Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 490/2012. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 490/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-11-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 490
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. E. M.
Grefier Dănuța D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. N.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea din data de 07 noiembrie 2012, care împreună cu încheierea de ședință din data de 14 noiembrie 2012, fac parte integrantă din prezenta hotărâre privind pe inculpatul B. M. domiciliat în C., ..69, jud.D., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr._/P/2007 din 27 februarie 2012, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art.9 lit.b din Legea 241/2005.
La apelul nominal nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale deduse judecații, constata următoarele:
Actul de sesizare.
La data de 02 martie 2012 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului D. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr._/P/2007 din data de 27 februarie 2012 prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B. M. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art.9 lit.b din Legea 241/2005.
În fapt, in actul de sesizare, s-a reținut că, în cursul anului 2007 a avut calitate de administrator și asociat unic al ., societatea având ca obiect de activitate intermedieri în comerțul cu produse diverse.
În luna noiembrie 2007 pe baza datelor transmise cu ajutorul sistemului VIES (program informatic cu ajutorul căruia se realizează schimbul internațional de informații privind livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri) organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP D. au fost informate în legătură cu faptul că operatorii economici din Germania au efectuat livrări de bunuri către ., operațiuni economice care nu au fost declarate la organul fiscal teritorial.
Din baza de date transmisă de C. de Schimb Internațional de Informații a rezultat că . C. a achiziționat în perioada trimestrelor I-IV 2007 un număr de 10 autoturisme, tranzacții comerciale ce nu au fost evidențiate în contabilitatea societății, iar valoarea totală a obligațiilor fiscale datorată bugetului statului a fost de_ lei, din care impozit pe profit 1890 lei și TVA de plată_ lei.
In perioada 11.03.-13.03.2009 Administrația Finanțelor Publice a municipiului C., Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Juridice a efectuat un control încrucișat la . C., cu obiectivul de impunere a societății, având în vedere documentele formulare antifraudă primite de la statele intracomunitare cu care societatea a avut relații comerciale.
Pentru stabilirea stării de fapt fiscală a fost consultată adresa nr. 347 din 23.03.2009 de la ., societate cu profil vânzare autovehicule second hand, din care rezultă că autoturismele second hand se vând pe piața de profil cu un adaos comercial mediu de 10% aplicat asupra prețului de achiziție.
În urma controlului efectuat s-a stabilit că în perioada 01.03._07 . C. a realizat venituri impozabile estimate în sumă totală de_ lei pentru care s-a stabilit impozit pe profit de_ lei și TVA de_ lei.
În timpul urmaririi penale au fost efectuate două expertize contabile pentru a stabili obligațiile fiscale datorate bugetului de stat de către . C. în trimestrele I-II2007 și trimestrele III-IV 2007, întrucât AFPM C. nu verificase inițial societatea pentru trimestrele III și IV 2007 trimițând materialul verificării după finalizarea primei expertize.
Din cuprinsul și concluziile expertizelor contabile efectuate în cauză a rezultat că tranzacțiile comerciale efectuate de . C. în perioada trimestrelor I-IV 2007 nu au fost înregistrate în evidența contabilă a societății, iar obligațiile fiscale datorate bugetului de stat sunt de_ lei din care impozit pe profit_ lei și TVA de plată_ lei.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că cele 10 autoturisme au fost cumpărate din Germania de . reprezentată de B. M., acestea fiind valorificate ulterior către diverse persoane fizice și societăți comerciale din țară, astfel cum confirmă martorii audiați în cauză.
Întrucât inculpatul nu a recunoscut inițial achiziționarea decât a 5 autoturisme, DGFP D. prin Biroul județean de informații fiscale a solicitat informații fiscale de la administrația germană referitor la achizițiile intracomunitare, efectuate de . în anul 2007, respectiv Euro- AUTOMOBILE INH.AZZAM DIB, GWERBEPARK 19,_ HATTEN, GH MOBILE, INH GEORG. HEGENAUER, MIUNCHER STRABE 15, FAAUTOHANDER S., GRABEN STR. NR.3,_ LEIPHEIM, ONUR AUTO TOPOGLU AUTOMOBILE, WEIBER STR. 2,_ SINDELFINGEN GERMANY, AUTO WILHELM, R. DIESEL, STR. 5,_ ICHENHAUSEN, L&D HANDELSAGENTUR, AM HIMMELFELD 45,_ MONTABAUR, referitoare la persoana care a transportat în țară autoturismele.
Conform adreselor primite de la comercianții nominalizați a rezultat că autoturismele au fost cumpărate de . C., societate reprezentată de inculpatul B. M., care a ridicat personal autoturismele din Germania, efectuând plățile.
Autoritățile germane au anexat la aceste adrese și toate documentele, întocmite cu ocazia vânzării-cumpărării autoturismelor, precum și documentele depuse de inculpatul B. M. cu această ocazie, respectiv copii de pe cartea de identitate, permisul de conducere, certificatul de înregistrare al . C., certificatul de înregistrare în scopul de TVA, acte adiționale la statutul societății, actul constitutiv al . C..
În cursul cercetărilor pe baza facturilor de achiziție ale autoturismelor din Germania au fost identificate și ridicate facturile de vânzare ale acestor autoturisme pe teritoriul României, ocazie cu care s-a stabilit că toate mașinile achiziționate au fost vândute de inculpatul B. M., aspect confirmat de persoanele care au cumpărat autovehiculele și care l-au identificat pe învinuit ca fiind persoana ce a vândut aceste mașini.
Întrucât primele expertize au fost efectuate utilizându-se doar informațiile transmise prin sistemul VIES referitoare la livrările intracomunitare, în cauză a fost efectuat un supliment de expertiză contabilă, expertului fiindu-i puse la dispoziție facturile de vânzare ale autovehiculelor de către . C..
Din suplimentul de expertiză contabilă a rezultat că tranzacțiile comerciale efectuate de . C. în perioada trimestrelor I-IV 2007 nu au fost înregistrate în contabilitate iar valoarea totală a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat este de 140.614 lei din care impozit pe profit 1890 lei și TVA de plată 138.724 lei.
În cursul urmăririi penale inculpatul a achitat suma de_ lei din prejudiciul datorat bugetului de stat.
În vederea recuperării prejudiciului la data de 02.02.2012 s-a dispus de către procuror instituirea măsurii asigurătorii asupra bunurilor inculpatului, respectiv a autoturismului Dacia 1310, ._, dobândit la data de 09.08.2005, și a autoturismului marca Audia A8, . WAUZZZ4E96N010347 dobândit la data de 25.08.2011, măsură ce nu a fost adusă la îndeplinire de organele de poliție întrucât bunurile nu se mai aflau în posesia inculpatului.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut inițial fapta, pentru ca ulterior să nege achiziționarea a cinci dintre autoturisme.
Referitor la aceste aspecte, din comunicările autorităților germane a rezultat cu certitudine faptul că persoana care a transportat autoturismele achiziționate de . din Germania în România a fost inculpatul B. M..
Totodată, din probatoriile administrate în cauză s-a stabilit că actele de vânzare-cumpărare ale autoturismelor achiziționate din Germania au fost încheiate în numele . de către inculpatul B. M., acesta fiind recunoscut de cumpărătorii mașinilor.
In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: înscrisuri - emise de DGFP D., adrese ale organelor de poliție, declarații martori, rapoarte de expertize contabilă, declarații inculpat .
Din fișa de cazier judiciar, rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
In cursul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul conform prevederilor art. 323 Cpp, care a declarat ca recunoaște comiterea infracțiunii, insa a precizat ca operațiunile comerciale efectuate au fost înscrise in contabilitatea societății, insa nu au fost înscrise in evidentele autorităților publice cu competenta in materie.
Partea vatamata S., prin ANAF, prin DGFP D., s-a constituit parte civila conform art.14 C.p.p., solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 456.265 lei, reprezentând impozit pe profit 139.657 lei și TVA 316.608 lei. Aceste obligații fiscale au fost stabilite prin procesle verbal de control întocmite de DGFP D. pentru . cărei administrator a fost inculpatul.
În conformitate cu art. 16 C.p.p., partea civilă statul, prin DGFP D. a solicitat luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului până la concurența valorii de 456.265 lei, cu care aceeași parte vătămată s-a constituit parte civilă.
Din informațiile comunicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul D. ( fila 37) se reține că S GRILEU SRL nu mai are personalitate juridică, fiind radiată începând cu data de 24.10.2008, astfel că în prezent ea a încetat să mai existe ca subiect de drept.
În cursul judecății partea civilă a făcut dovada existenței a 3 conturi bancare al căror titular este inculpatul și s-au emis adrese în mod corespunzător către acele unități bancare pentru a comunica situația conturilor.
Au fost audiați conform art. 327 C.p.p., 2 martori, întrucât inculpatul a renunțat la audierea celorlalți martori, conform art. 329 C.p.p., declarând că își însușește declarațiile acestora, le cunoaște conținutul și este de acord cu achitarea prejudiciului.
În cursul judecății, inculpatul a solicitat, inițial, administrarea probei constând în expertiză contabilă, însă, ulterior, a renunțat și la această probă, întrucât în ședința publică din 4.07.2012, partea civilă a formulat o precizare a acțiunii civile, reducandu-și pretențiile la suma de 178.538 lei, reprezentând: impozit pe profit de 12.696 lei și TVA_ lei. În mod corespunzător, partea civilă și-a precizat și cererea de instituire a măsurilor asiguratorii, în limita sumei astfel cum a fost precizată.
Analizând în mod coroborat probele administrate în cursul procesului penal, instanța reține următoarele:
Inculpatul a avut calitatea de administrator al ., iar în anul 2007 s-a efectuat un control în cadrul acestei societăți, pentru a se verifica operațiunile intracomunitare efectuate de către această societate cu parteneri contractuali din Germania, operațiuni care nu erau înregistrate în evidențele contabile din România.
P. procesul verbal de control din 28.09.2007 s-a precizat că deși reprezentantul societății . a fost convocat în vederea realizării unui control financiar contabil, acesta nu s-a prezentat și prin urmare, echipa de inspecție fiscală a procedat la efectuarea unor verificări pe baza datelor transmise de C. de schimb internațional de informații, având în vedere că în trimestrele I și II ale anului 2007 societatea a efectuat achiziții intracomunitare de la parteneri din Germania. Aceste operațiuni intracomunitare au fost transmise prin sistemul " VIES" ( program electronic de transmitere automată a datelor), în baza de date a DGFP D. în vederea verificării corelațiilor dintre datele declarate de partenerii din Uniunea Europeană cu cele declarate de agenții economici cu sediul social în România.
Din această bază de date a rezultat că în primele două trimestre ale anului 2007 . a efectuat tranzacții intracomunitare de bunuri în valoare de 117.138 lei, operațiuni care nu au fost declarate la Administrația Finanțelor Publice și nici înscrise în contabilitatea societății.
S-a mai constatat că societatea verificată nu a mai depus declarații privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat, încălcând prevederile art.34 alin.1 lit.d din Legea 571/2003 și nu a mai depus nici deconturi de TVA din luna martie 2006.
Trebuie precizat că suma de 117.138 lei stabilită cu titlu de obligații fiscale prin acest verbal de control nr._ din 29.11.2007 ( filele 12 – 15 dosarul u.p.) a fost calculata prin estimare, și nu prezintă un prejudiciu cert sub aspectul posibilității de evaluare, organele de control neavând la dispoziție nici un înscris care să materializeze operațiunile comerciale efectuate in Romania de ., administrată de inculpat.
Ulterior, s-a mai încheiat un proces verbal de control din 13.08.2008 având ca obiect verificarea activității financiare a . aferente trimestrelor III și IV 2007.
S-a constatat că societatea a efectuat achiziții intracomunitare în sumă de_, din care în trimestrul III 2007 în sumă de 152.248 lei, iar trimestrul IV în sumă de_ lei, de la diferiți furnizori din Germania, operațiuni care nu au fost declarate la AFPM C.. De asemenea, s-a constatat că societatea nu a depus declarații privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și nici de conturi de TVA, în general, nu a mai depus nici un fel de declarații fiscale la organul fiscal teritorial, reprezentanții său nu s-au prezentat la control ca urmare a invitațiilor transmise.
Ulterior, prin procesul verbal nr._ din 12.03.2009, încheiat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., s-a efectuat un nou control având ca obiect impunerea ., având în vedere documentele primite în urma solicitării de la statele intracomunitare cu care societatea a avut relații comerciale.
Și prin acest proces verbal s-a procedat la o estimare a sumei reprezentând valoarea totală a operațiunilor comerciale intracomunitare efectuate de către ., astfel încât la stabilirea stării de fapt fiscale a ., s-a procedat la a pune în aplicare a datelor cuprinse în adresa nr.347/2009 emisă de . o estimare a prețurilor practicate pe piața de profil a vânzărilor de autoturisme utilizate, în anul 2007. Organul de control a folosit metoda comparării prețurilor, prin care prețul de piață este stabilit pe baza prețurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente. Aceasta este baza estimativă prin care prin acest proces verbal de control s-a stabilit suma de 197.610 lei, cuprinzând impozit pe profit de 12.696 lei, TVA de 165.842 lei, și majorări pe profit și respectiv majorări TVA.
Procesul verbal nr._ din 12.03.2009, încheiat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., cuprinde și o declarație extrajudiciară a inculpatului ( fila 26) conform căreia acesta a efectuat achiziții intracomunitare de autoturisme de la furnizori din Germania pe care ulterior le-a vândut în țară, societatea GRILEU SRL nu deține evidență contabilă, nu întocmește situații contabile, balanțe de verificare, bilanț contabil.
În cursul urmăririi penale a fost administrată proba constând în expertiză contabilă conform art.116 C.p.p., fiind întocmite în primul rând două rapoarte de expertiză.
În primul raport de expertiză s-a procedat la o estimare a obligațiilor fiscale datorate de inculpat, în calitate de administrator al societății ., întrucât la sediul social declarat nu au fost găsiți reprezentanții societății, aceștia nu au dat curs invitațiilor transmise de organul de control, astfel că verificarea și calcularea obligațiilor fiscale s-au efectuat pe baza datelor transmise de compartimentul de schimb internațional de informații, și în general pe baza tuturor înscrisurilor și evidențelor scriptice ale Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C..
S-a dispus efectuarea unui alt raport de expertiză contabilă pentru a stabili obligațiile fiscale datorate de inculpat în calitate de administrator și pentru trimestrele III și IV.
Astfel, prin raportul de expertiză contabilă ( filele 254, 262 dosar u.p.) s-a stabilit că verificarea se efectuează tot pe baza datelor transmise de compartimentul de schimb internațional de informații. În procesul verbal din data de 15.04.2009, încheiat între expertul contabil și inculpat ( fila 253) s-a recunoscut de către inculpat că a efectuat achiziții intracomunitare în perioada 01.01 – 30.06.2007, nu poate prezenta evidența contabilă și fiscală pentru anul 2007.
În nota explicativă în nota de 3.09.2009, inculpatul a precizat în fața organelor de control că nici o achiziție intracomunitară de autoturisme nu a înregistrat-o în evidența contabilă a societății.
Neexistând evidență contabilă și fiscală pe parcursul întregului an 2007, prin raportul de expertiză contabilă au fost utilizate informațiile trimise prin sistemul VIES, referitoare la livrările intracomunitare declarate de către toți contribuabili din toate statele membre către operatorul verificat.
S-a stabilit că obligațiile fiscale datorate bugetului de stat de către ., pe perioada 01.02.2007 – 31.12.2007, sunt în cuantum de 168.555 lei, cuprinzând impozit pe profit de 11.118 lei și TVA în sumă de 157.437 lei.
După administrarea probei contând în expertiză contabilă, efectuându-se două rapoarte de expertiză contabilă, inculpatul a înfățișat organelor judiciare facturile de vânzare autovehiculelor de către ., către alte societăți și persoane fizice.
Având la dispoziție atât înscrisurile care atestau modul de cumpărare a autoturismelor din Germania de către ., dar și facturile de vânzare a acestor autoturisme în România, s-a întocmit al treilea raport de expertiză contabilă ( filele 265 – 272) în care s-a precizat că inculpatul în calitate de administrator al acestei societăți nu a înregistrat în evidența contabilă nici o achiziție, neexistând așadar o evidență contabilă și fiscală corespunzătoare.
Coroborând proba cu înscrisuri, declarațiile martorilor - persoanele care au achiziționat autoturisme de la . administrată de inculpat și proba constând în expertiză contabilă, rezultă că inculpatul a achiziționat în anul 2007 10 autoturisme din Germania, fiind încheiate următoarele facturi fiscale care atestă dobândirea dreptului de proprietate de către societatea administrată de inculpat asupra respectivelor bunuri:
- prin factura nr.359/2007 din 5.07.2007 ( fila 207) a fost achiziționat un autoturism Mercedez cu prețul de 34.900 Euro, ulterior vândut martorului A. F. D. prin factura_ din 3.08.2007;
- prin factura nr.375/2007 s-a cumpărat autoturismul VW cu suma de 10.000 Euro, ulterior vândut prin factura nr._ din 7.10.2007 martorului E. D. C..
- prin factura nr._, s-a cumpărat autoturismul VW Passat ( fila 189), ulterior vândut martorului M. M. prin factura nr._ din 19.07.2007 ( fila 110).
- prin factura nr._/2007, s-a cumpărat autoturismul BMW ( fila 200), ulterior vândut martorului P. F. prin factura nr._/2007 ( fila 112).
- prin factura nr. 3938/2007, s-a cumpărat autoturismul Audi A6 ( fila 239 ulterior vândut persoanei fizice B. M., cu factura nr._/2007 ( fila 115).
- prin factura nr. 01/2007, s-a cumpărat autoturismul Audi A6 ( fila 236), ulterior vândut martorului C. M. prin factura nr._/2007 ( fila 117).
- prin factura nr. 1087/2007, s-a cumpărat autoturismul BMW X 5( fila 187), ulterior vândut martorului C. N. prin factura nr._/2008( fila 123).
- prin factura nr. 1078/2007, s-a cumpărat autoturismul Renault Laguna ( fila 215), ulterior vândut societății . de martora S. E. O., prin factura nr._/2007 ( fila 127), existând o particularitate în această operațiune comercială în sensul că deși plata prețului operațiunii comerciale a avut loc o singură dată, totuși au fost întocmite mai multe chitanțe de plată. Din declarația martorului rezultă că după cumpărare, autoturismul a fost imediat revândut. Același martor S. E. O. a mai declarat că inculpatul a anulat două facturi la solicitarea sa, deoarece pe cele completate de el nu se înțelegeau datele de identificare ale autoturismului, însă nu cunoaște de ce inculpatul B. M. a mai completat o altă factură cu nr._ pentru același autoturism.
- prin factura nr. 1173/2007, s-a cumpărat autoturismul Renault ( fila 222), ulterior vândut martorului V. L. prin factura nr._/2007 ( fila 130).
- prin factura nr. 1174/2007, s-a cumpărat autoturismul BMW ( fila 227), ulterior vândut martorului V. F. prin factura nr._/2007 ( fila 132).
- declarațiile martorilor care au cumpărat aceste autoturisme sunt în sensul recunoașterii a operațiunii comerciale derulate cu inculpatul, dar între timp mulți dintre ei au revândut autoturismele.
P. aceleași declarații ale martorilor se confirmă identitatea inculpatului în persoana vânzătorului autoturismelor, acesta fiind cunoscut ca având preocupări în domeniul importurilor de autoturisme folosite, iar în momentul plății martorii au precizat că li s-au emis și facturi fiscale corespunzătoare.
Declarația inculpatului din cursul judecății, în sensul că operațiunile comerciale efectuate în anul 2007 prin care a cumpărat autoturisme din Germania, au fost înscrise în contabilitatea societății, dar nu au fost declarate la Administrația Finanțelor Publice C., din cauza unor neînțelegeri cu contabilul societății, este vădit nesincera, întrucât inculpatul nu a făcut in nici un moment dovada existentei unei evidente contabile corespunzătoare, organizata la ., desi pe parcursul întregului proces penal, in special al primei faze – urmărirea penala, inculpatului i s-a solicitat în nenumărate rânduri, atât de organele judiciare, dar si de organele de control fiscal.
De asemenea, în cuprinsul raportului de expertiză contabilă s-a prevăzut la obiectul nr.1 ( fila 271 dosar u.p.), că tranzacțiile comerciale efectuate de . C., în trimestrele I - IV ale anului 2007 nu au fost înregistrate în evidența contabilă.
Inculpatul a recunoscut suma de 140.614 lei, stabilită prin cel de al doilea raport de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, ca reprezentând prejudiciul cauzat prin acțiunile sale de neînregistrare a operațiunilor comerciale efectuate în anul 2007, dar a apreciat, în cadrul declarației din cursul cercetării judecătorești, că suma reprezentând TVA – 138.724 este calculată greșit întrucât s-au avut în vedere facturile de achiziție.
Și această declarație a inculpatului este nefondată, întrucât în obiectivul nr.2 al raportului de expertiză contabilă s-a prevăzut că taxa pe valoarea adăugată s-a calculat raportat la facturile de vânzare, ceea ce era și firesc întrucât operațiunile de cumpărare a autoturismelor din Germania erau scutite de plata unui astfel de impozit indirect conform legislației din Germania. Calcul corect al TVA, prin raportare la facturile de vânzare a autoturismelor importate rezultă și dacă se reface calculul matematic prevăzut în cuprinsul celui de-al treilea raport de expertiză.
Din punct de vedere al conduitei procesuale se remarcă atitudinea permanent contradictorie și încercarea de împiedicare a aflării adevărului în cadrul procesului penal, principiul fundamental prev.de art.3 C.p.p., întrucât încă de la începutul procesului penal inculpatul a formulat declarații contradictorii, vădit nesincere și lipsite de orice fundament probatoriu.
Astfel, în declarația scrisă personal în fața organelor de urmărire penală din 24.09.2008 ( fila 379) inculpatul recunoaște că în trimestrele I și II 2007 a derulat operațiuni de import a unor autoturisme folosite din Germania, fără a plăti obligațiile fiscale aferente, impozit pe profit și TVA, susținând că această omisiune se datorează împrejurării că societatea nu a funcționat, susținere total nereală întrucât, din coroborarea relațiilor comunicate de Oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. cu înscrisurile administrate în cursul procesului penal, a rezultat că . a avut activitate, dovada fiind chiar aceste operațiuni comerciale, de importare a autoturismelor din Germania. Inculpatul a recunoscut că nu a contestat procesul verbal al organelor fiscale prin care s-a stabilit prejudiciul de 117.138 lei.
În prima declarație dată în calitate de învinuit la data de 5.02.2009, inculpatul a precizat că nu a contestat procesul verbal întocmit de organele de control, recunoaște prejudiciul de 117.138 lei stabilit prin procesul verbal de control din data de 29.11.2007 pentru achizițiile efectuate în trimestrele I și II 2007, a recunoscut și regretat fapta.
În cursul urmării penale inculpatului i-au fost respectate toate drepturile procesuale, fiindu-i aduse la cunoștință întotdeauna obiectivele stabilite pentru întocmirea rapoartelor de expertiză, ulterior concluziile acestora, dându-i-se posibilitatea să-și desemneze un expert parte, însă inculpatul a precizat că nu formulează obiecțiuni.
A reiterat imposibilitatea producerii altor documente contabile, întrucât a susținut că le-ar avea la domiciliul bunicii sale, însă nu le mai găsește, întrucât a intervenit decesul rudei.
Pe parcursul urmării penale, inculpatul a retractat declarațiile, susținând că nu recunoaște achiziționarea unui număr de 5 autoturisme ( fila 390) susținând că au fost folosite copii ale actelor sale de identitate și ale documentelor societății de către alte persoane, pe baza cărora au fost falsificate facturile de achiziție, susținând că nu-și recunoaște semnătura din cuprinsul facturilor respective, solicitând chiar și administrarea probei constând în expertiză grafoscopică în vederea identificării autorului scrisului.
În ultima declarație dată în cursul urmăririi penale, inculpatul a revenit asupra tuturor declarațiilor, a precizat că recunoaște toate operațiunile intracomunitare de bunuri, constând în achiziționarea a 10 autoturisme din Germania, pe care ulterior le-a revândut în România. Nu a formulat obiecțiuni față de cel de III-lea raport de expertiză contabilă, prin care s-a stabilit totalul prejudiciului ca fiind de 140.614 lei.
În drept, fapta inculpatului B. M. constând în omisiunea înregistrării în totalitate în evidențele contabile ale societății a operațiunilor intracomunitare efectuate în trimestrele I-IV 2007 și a veniturilor realizate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art.9 lit.b din legea 241/2005, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp.
In cursul judecații inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice in infracțiunea prev de art 9 lit a din legea 241/2005 iar instanța din oficiu a pus in discuția parților schimbarea încadrării juridice in infracțiunea prev. de art. 9 lit b din legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp, acordându-se parților amânarea cauzei pentru a se pregăti apărarea, conform art 334 Cpp.
În temeiul art. 334 Cpp se va respinge cererea formulată de inculpat privind schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005, în infracțiunea prev. de art. 9 lit. a din legea 241/2005, ca neîntemeiata, întrucât din probele administrate nu rezulta acțiuni ale inculpatului prin care sa se fi procedat la ascunderea bunurilor sau a sursei impozabile sau taxabile. Acțiunile de ascundere sau disimulare, la care face referire art. 9 lit. a din legea 241/2005 se refera la proveniența bunurilor, situația acestuia, dispoziția bunului, circulația, sau proprietarul bunului. Acțiunile de ascundere sau disimulare se pot realiza in fapt prin întocmirea sau obținerea unor documente false privind proveniența, apartenența, dispoziția sau circulația bunului. Acțiunile de ascundere pot avea loc atât prin mijloace fizice, cat si prin manipulări juridice, făcute in scopul sustragerii acestor bunuri sau surse de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. In cauza dedusa judecații nu se regăsește nicio astfel de acțiune comisa de inculpat prin care sa se urmărească sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin ascunderea sursei impozabile sau chiar a bunului.
În temeiul art. 334 Cpp se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005, în infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005 cu aplicarea art. . 41 alin 2 Cp, întrucât inculpatul a efectuat un ansamblu de operațiuni comerciale intracomunitare, de importare a zece autoturisme, la diferite perioade de timp, fiecare operațiune reprezentând o acțiune distincta, cu autonomie proprie, de sine stătătoare, apta sa producă efecte juridice distincte, inculpatul devenind titularul dreptului de proprietate asupra fiecărui autoturism, pe care ulterior l-a si înstrăinat in România, obținând astfel un profit, iar fiecare operațiune in parte trebuia înscrisa in evidentele contabile ale societatii imediat după încheiere, in caz contrar fiecare astfel de omisiune atrăgând răspunderea inculpatului..
Fapta dedusă judecății reprezintă o unitate legală de infracțiune întrucât, în elementul său constitutiv intră mai multe acțiuni care realizează, fiecare în parte, conținutul aceleiași in fracțiuni, dar care prin voința legiuitorului, sunt unite într-o infracțiune unică. Unitatea legală de infracțiune este dată de pluralitatea actelor de executare, în forma faptului consumat, care sunt supuse unei calificări juridice unice, unitatea rezoluției infracționale cu care a acționat inculpatul determinând ca toate actele materiale de executare să capete o singură calificare juridică.
Actele materiale de executare au fost săvârșite la intervale de timp relativ apropiate, toate petrecându-se pe parcursul anului 2007, modalitatea de executare fiind similară – inculpatul a importat autoturisme din Germania, pe care ulterior le-a revândut, bunurile sustrase sunt similare - autoturisme folosite, unele fiind de lux .
P. dispozițiile art.9 alin.(1) lit. b) din Legea nr.241/2005 se urmărește asigurarea stabilirii de situații fiscale reale, care să asigure o corectă colectare a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a celorlalte obligații fiscale ce revin contribuabililor.
Contribuabilul este obligat să își înregistreze toate aceste operațiuni în evidențele sale contabile și în alte documente legale. Vânzările, ca de altfel și cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societății în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991, cât și în decontul de T.V.A., document special pentru stabilirea, calcularea și virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat și invers. Totodată, aceste operațiuni se înregistrează și în jurnalul de vânzări și în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidențierii operațiunilor comerciale consta în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea, neînregistrarea și neraportarea acestor operațiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat prin nefacturarea veniturilor încasate și neplata obligațiilor fiscale aferente acestora.
Din punct de vedere al conținutului constitutiv, infracțiunea presupune ca elementul material sa constea . de a evidenția operațiunile comerciale efectuate sau veniturile obținute in documentele contabile oficiale sau in alte documente legale . Urmarea imediata consta in neplata către stat a obligațiilor fiscale prevăzute de lege, precum si plata unor obligații fiscale micșorate in raport cu cele prevăzute de lege. Legătura de cauzalitate rezulta din probele administrate.
Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infracțiune este intenția directa calificata de scop, fapta savarsindu-se pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicata inculpatului, se va ține seama de criteriile legale, generale, cumulative si obligatorii de individualizare prevăzute în art. 72 C.p., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei ce rezultă din împrejurările in care inculpatul a dezvoltat relațiile comerciale si nu si-a îndeplinit obligațiile contabile, perioada de timp in care a acționat, precum si implicarea unor autoritati străine, organele judiciare trebuind sa apeleze ,prin Biroul județean de informații fiscale, la administrația germană referitor la achizițiile intracomunitare, efectuate de . în anul 2007.
Se au in vedere limitele mari de pedeapsă fixate de Legea 241/2005, cuantumul foarte mare al prejudiciului provocat bugetului de stat si de recuperarea sa numai parțiala, in limita prejudiciului principal, majorările de întârziere nefiind insa recuperate.
Instanța va avea in vedere si reaua credința de care a dat dovada inculpatul, care a desfășurat cele zece operațiuni in anul 2007, deși, astfel cum rezulta din informațiile comunicate de Oficiul Registrului Comerțului, la data de 03.07.2007 a intervenit dizolvarea judiciara a societatii, măsura judiciara de natura a afecta activitatea societatii, care nu mai putea fi derulata in limite normale, ci numai toate operațiunile trebuiau desfășurate numai in scopul clarificării situației activului si cea a pasivului societatii.
Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Nu există nici o împrejurare de natură să atenueze răspunderea penală a inculpatului. Lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate in viata oricărui cetatean, si nu o performanta, care ar trebui sa fie răsplătita corespunzător. Circumstanța atenuanta prev. de art. 73 lit. a Cp in care se poate încadra si lipsa antecedentelor penale are caracter judiciar, fiind lăsata la aprecierea instanței de judecata, care considera ca nu se poate aplica, luând in considerare gravitatea sporita a faptei, numărul mare al operațiunilor neînscrise in evidenta contabila a societatii, operațiuni încheiate cu incalcarea legii societatilor comerciale .
Achitarea doar parțiala a prejudiciului in cursul cercetării judecătorești, in limita numai a daunei principale, nu si a beneficiului nerealizat, va determina si neaplicarea circumstanței atenuante judiciare prev de art 74 lit b Cp; inculpatul a achitat aceasta parte a prejudiciului după solicitarea si acordarea multor termene de judecata, deși cuantumul prejudiciului a fost stabilit inca din cursul urmăririi penale.
Circumstanța atenuanta judiciara prev. de art 74 lit c Cp nu se va retine întrucât inculpatul a manifestat o conduita oscilanta in timpul procesului penal, in timpul urmăririi penale a negat încheierea mai multor facturi de achiziție si revanzare a autoturismelor, solicitând chiar si încuviințarea probei constând in expertiza grafoscopica, inventând o anumita întâmplare, despre sustragerea actelor de identitate si folosirea lor de alte persoane care ar fi achiziționat acele autoturisme. Ulterior insa, a revenit asupra declarațiilor si a recunoscut ca el este persoana care a achiziționat cele zece autoturisme.
Si in cursul cercetării judecătorești, inculpatul a adoptat aceeași conduita contradictorie, întrucât deși a recunoscut actele de cumpărare si respectiv revanzare a autoturismelor, a susținut in mod nesincer ca a înregistrat acele operațiuni comerciale in contabilitate, dar nu si la Administrația Financiara, aspect nereal, întrucât el nu a administrat nicio proba in acest sens, iar prin raportul de expertiza contabila s-a constatat ca nu exista nicio astfel de înregistrare in contabilitate.
Dispozițiile art. 741 C. pen. - reducerea pedepsei sau aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul anumitor infracțiuni - au fost introduse prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, dar declarate neconstituționale prin decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 363 din 25 mai 2011.
Dispozițiile legale enunțate sunt în principiu aplicabile în cauză, întrucât constituie o lege penală mai favorabilă, avându-se în vedere că prevăd că în cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă (...), infracțiuni economice prevăzute în legi speciale (infracțiunea de evaziune fiscală fiind una dintre acele infracțiuni economice la care textul face referire), prin care s-a pricinuit o paguba, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la soluționarea cauzei în primă instanță, inculpatul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. La alin. (2) al art. 741 C. pen. se prevede că în situația în care prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
P. urmare, în raport cu sancțiunile penale ce sunt prevăzute, dispozițiile art. 741 C. pen. constituie o lege penală mai favorabilă.
Temeiul răspunderii inculpatului pentru prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, în speța dedusă judecății, îl constituie răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată în art. 998, art. 999 C. civ.
Or, acest temei al răspunderii obligă inculpatul la repararea prejudiciului integral, atât în ce privește dauna efectivă (lucrum cessans), cât și beneficiul nerealizat (damnum emergens).
Dispozițiile art. 741 C. pen. nu sunt aplicabile inculpatului, neputându-se reține că acesta a achitat în integralitate prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii.
P. urmare, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, dispozițiile art. 741 C. pen. nu sunt aplicabile, ca lege penală mai favorabilă, dacă inculpatul a acoperit numai paguba efectivă (lucrum cessans) constând în obligațiile fiscale, iar nu și beneficiul nerealizat (damnum emergens), reprezentat de majorările de întârziere calculate conform Codului de procedură fiscală, întrucât nu a acoperit integral prejudiciul cauzat( decizia 4144/_ a ICCJ).
Ca si modalitate de executare a pedepsei, se va dispune suspendarea condiționata a executării pedepsei, conform art 81-82 Cp, având in vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale si care a achitat parțial prejudiciul produs bugetului consolidat al statului, astfel ca exista temeiuri ca acesta se va indrepta pe viitor.
Se vor aplica pedeapsa accesorie si pedeapsa complementara constând in interzicerea exercițiului drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a doua, lit b, lit c Cp aceasta din urma constând in interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale . Pedeapsa complementara se va dispune pe o durata de 2 ani, începând de la data executării integrale a pedepsei sau considerării ca executata. Necesitatea aplicării pedepselor accesorii si complementare decurge caracterul nedemn al persoanei inculpatului, care, in exercitiul functiei de administrator al unei societati comerciale a incheiat operatiuni comerciale cu societati din alte state europene, insa nu si-a indeplinit si obligatiile fiscale obligatorii, ceea ce este de natura a releva gradul ridicat de periculozitate care decurge din comportamentul sau in raporturile comerciale,
In temeiul art. 12 din legea 241/2005 se va dispune ca inculpatul sa nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost aleasa, este decăzuta din drepturi. Aceasta interdicție reprezintă o nedemnitate care decurge din condamnarea suferita, si care are o natura juridica diferita de pedeapsa complementara, întrucât: se executa pe toata perioada începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare penala la intervenirea reabilitării de drept, adică egala cu cea in care condamnarea suferita reprezintă un antecedent penal si nu numai pe o perioada determinata ; include interdicția exercitării nu numai a funcției de care s-a folosit inculpatul pentru savarsirea infracțiunii, astfel cum prevede art. 64 lit. c Cp, ci si alte funcții sau activitati in corelație cu aceasta - fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale; decurge din hotărârea definitiva de condamnare, fiind o decădere prevăzuta de o lege extrapenala, dar care este obligatorie, imperativa, nefiind lăsata la dispoziția si aprecierea instanței de judecata ; nu depinde de cuantumul pedepsei aplicate, ci singura condiție impusa este aceea ca obiectul condamnării penale definitive suferite sa fie una dintre infracțiunile prev de leghea 241/2005, întrucât aceasta decădere din drepturi este considerata un veritabil mijloc de protejare a relațiilor si activităților comerciale ce se caracterizează prin fermitate, loialitate si încredere intre parteneri.
Latura civila.
Temeiul răspunderii inculpatului pentru prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, în speța dedusă judecății, îl constituie răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată în art. 998, art. 999 C. civ.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului in cadrul procesului penal sunt: prin infracțiune sa se fi cauzat un prejudiciu, sa existe legătura de cauzalitate dintre prejudiciu si infracțiune, prejudiciul sa fie cert, sa nu fi fost reparat inca si sa existe manifestarea de voința a parții civile de a se constitui parte civila in procesul penal.
Aceste condiții sunt îndeplinite in prezenta cauza penala si in temeiul art. 14 si 346 alin 1 Cpp se va dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă S. R. prin ANAF, prin DGFP D., a dobânzilor și penalităților de întârziere, aferente debitului principal de 140.614 lei care fost achitat la data pronunțării prezentei hotărâri, calculate conform codului de procedura fiscala..
Aceste sume au caracter accesoriu fata de creanța principala, si se cuvin parții civile, in temeiul principiului reparării integrale a pagubei, atât a celei efectiv produse cat si a beneficiului nerealizat( art. 14 Cpp).
Nu se poate acorda prejudiciul in cuantumul solicitat de partea civila si stabilit in mod extrajudiciar prin procesul verbal nr._/29.11.2007, procesul verbal din 13.08.2008 și respectiv din 12.03.2009, întrucât nu se coroborează cu alte probe administrate in cursul procesului penal. Dimpotrivă, acțiunea civila se va soluționa pe baza celui de al treilea raport de expertiză, la a cărui întocmire parților li s-au respectat drepturile si interesele legitime procesuale, au fost convocate si au avut posibilitatea de a pune la dispoziția expertului documentele necesare.
Se va ține seama de caracterul complet și corect al operațiunilor efectuate de expertul contabil și de faptul că, esențial, la efectuarea acestui raport de expertiză au fost avute în vedere facturile de vânzare a autovehiculelor de către . ,prin administrator – inculpatul, către alte societăți și persoane fizice, facturi care au fost depuse la dosarul cauzei după efectuarea celorlalte două rapoarte de expertiză anterioare.
P. raportul de expertiză se reține că inculpatul a efectuat 10 operațiuni comerciale constând în achiziții intracomunitare de autoturisme în trimestrele I – IV 2006, în valoare de 225.300 Euro, echivalentul a 759.121 lei, după care, a revândut aceste autoturisme și a obținut un profit impozabil de 11.812 lei, la care s-a calculat un impozit pe profit de 1890 lei,
TVA-ul aferent facturilor de vânzare este în sumă de 138.724 lei, pentru trimestrele următoare, astfel încât, valoarea totală a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în perioada trimestrelor I - IV 2006 este de 140.614 lei.
Nu pot fi avute în vedere procesele verbale de control întocmite de către DGFP D., întrucât prin aceste înscrisuri se procedează la estimarea pretinsului prejudiciu solicitat de partea civilă, organele de Inspecție Fiscală neavând la bază și facturile de vânzare a autoturismelor din România, astfel încât, prejudiciul stabilit de aceste organe de control este unul estimat.
Una dintre condițiile esențiale pentru exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului penal constă în caracterul cert al prejudiciului, condiție care nu este îndeplinită în ceea ce privește procesele verbale de control, ci numai în ceea ce privește prejudiciul stabilit prin cel de al treilea raport de expertiză.
Stabilirea în sarcina inculpatului a unui prejudiciu calculat prin rapoartele de inspecție fiscală și procesele verbale aferente, iar nu a prejudiciului stabilit prin raportul de expertiză contabilă, încheiat de un organ independent, ar încălca garanțiile unui proces echitabil în accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului ( Decizia nr.147/2011 a ÎCCJ).
Masuri asiguratorii.
Direcția de Impozite si Taxe din cadrul Primăriei Municipiului C. a comunicat prin adresa nr._/05.07.2012( fila 93) ca inculpatul deține in proprietate numai un autoturism Dacia 1310, ._, ._, asupra căruia inca din cursul urmăririi penale a fost instituit sechestrul, prin ordonanța din data de 02.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C., iar in temeiul art. 11 din legea 241/2005 si art. 163 alin 2, art. 353 Cpp se va menține măsura sechestrului asigurator
Partea civila a făcut dovada existentei unor conturi bancare ale inculpatului la Banca Transilvania, Volksbank Romania SA, si Raiffeisen Bank,, insa unitățile bancare au comunicat valoarea soldului, care este de o valoare redusa.
Conform art 11 din legea 241/2005 in cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. Aceste dispoziții legale nu impun si condiția prealabila identificării bunurilor asupra cărora sa se instituie masurile asiguratorii, întrucât identificarea bunurilor reprezintă o problema de punere in executare a dispoziției instanței, si nu de instituire a masurilor asiguratorii.
Rolul masurilor asiguratorii este acela de a garanta executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale si acțiunii civile din cadrul procesului penal; funcționalitatea lor este numai asiguratorie si nu reparatorie.
Având in vedere obligativitatea instituirii masurilor asiguratorii prin art. 11 din legea 241/2005, si luând in considerare ca dispozițiile art. 163 Cpp si urm. nu instituie o condiție prealabila privind identificarea bunurilor sau a sumelor de bani asupra cărora sa se instituie masurile asiguratorii, rezulta ca aceste masuri procesuale se pot institui fara o astfel de condiție prealabila. Numai după instituirea masurilor asiguratorii, pe baza încheierii sau hotărârii instanței de judecata, se va proceda la punerea in executare prin identificarea bunurilor sau a sumelor de bani aflate in patrimoniul inculpatei sau a parții responsabile civilmente. Conform art. 164 alin 2 Cpp încheierea sau hotărârea instanței de judecata prin care s-a dispus luarea măsurii asiguratorii se aduce la îndeplinire prin executorul judecătoresc sau prin organele proprii de executare in cazul in care parte civila este una dintre unitățile prev. de art. 145 Cp.
A considera pentru instituirea masurilor asiguratorii ca este obligatorie prealabila identificare a bunurilor presupune a adăuga la lege, deoarece niciun act normativ nu instituie o asemenea condiție ,iar extinderea aplicării legii este inadmisibila in cadrul procesului penal, deoarece normele de drept procesual penal sunt de stricta interpretare si aplicare .
Măsurile asiguratorii au în primul rând un scop preventiv și produc efecte nu numai prezente, ci și în viitor. În acest sens, chiar dacă la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare inculpatul nu are nici un bun propriu mobil sau imobil, urmare instituirii sechestrului asigurator, creditorul are posibilitatea oricând în viitor de a pune în aplicare această măsură odată cu identificarea unor bunuri în patrimoniul sau.
Respingerea cererii de instituire masurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului nu are suport legal și este în contradicție cu finalitatea urmărită de legiuitor prin instituirea acestei dispoziții legale și chiar cu finalitatea condamnării pentru evaziune fiscală – aceasta presupunând, pe lângă aplicarea unei pedepse, și recuperarea pagubei cauzate statului.
Luarea măsurii sechestrului asigurator nu este condiționata de identificarea bunurilor aflate in patrimoniul persoanei fizice, o atare operațiune urmând a fi efectuata la momentul concretizării măsurii, prin organul de executare. Aceasta soluție este justificata prin caracterul de universalitate juridica a patrimoniului, funcția de gaj general si efectele subrogației universala sau cu titlu universal.
Se oferă posibilitatea legală creditorului de a efectua demersuri în vederea identificării prezente sau viitoare a unor bunuri mobile sau imobile în patrimoniul inculpatei sau părții responsabile civilmente și, ulterior, după identificarea acestor bunuri și efectuarea demersurilor legale prev.de art.164 și 165 c.p.p, valorificarea lor conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală.
În temeiul art. 353 Cpp se va dispune ridicarea măsurii asiguratorii instituite asupra autoturismului Audi A8, ._, . WAUZZZ4E96N010347, prin ordonanța din data de 02.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C., întrucât acest bun mobil nu mai figura înscris in evidentele Primăriei Municipiului C. ca aflându-se in proprietatea inculpatului, rezultând astfel ca acesta a înstrăinat bunul, si l-a radiat de pe numele sau din evidentele fiscale, astfel ca la momentul actual, nu inculpatul este proprietarul acestui bun.
În temeiul art.11 din legea 241/2005 ,art. 163 alin 2 Cpp, art. 353 Cpp se va dispune instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare ale inculpatului B. M., până la concurența sumei reprezentând dobânzi și penalitățile de întârziere aferente debitului principal, calculate conform codului de procedura fiscala.
În temeiul art.11 din legea 241/2005 ,art. 163 alin 2 Cpp, art. 353 Cpp se va dispune instituirea masurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului până la concurența sumei reprezentând dobânzi și penalitățile de întârziere aferente, calculate conform codului de procedura fiscala .
Conform art. 353 alin 2 Cpp, dispozițiile din hotărâre privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii.
În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 se va dispune comunicarea sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 191 alin 1 Cpp se va obliga inculpatul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției ( instanța va avea in vedere valoarea reala a cheltuielilor din cursul urmăririi penale, si nu cea inscrisa in rechizitoriu, care nu cuprinde onorariul cuvenit experților contabili) .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 334 Cpp respinge cererea formulată de inculpat privind schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005, în infracțiunea prev. de art. 9 lit. a din legea 241/2005, ca neîntemeiata.
În temeiul art. 334 Cpp dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005, în infracțiunea prev. de art. 9 lit. b din legea 241/2005 cu aplicarea art . 41 alin 2 Cp
În temeiul art. 9 lit. b din legea 241/2005, rap. la art. 41 alin 2 Cp, condamna inculpatul B. M., fiul lui N. și M., născut la 22.09.1977 în ., cu domiciliul în C., ..69, jud.D., CNP_, la pedeapsa de 2 ani închisoare .
În temeiul art. 71 Cp aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. c Cp - dreptul de a fi ales în autoritățile publice si in funcții publice elective, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale .
În baza art. 64 Cp aplica pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua Cp - dreptul de a fi ales în autoritățile publice si in funcții elective publice, litera b - dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și lit. c - dreptul de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale - pe o durata de 2 ani, începând de la data executării integrale a pedepsei sau considerării ca executata .
În temeiul art. 81-82 Cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani.
În temeiul art. 359 Cpp atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cp privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin 5 Cp dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În temeiul art. 12 din legea 241/2005 dispune ca inculpatul să nu fie fondator, asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi.
În temeiul art. 14 si 346 Cpp constata ca prejudiciul a fost achitat parțial, de către inculpat, in suma de 140.700 lei.
În temeiul art. 14 si 346 alin 1 Cpp obliga inculpatul la plata către partea civilă S. R. prin ANAF, prin DGFP D., a dobânzilor și penalităților de întârziere, aferente debitului principal de 140.614 lei care fost achitat la data pronunțării prezentei hotărâri, calculate conform codului de procedura fiscala..
În temeiul art. 11 din legea 241/2005 si art. 163 alin 2, art. 353 Cpp Cpp menține măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din data de 02.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C. asupra autoturismului marca Dacia 1310, ._, ._ .
În temeiul art. 353 Cpp dispune ridicarea măsurii asiguratorii instituite asupra autoturismului Audi A8, ._, . WAUZZZ4E96N010347, prin ordonanța din data de 02.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria C. .
În temeiul art.11 din legea 241/2005 ,art. 163 alin 2 Cpp, art. 353 Cpp dispune instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare ale inculpatului B. M., până la concurența sumei reprezentând dobânzi și penalitățile de întârziere aferente debitului principal, calculate conform codului de procedura fiscala.
În temeiul art.11 din legea 241/2005 ,art. 163 alin 2 Cpp, art. 353 Cpp dispune instituirea masurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului până la concurența sumei reprezentând dobânzi și penalitățile de întârziere aferente, calculate conform codului de procedura fiscala .
În baza art. 13 din Legea nr.241/2005 dispune comunicarea sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 191 alin 1 Cpp obliga inculpatul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției .
Cu apel in termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente si de la comunicare pentru părțile lipsa.
Pronunțată în ședința publică de la 21 noiembrie 2012.
Președinte,
M. E. M. Grefier,
Dănuța D.
Red.Jud.M.E.M.
Tehnored. D.D.
20 Noiembrie 2012
2ex.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 718/2014.... → |
|---|
