul este recidivist, cazierul judiciar evidențiind numeroase condamnări, ceea ce denotă perseverența sa pe cale infracțională și împrejurarea că sancțiunile anterioare nu și-au atins scopul preventiv-educativ.
Sub un alt aspect, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că stăruințele depuse de inculpat pentru a determina ceilalți participanți să-și urmeze ”rolul” în strategia infracțională pe care o coordona, dar și conduita sa procesuală, concretizată în sustragerea de la urmărire penală, amenințarea gravă a martorei P. L., fiind evidentă atitudinea sa negativă față de valorile sociale și un anturaj ce nu oferă perspective de reinserție socială, ci de conlucrare în scopuri ilicite.
Concluzionând, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că sunt îndeplinite în mod cert toate celelalte condiții prevăzute cumulativ de art.223 alin.2 Cod proc.penală în ceea ce-l privește pe inculpat, referitor la existența pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestuia și necesitatea înlăturării acestei stări de pericol, alături de condițiile privind cuantumul pedepsei pentru infracțiunile reținute în sarcina sa (înșelăciune și șantaj), prevăzute de textul incriminator, ce se situează în limitele reglementate de normele legale pentru adoptarea acestei măsuri.
Pe cale de consecință, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că sunt întrunite condițiile cumulative în care poate fi dispusă măsura arestării preventive cu privire la inculpat, respectiv condițiile prev. de art.223 alin.1 lit.a și lit.b) și alin.2 Cod proc.penală.
Prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 26.06.2014 de judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr._ s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni și în temeiul art.236 C.p.p s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților: C. C., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 244 alin.1 și 2 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal, art. 244 alin.1 și 2 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal, art. 207 alin.1 și 3 cu aplic. art. 77 lit.a) și art. 35 alin.1 din Codul penal și art. 322 alin.1 rap. la art. 320 alin.1 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal în cond. art. 38 alin.1 din Codul penal și P. I. L., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 244 alin.1 și 2 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal, art. 244 alin.1 și 2 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal, art. 207 alin.1 și 3 cu aplic. art. 77 lit.a) și art. 35 alin.1 din Codul penal și art. 322 alin.1 rap. la art. 320 alin.1 cu aplic. art. 77 lit.a) din Codul penal în cond. art. 38 alin.1 din Codul penal, pe o durată de 30 de zile, de la data de 03.07.2014 până la data de 01.08.2014, inclusiv (filele 113-120 ale dosarului de urmărire penală, volumul 1).
S-au respins cererile inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a măsurii arestului la domiciliu.
S-a reținut de judecătorul de drepturi și libertăți faptul că, subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, s-a apreciat că se mențin temeiurile care au impus arestarea preventivă raportat la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile de înșelăciune și șantaj, dar și necesitatea înlăturării stării de pericol pe care ar reprezenta-o lăsarea acestora în libertate, dată fiind: gravitatea infracțiunilor, modalitatea de comitere a acestora în participație penală, prin implicarea și a altor suspecți, după un plan bine structurat și o conlucrare permanentă a inculpaților P. L. și C. C. împreună cu coinculpatul A. N. Vivi în vederea obținerii unor foloase materiale injuste considerabile, în mod facil și prin operațiuni de natură a împiedica identificarea acestora și de a temporiza eventuala sesizare a organelor de cercetare de către persoanele vătămate.
De asemenea, în aprecierea acestei stări de pericol s-au avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților ce sunt cercetați pentru fapte similare conduita lor de la momentul depistării și declanșării urmării penale și până la momentul adoptării măsurii arestării preventive.
Prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 17.07.2014 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Topoloveni în dosarul nr._, în baza disp. art. 231 al. 7 C. pr. pen. s-a dispus confirmarea arestării preventive și executarea mandatului de arestare preventivă nr. 8/20.06.2014 emis de Judecătoria Topoloveni la data de 20.06.2014 în baza încheierii ședinței camerei de consiliu nr. 24/20.06.2014 pronunțată de Judecătorul de Drepturi și Libertăți în dosarul nr._, privind pe inculpatul A. N. Vivi, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, șantaj și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în modalitatea prev. de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., art. 207 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 77 lit. a și art. 35 alin. 1 din C.pen și art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 cu aplic. art. 77 lit. a din C.pen., în cond. art. 38 alin. 1 din C.pen. și art. 41 alin. 1 din C.pen.(filele 126-129 ale dosarului de urmărire penală, volumul I).
S-a constatat că durata arestării preventive de 30 de zile conform mandatului de arestare preventivă curge de la data de 07.07.2014 și se împlinește la data de 05.08.2014, inclusiv.
S-a respins cererea formulată de inculpat privind revocarea măsurii arestării preventive și cererea formulată de inculpat privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
S-a reținut de judecătorul de drepturi și libertăți faptul că în cauză sunt incidente disp. art. 223 al. 1 lit. a și lit. b C. pr. penală și art. 223 al. 2 C. pr.pen.
Referitor la existența suspiciunii rezonabile că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în executare a acțiunii penale, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că probele administrate in faza de urmărire penală, demonstrează participația sa la comiterea infracțiunilor de înșelăciune, șantaj și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În acest sens, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat ca fiind îndeplinită condiția impusă de art. 223 al. 1 C. pr. pen., privind existența probelor ce denotă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit aceste infracțiuni.
S-a mai reținut și faptul că inculpatul nu a putut justifica sustragerea de la urmărire penală, recunoscând că a fost încunoștințat despre declanșarea urmăririi penale împotriva sa și despre obligațiile și drepturile ce îi reveneau, fără a putea face dovada imposibilității de a se prezenta în vederea audierii, cu toate că a precizat că este șomer și nu are loc de muncă și nu a evidențiat existența vreunui motiv întemeiat pentru care nu a putut da curs solicitării de a se prezenta la chemarea organelor judiciare.
Referitor la disp. art. 223 al. 1 lit. b) C. pr. pen., judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat ca fiind aplicabile în speță aceste dispoziții legale, raportat la materialul probator privind încercarea inculpatului de a influența pe ceilalți inculpați la comiterea infracțiunii, să ascundă mijloacele materiale de probă, dar și la conduita adoptată față de martora P. L., precum și la momentul depistării în trafic a mijlocului de transport a bunurilor, impunându-se privarea de libertate a acestuia în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală și a prevenirii săvârșirii altor fapte ce intră în sfera ilicitului penal.
Evaluând probele administrate, judecătorul de drepturi și libertăți, a reținut ca fiind îndeplinite și condițiile prev. de art. 223 al. 2 C. pr. penală pentru care s-a dispus arestarea preventivă și care justifică alături de celelalte cazuri menționate, confirmarea acesteia și executarea mandatului, întrucât gravitatea faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise de inculpat, modul concret de săvârșirea a acestora în participație penală prin același sistem de operare, în condițiile concursului real și prin lezarea unui ansamblu de valori sociale ocrotite de norma penală, dar și a credibilități în relațiile comerciale naționale și intracomunitare, consecințele generate, demonstrează un grad ridicat de pericol social al faptelor comise, dar și periculozitatea sporită a inculpatului prin prisma datelor ce particularizează persoana acestuia, raportat la antecedentele penale, anturajul inculpatului ce nu oferă perspective de reinserție socială, ci evidențiază o conlucrare cu alți participanți în demersurile infracționale pentru obținerea în mod facil a unor venituri ilicite.
Coroborând toate aceste argumente, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că temeiurile ce au fost avute în vedere la adoptarea măsurii arestării preventive a inculpatului există și în prezent și sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 223 al. 1 lit. a și b) C. pr. pen . și art. 223 al. 2 C. pr. pen., justificându-se confirmarea măsurii arestării preventive și executarea mandatului de arestare preventivă.
Prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 29.07.2014 de judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr._ s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni și în temeiul art.236 C.p.p a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului A. N. Vivi, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a C.p., art. 244 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 77 lit. a C.p., art. 207 alin. 1 și 3 cu aplic. art. 77 lit. a și art. 35 alin. 1 C.p și art. 322 alin. 1 rap. la art. 320 alin. 1 cu aplic. art. 77 lit. a C.p, în cond. art. 38 alin. 1 C.p și art. 41 alin. 1 C.p. pe o durată de 30 de zile, de la data de 06.08.2014 până la data de 04.09.2014, inclusiv.
S-a reținut de judecătorul de drepturi și libertăți faptul că temeiurile care au determina arestarea preventivă impun în continuare privarea inculpaților de libertate, persoana fiecărui inculpat prezentând un real pericol pentru ordinea publică, iar interesul general al societății primează în raport cu interesul personal al celor care comit fapte penale, iar prin modalitatea de comitere a faptelor inculpații au periclitat nu numai relațiile sociale din România, dar și din alte state, cu consecința directă a decredibilizării operatorilor români de transport rutier de marfă.
Prin incheierile din Camera de Consiliu din data de 19.08.2014 si 10.09.2014 judecatorul de Camera Preliminara a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatilor C. C., P. I. L. si A. N. Vivi si in temeiul art. 207 al. 4 C.p.p. a mentinut-o pe durata reglementata de lege .
Prin incheierea Camerei de Consiliu din data de 24.09.2014 s-a dispus inceperea judecatii si s-a fixat termen de fond la data de 24.10.2014 si termen intermediar la data de 2.10.2014 in sedinta publica pentru verificarea de catre instanta a legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive a inculpatilor C. C., P. I. L. si A. N. Vivi, termen la care instanta constatand legalitatea si temeinicia arestarii preventive a mentinut starea de arest pentru toti cei 3 inculpati. La termenele de judecata din data de 24.10.2014 si 14.11.2014 s-a constatat, de asemenea, legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive si s-a mentinut arestul preventiv pe durata reglementata de lege .
În ceea ce îl privește pe inculpatul A. N. Vivi, s-a apreciat ca se impune menținerea măsurii arestului preventiv, date fiind antecedentele sale penale și contribuția mai mare reținută la comiterea faptelor imputate, măsura fiind în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și proporțională în raport de gravitatea acuzațiilor aduse.
In ceea ce il priveste pe inculpatul A. N. Vivi, instanta a retinut urmatoarele:
Disp.art.223 alin. (2) Cod proc.penală, statuează că „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
În speță, se constată subzistența temeiurilor care au fost reținute la adoptarea arestării preventive fata de inculpatul –A. N. Vivi - întrucât există presupunerea rezonabilă că inculpatul A. N. Vivi a comis infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, iar faptele pentru care este cercetat inculpatul A. N. Vivi sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Având în vedere probele administrate pe parcursul întregii urmăriri penale, respectiv: plângerile penale formulate de persoanele vătămate, declarațiile inculpaților; declarațiile martorilor; procesele verbale de consemnare a rezultatului activităților de supraveghere în mediul ambiental, instanta reține că, în speță există suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. N. Vivi a săvârșit infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală – înșelăciune prin mijloace frauduloase, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, și infracțiunea de șantaj, în modalitatea prev. de art. 207 al.1 și al.3 C.p. sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și enumerată limitativ printre infracțiunile pentru care se poate dispune arestarea preventivă, cumulativ cu condiția existenței pericolului social concret pe care o reprezintă lăsarea în libertate a inculpatului A. N. Vivi .
În ceea ce privește gradul de pericol social pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului A. N. Vivi, instanta reține că acesta rezultă din împrejurările concrete în care se prefigurează săvârșirea infracțiunilor în condițiile concursului real, în participație penală si in stare de recidiva in cazul inculpatului A. N. Vivi, raportat și la modul elaborat de concepere a demersului infracțional pentru obținerea în mod facil a unor foloase injuste și la prejudiciul generat . Nu trebuie uitat nici faptul ca inculpatul A. N. Vivi este recidivist, acesta suferind anterior mai multe condamnari cu executare .
Instanta reține și incidența disp.art.223 al.1 lit.a) C.p.p. ce prevede posibilitatea luării măsurii preventive autonom de condiția pericolului social și a cuantumului pedepsei (care în ceea ce privește infracțiunea de înscrisuri sub semnătură privată nu ar fi fost realizată), alături de suspiciunea rezonabilă privind comiterea faptelor, probele evidențiază că inculpatul, care avea cunoștință de procesul penal în care este cercetat, s-a sustras în mod efectiv procedurilor.
Astfel, așa cum rezultă din actele încheiate de organele de cercetare penală la datele de 27.05.2014, 05.06.2014 și 12.06.2014, cu privire la îndeplinirea procedurilor prevăzute de art. 108, art. 307 și art. 309 din C.proc.pen. (aducerea la cunoștință a calității de suspect și apoi de inculpat, comunicarea drepturilor și obligațiilor procesuale, existente la filele 6-11 ale dosarului de urmărire penală,volumul II) și din comunicările inculpatului A. N. VIVI în toată perioada de referință, în special cele din datele de 27.05.2014 (vol. IV, filele 51-54), 04.06.2014 (vol. IV, filele 341-343), 05.06.2014 (vol. IV, filele 344-349), 12.06.2014 (vol. IV, filele 350-356), acesta a cunoscut că face obiectul cercetărilor penale și, cu intenție, s-a sustras de la urmărire penală. Potrivit fisei de cazier judiciar acest inculpat este cunoscut cu antecedente penale .
Cu privire la inculpatul A. N. Vivi instanta reține și incidența disp. art. 223 alin. 1 lit. b din C.proc.pen, întrucât inculpatul a încercat să influențeze martorii din prezenta cauza.
Deși pericolul social pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură a infracțiunii, aceasta nu înseamnă însă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este acuzat inculpatul, din reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii a unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unor reacții ferme a justiției. În jurisprudență se apreciază că noțiunea de ordine publică implică un climat firesc, în care să fie asigurată funcționarea normală a instituțiilor statului,existența și menținerea unei stări de siguranță și securitate, de liniște a cetățenilor și de respectare a drepturilor acestora .
Având in vedere gravitatea faptelor cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că au fost comise de catre inculpatul A. N. Vivi instanta a apreciat ca lipsa unei reacții prompte a sistemului judiciar ar induce perturbări ale disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că justiția nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase și generând un sentiment de insecuritate în societate.În consecință, întrucât temeiurile ce au stat la baza luării inițiale a măsurii arestarii preventive nu s-au modificat până în prezent in privinta inculpatului A. N. Vivi și având în vedere și faptul că în cauză nu a fost depășit termenul rezonabil în care poate fi dispusă o astfel de măsură privativă de libertate (termen la care se referă art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție), instanta a apreciat că privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată și al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni și că măsura arestării preventive a inculpatului A. N. Vivi este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și înlăturării pericolului concret ca ordinea publică să fie tulburată de punerea în liberate a inculpatului A. N. Vivi, o altă măsură preventivă, mai blândă, nefiind suficientă.
În contextul celor expuse, instanta a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru a se dispune revocarea măsurii arestarii preventive a inculpatului A. N. Vivi și nici înlocuirea cu altă măsură preventivă mai ușoară - respectiv măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu, care nu s-ar justifica și nu ar fi optime pentru înlăturarea stării de pericol, cât și pentru buna desfășurare a procesului penal, inculpatul A. N. Vivi neprezentand suficiente garantii ca ar respecta obligatiile instituite in cadrul unei masuri preventive mai blande .
S-a apreciat că la acest moment singura măsură preventivă aptă să ducă la realizarea scopului prev. de art. 202 alin. 1 și 3 NC.p.p., este privarea de libertate a inculpatului A. N. Vivi, interesul general al societății, acela de a se asigura securitatea membrilor săi și a relațiilor sociale, primând în raport cu interesul personal al celor care comit fapte penale.
De asemenea, privarea de libertate a inculpatului A. N. Vivi la acest moment este singura măsură proporțională cu gravitatea acuzației aduse și singura aptă să realizeze scopul pentru care a fost luată.
În acest sens este și jurisprudența CEDO care a statuat că în cazul săvârșirii unor infracțiuni de o anumită gravitate, interesul public este cel care trebuie preponderent ocrotit, caz în care libertatea individuală poate fi restrânsă, chiar suprimată.
Este adevărat că în Convenția Europeană a Drepturilor Omului se statuează în art. 5 că individul are dreptul la libertate și securitate, însă când securitatea societății este afectată prin comiterea unor fapte antisociale, libertatea celui ce se dedă la astfel de fapte trece pe plan secund, cu atat mai mult cu cat pana la acest moment, perioada pentru care s-a luat aceasta masura nu a depasit un termen rezonabil.
Se retine si faptul că inculpatul A. N. Vivi a avut o contribuție semnificativă la săvârșirea faptelor, elaborând o strategie infracțională comună prin care a indus în eroare persoanele vătămate, folosind mijloace frauduloase la momentul încheierii contractelor, în calitate de pretins reprezentant al firmei S.C. M. C. Vivi SRL, iar ulterior, a coordonat întreaga activitate infracțională, iar, pentru reușita și atingerea scopului infracțional, în paralel, a efectuat demersuri pentru menținerea în eroare a persoanelor vătămate până la momentul valorificării bunurilor în vederea temporizării eventualelor sesizări ale organelor de poliție și zădărnicirii depistării lor, cu atât mai mult cu cât, operațiunile se desfășurau în afara țării, elemente ce denotă periculozitatea deosebită a acestuia.
Raportat la celelalte criterii de apreciere a pericolului social, se retine că inculpatul este recidivist, cazierul judiciar evidențiind numeroase condamnări, ceea ce denotă perseverența sa pe cale infracțională și împrejurarea că sancțiunile anterioare nu și-au atins scopul preventiv-educativ.
Sub un alt aspect, instanta a reținut si staruintele depuse de inculpat pentru a determina pe ceilalți participanți să-și urmeze ”rolul” în strategia infracțională pe care o coordona, dar și conduita sa procesuală, concretizată în sustragerea de la urmărire penală si amenințarea gravă a martorei P. L., fiind evidentă atitudinea sa negativă față de valorile sociale, ocrotite de lege. Astfel, masura arestarii preventive in privinta acestui inculpat este in continuare necesara pentru buna desfasurare a procesului penal si proportionala in raport cu gravitatea acuzatiilor aduse, mai ales ca actele dosarului il indica pe acesta ca fiind principalul artizan al comiterii faptelor antisociale imputate .
Față de toate considerentele expuse, instanta a respins ca nefondate cererile de revocare sau de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de către inculpatul A. N. Vivi și a menținut așadar arestarea preventivă a acestuia pe durata reglementata de lege, măsura fiind proporțională cu scopul urmărit, acela al înlăturării unui pericol concret pentru ordinea publică, existand asadar riscul ca, odata pus in libertate, inculpatul A. N. Vivi sa-si continue activitatea infractionala.
Împotriva încheierii a formulat contestație inculpatul A. N. Vivi, motivată oral, în fața instanței de control judiciar, de apărătorul acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, tribunalul apreciază că prezenta contestație este fondată.
Considerăm că întârzierea procedurii de judecată, care la instanța de fond nu a debutat (încă) cu audierea inculpaților, moment de început al cercetării judecătorești, nu poate fi imputată acestora din urmă . Pe cale de consecință, menținerea tratamentului judiciar rezervat inculpatului contestator prin plasarea lui în continuare în arest preventiv apare ca fiind nejustificată. În susținerea considerentelor noastre mai aducem ca argument și faptul că dacă bănuiala puternică privind comiterea de către inculpat a unor infracțiuni poate justifica inițial detenția, totuși, după o anumită perioadă de timp, ea nu mai este suficientă, fiind necesare alte motive care să justifice continuarea privării de libertate a inculpatului. Or, din datele cauzei rezultă că noi motive nu au mai fost invocate de instanță, mai mult, așa cum am arătat mai sus, există chiar o întârziere a procedurilor care nu pot fi imputate inculpatului, ci scrupulozității, am zice exagerate a instanței care, de pildă, la ultimul termen, a considerat că procedura de judecată este nelegal îndeplinită cu o societate comercială care aducea la cunoștință instanței ca prejudiciul acesteia este de 5856, 19 lei astfel cum a solicitat prin cererea de constituire de parte civilă transmisă pentru termenul de judecată din data de 24.10.2014. Or, în opinia noastră, atâta vreme cât acea societate informa instanța asupra pretențiilor sale, cunoștea, implicit și termenul de judecată stabilit, ceea ce făcea ca procedura de citare să fie îndeplinită deoarece rațiunea acestei instituții și anume, încunoștințarea asupra termenului de judecată stabilit era pe deplin satisfăcută. Nepășind la ., instanța de fond a prelungit în mod nejustificat durata procesului, afectând în acest fel și durata termenului rezonabil al arestării preventive dispusă împotriva inculpatului contestator.
Considerăm totuși că, pentru buna desfășurare a procesului penal este necesară plasarea inculpatului contestator în arest la domiciliu, aceasta și pentru a crea pentru el același tratament judiciar cu al celorlalți inculpați. Atragem atenția însă instanței de fond că și arestul la domiciliu se supune acelorași exigențe privind termenul rezonabil ceea ce înseamnă că ar trebui să dea o atenție sporită acestei cauze, respectiv să procedeze la . judecătorești.
Față de cele de mai sus, în baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a și art. 206 cod procedură penală, tribunalul va admite contestația inculpatului împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul penal nr._ 14.
Va desființa în parte încheierea atacată, în sensul că în baza art.242 și art.362 alin.1 Cod pr.penală, va înlocui măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Pe durata arestului la domiciliu inculpatul are următoarele obligații:
a)să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
b)să nu comunice cu reprezentanți ai părților civile, cu ceilalți inculpați sau cu membrii de familie ai acestora, cu martorii.
Desemnează IPJ Dâmbovița - Biroul Supravegheri Judiciare drept organ competent să verifice periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat.
Va atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Va menține în rest dispozițiile încheierii atacate.
În baza art. 275 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariu avocat oficiu conform împuternicirii avocațiale nr. 595/2015, se vor suporta din fondurile MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația inculpatului A. N. VIVI, fiul lui N. și E., născut la 23.03.1980, în mun. Târgoviște, jud. Dâmbovița, domiciliat în comuna Crângurile, ., CNP_, posesor CI ., nr._, cetățean român, fără ocupație, recidivist, împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2015, împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul penal nr._ 14.
Desființează în parte încheierea atacată, în sensul că în baza art.242 și art.362 alin.1 Cod pr.penală, înlocuiește măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Pe durata arestului la domiciliu inculpatul are următoarele obligații:
a)să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
b)să nu comunice cu reprezentanți ai părților civile, cu ceilalți inculpați sau cu membrii de familie ai acestora, cu martorii.
Desemnează IPJ Dâmbovița - Biroul Supravegheri Judiciare drept organ competent să verifice periodic respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat.
Atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Menține în rest dispozițiile încheierii atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariu avocat oficiu conform împuternicirii avocațiale nr. 595/2015, se vor suporta din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.02.2015, la Tribunalul Argeș-Secția Penală.
Președinte,
I. F.
Grefier,
E. E. C.
Red IF/3 ex/19.02.2015
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340... | Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 2/2015.... → |
|---|
