Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 65/2016. Tribunalul DOLJ

Comentarii

0

Sentința nr. 65/2016 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 65/2016

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ NR.65

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. T. O.

Grefier I. M. L.

M. Public – P. de pe lângă Tribunalul D.

a fost reprezentat prin procuror D. B.

Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul M. R., cu domiciliul în ., ., jud.D., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 177/P/2014 din data de 30.06.2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prev de art. 9 alin 1 lit c din Legea 241/2005 cu aplic art. 35 alin 1 VCP și folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrat intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev de art 272 alin 2 din Legea 31/1990, cu aplic art. 38 alin 1 Cp., în contradictoriu cu partea civilă ANAF- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., ..2, jud.D., partea civilă ., cu sediul în ., ., jud.D. și partea responsabilă civilmente ., cu sediul în ., ., jud.D..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.391 alin.1 Cpp a stabilit ca deliberarea și pronunțarea să aibă loc la 26.01.2016.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de față;

Constată că la data de 1.07.2015, s-a primit și înregistrat pe rolul Tribunalului D., sub nr._, rechizitoriul cu nr. 177/P/2014 din data de 30.06.2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D., privind pe inculpatul M. R., cercetat în dosarul de urmărire penală sus-menționat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prev de art. 9 alin 1 lit c din Legea 241/2005 cu aplic art. 35 alin 1 VCP și folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrat intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 2723 alin. 2 din Legea 31/1990, cu aplic art. 38 alin 1 Cp.

În fapt, se reține că, în scopul obtinerii de venituri din comercializarea deseurilor feroase si neferoase, la data de 04.01.2012 inculpatul M. R. a infiintat ., avand calitatea de asociat unic si administrator.

Pentru realizarea scopului propus, inculpatul a stabilit sediul social al societatii in ., ., la domiciliul sau insa, pentru desfasurarea activitatilor de achizitii deseuri metalice a deschis un punct de lucru in ..

Imediat dupa infiintare, la punctul de lucru al societatii inculpatul a inceput sa colecteze deseuri metalice de la persoane fizice din zona, pentru care platea sume cash cuprinse intre 0,55 lei si 0,95 lei/kg iar dupa ce achizitiona o cantitate considerabila, o vindea la . contravaloarea prin banca .

Pentru a se sustrage de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, inculpatul M. R. a aplicat o schema infractionala foarte raspandita si facila constand in inregistrarea de cheltuieli nereale, respectiv a unor achizitii nereale de la societati comerciale, desi in realitate deseurile proveneau de la persoane fizice. Prin acest procedeu, se diminueaza baza impozabila si implicit impozitul datorat bugetului de stat intrucât prevederile în materie fiscală ce reglementează activitatea de achiziție și valorificare a deșeurilor reciclabile provenite de la persoane fizice (art.78-79 din Legea 571/2003 cu modificările și completările ulterioare și HG 44/2004 modificată) impun obligația agentului economic de a retine si plati un impozit pe venit de 16% din venitul realizat de persoanele fizice din valorificarea deșeurilor.

Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale generate de activitatea comercială, inculpatul a declarat în mod fictiv sursa achizițiilor de deșeuri reciclabile ca fiind persoane juridice, procurandu-si facturi fiscale in care se consemnau preturi de achizitie apropiate de preturile de vanzare, deși în realitate achizițiile erau efectuate de la persoane fizice.In situatia in care inculpatul achizitiona deseurile de la persoane juridice, nu avea obligatia fiscala de a retine si vira bugetului de stat impozitul pe veniturile din alte surse prev de art.78-79 din Legea 571/2003 si calculat prin aplicarea procentului de 16% asupra cheltuielilor cu achizitia deseurilor. Atat in situatia achizitionarii deseurilor de la persoane fizice cat si de la persoane juridice, inculpatul avea obligatia de a calcula, inregistra, retine, declara si plati impozit pe profit calculat prin aplicarea unui procent de 16% asupra diferentei intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile. Singura diferenta consta in faptul ca in situatia achizitionarii deseurilor de la persoane fizice inculpatul trebuia sa retina, inregistreze, declare si sa plateasca impozitul pe veniturile din alte surse, prev de art.78-79 din Legea 571/2003 si calculat prin aplicarea procentului de 16% asupra veniturilor realizate de persoana fizica vanzatoare de deseuri. Or pentru a se sustrage de la plata acestui impozit inculpatul a aplicat schema infractionala de mai sus.

Un alt mobil al aplicarii schemei respective l-a reprezentat si majorarea fictiva a cheltuielilor ( pretul de achizitie ) care s-a reflectat in diminuarea profitului impozabil, in sensul ca, facturile de achizitie fiind fictive au lasat posibilitatea inculpatului de a mentiona un pret de achizitie mai mare decat cel real si bineinteles cat mai apropiat de pretul de livrare.

Infractiunea savarsita a fost descoperita de Administratia Judeteana a Finantelor Publice D. care, in perioada 04.03.-13.03.2013 a efectuat o inspectie fiscala partiala la .. Cu aceasta ocazie s-a constatat ca in perioada martie 2012-aprilie 2013 in contabilitatea societatii au fost inregistrate mai multe facturi fiscale ce atesta achizitii deseuri metalice de la 14 societati comerciale respectiv ., ., . SRL,., SC UNIVERSAL GARDEN SRL, ., SC C. CAM SRL, ., ., ., ., SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, ., SC KALEUS INTERMED CONSTRUCT SRL in suma de ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ ­­­­­­­­­­­­­­­­_ lei (_ lei in 2012 si_ in_ ) .

Din verificarile organului de control rezulta urmatoarele aspecte ce demonstreaza caracterul fictiv al relatilor comerciale cu societatile susmentionate: societatea a realizat achizitii de deseuri de fier vechi de la socitătile comerciale de mai sus pentru care nu a putut prezenta alte documente justificative cu exceptia facturilor;din verificarea bazei de date a ANAF a rezultat că societătile furnizoare au alt obiect de activitate fată de operatiunile consemnate în facturi, sunt inactive sau în faliment si nu au declarat livrări către . ; facturile de achiziție, au la rubrica privind expeditia mentionate numere de înmatriculare, care în urma verificării s-a demonstrat că nu au fost atribuite niciunui mijloc de transport sau care sunt atribuite unor mijloace de transport inadecvate transportului de deseuri și care nu aveau capacitatea de a transporta cantitatea de deseuri mentionată în facturi.

Datele de identificare ale delegatilor mentionati in facturi nu corespund cu cele reale facturile de achizitie au fost redactate manual pe formulare pretipărite, iar forma scrisului nu prezintă diferente semnificative de la un furnizor la altul, fiind același cu cel de pe facturile întocmite către clienti. Plata furnizorilor s-a efectuat numai în numerar, cu chitante ale căror valori individuale nu depătesc 5.000 lei, în conditiile în care încasările de la clienti s-a efectuat prin bancă conform extraselor de cont.

Inculpatul M. R. nu a prezentat organului fiscal autorizatiile de mediu ale furnizorilor, note de cantar, contracte, comenzi, formulare de incarcare descarcare aferente, conform HG 1061/2008, societatea nu are angajat personal societatea a desfășurat operatiuni bancare în principal încasări de la clienti, dar și retrageri de numerar efectuate de către administrator în majoritatea cazurilor prin intermediul ATM-urilor BRD

Având în vedere cele de mai sus organul fiscal a concluzionat că “ “facturile de achizitii nu sunt decât documente întocmite și introduse în circuitul economic fără a avea o bază reală ”, adica documente ce atesta operatiuni fictive, iar sumele de bani retrase prin ATM în suma totală de 186.750 lei nu au legătură cu activitatea desfășurată, motiv pentru care,in conformitate cu art.11 alin (1) din Legea 571/2003 a reincadrat tranzactiile efectuate de societate și le-a considerat în conformitate cu art.7 alin (1) pct.12 din Legea 571/2003 ca fiind dividende nete retrase din societate fără a fi fiscalizate. În consecintă echipa de inspectie fiscală a stabilit un impozit pe dividende în cuantum de 35.570 lei.

Punctul de vedere al echipei de inspectie fiscală, prin care asimilează retragerile de numerar cu dividende nu poate fi insusit intrucat:

Art 67 alin (1) din Legea 31/1990 mentionează “C.-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend”. Având în vedere faptul că organele de inspectie fiscală consideră ca achizitiile sunt fictive, rezultă că societatea nu a realizat un profit real, iar în conditiile inexistentei profitului nu exisistă nici dividend.

Art.7 alin (1) pct.12 din Legea 571/2003 ” Se consideră dividend din punct de vedere fiscal și se supune aceluiași regim fiscal ca veniturile din dividende:

i) suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la un participant la persoana juridică peste prețul pieței pentru astfel de bunuri și/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;

ii) suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.

Nici retragerile de numerar și nici achizitiile de deșeuri de fier nu se încadrează la definitia de la punctul i) întrucât furnizorul bunurilor nu a fost participantul la persoana juridică (asociatul R. M.) si nici retragerile de numerar și nici achizitiile de deșeuri de fier nu se încadrează la definitia de la punctul ii) întrucât beneficiarul final al bunurilor nu a fost participant la persoana juridică (asociatul R. M.).

Asadar operatiunile desfasurate nu se incadreaza in notiunile de divident sau de elemente asimilate dividentelor definite de codul fiscal.

Pentru lamurirea imprejurarilor cauzei a fost efectuata si o expertiza contabila ce a concluzionat ca la . s-au identificat numai facturi fiscale de la persoane juridice si adeverinte de primire de la persoane fizice, neexistand note de intrare si receptie a marfii, avize de insotire a marfiicontracte cu furnizorii de deseuri, nu exista comenzi de transport de marfuri, nu sunt bonuri de cantar, buletine/certificate de analiza, societatea nu detine autorizatiile de mediu ale societatilor furnizoare, documentele nu au fost intocmite cu respectarea Codului Fiscal si Legii 82/1991, plata s-a efectuat cu numerar, cu chitante sub 5000 lei, valoarea de achizitie a marfurilor aferente facturilor fictive este de_,18 lei iar valoarea de revanzare este de_,31 lei.

Raportul de expertiza contabila a mai concluzionat ca prin inregistrarea in contabilitatea . a facturilor fiscale de mai sus a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 35.571 lei reprezentand impozit pe veniturile din alte surse.

F. de concluziile expertizei contabile a formulat obiecțiuni inculpatul care au fost respinse prin ordonanta organului de cercetare penala din data de 27.03.2015. F. de ordonanta organului de cercetare penala a formulat plangere inculpatul, fiindu-i admisa in parte prin ordonanta procurorului din 22.05.2015

Avandu-se in vedere acest aspect si intrucat la data efectuarii expertizei nu se cunostea intreaga stare de fapt, in sensul ca nu fusesera audiate persoanele fizice care au vandut deseuri catre ., a fost efectuat un supliment la raportul de expertiza contabila, ce a concluzionat ca prin evidentierea in contabilitate a operatiunilor derulate cu persoane juridice cand in realitate aceste operatiuni s-au derulat cu persoane fizice, societatea s-a sustras de la evidentierea, declararea si plata sumei de 24.876 lei reprezentand impozit pe veniturile din alte surse si a sumei de 3.928,39 lei reprezentand impozit pe profit.

De asemenea expertul a stabilit ca in perioada februarie 2012- aprilie 2013 inculpatul M. R. a ridicat din conturile . suma de 190.150 lei prin intermediul ATM urilor BRD iar in conditiile in care preturile de achizitie mentionate in facturi sunt mai mari decat preturile mentionate de persoanele fizice rezulta ca diferenta in suma de 23 826 lei a fost insusita de catre inculpat, calculata ca diferenta intre sumale inregistrate in contabilitate si cele efectiv platite.

Analizand intregul material probator rezulta ca ., care detine autorizatie de colectare și valorificare a deșeurilor, a achizitionat în realitate 181.960 kg deșeuri feroase de la persoane fizice la un pret mediu unitar brut estimat de 0,_ lei/ kg, dar în contabilitate și-a înregistrat achizitii de la persoane fizice în cantitate de numai 3.981 kg de deșeuri feroase la un pret de 1 leu/kg, iar diferenta de 177.979 kg de fier la preturi cuprinse între 0,96 lei/kg și 1,135 lei/kg a fost înregistrată ca provenind de la persoane juridice.

Inregistrările în contabilitate a achizitiilor de la persoanele juridice s-a bazat pe facturile provenite de la diverși furnizori, facturi care nu reflectă realitatea, iar înregistrarea contabilă a plătii acestor furnizori s-a efectuat pe baza unor chitante care nici ele nu reflectă operatiuni economice reale. În fapt banii retrași din contul societatii au fost depusi casieria unitătii de unde s-au efectuat plati justificate cu chitantele fictive ( valoarea chitantelor este mai mare decat suma platita de inculpat persoanelor fizice de la care a achizitionat in fapt deseurile ) Asadar aceste sume au fost utilizate o parte pentru plata persoanelor fizice care au furnizat deșeurile feroase, iar cealaltă parte rămasă a fost însușită de persoana care a efectuat plătile, respectiv inculpatul, in calitate de administrator al . ( 23.826 lei, calculata ca diferenta intre valoarea de cumparare declarata de societate si valoarea de cumparare recalculata in fucntie de probele administrate ). Aceasta din urma suma reprezinta obiectul material al infractiunii prev. de art 272 din Legea 31/1990.

Prin evidentierea în contabilitate a operatiunilor fictive de la persoane juridice, când în realitate aceste operatiuni s-au derulat cu persoane fizice, inculpatul M. R., in calitate de adminstrator al . a pus in practica schema infractionala descrisa mai sus si s-a sustras de la evidentierea, declararea și plata:

Impozitului pe venit din alte sure de 16% din valoarea de achizitie a deșeurilor prevăzute la art.78. alin(1) lit. f) și art.79. din Legea 571/2003 (impozitul datorat de persoana fizică pe veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, dar care se retine la sursă, se declară și se plătește de către agentul economic care cumpără aceste deșeuri). Calculul prejudiciului a fost determinat ca diferenta intre impozitul recalculat in functie de valoarea de achizitie reala si impozitul calculat si declarat de societate. Prejudiciul creat bugetului de stat prin disimularea tranzactiilor, neevidentierea, nedeclararea și neplată impozitului pe venitul din alte surse este de 24.876 lei.

Prin înregistrarea în contabilitate a operatiunilor fictive de la persoane juridice la preturi mai mari decât preturile reale plătite persoanelor fizice, societatea și-a majorat artificial cheltuielile ( cu diferenta dintre valoarea achizitiilor fictive și valoarea reală a achizitiilor ), diminuând astfel profitul impozabil și implicit impozitul pe profit. Prejudiciul creat bugetului de stat prin disimularea tranzactiilor care a condus la majorarea artificială a cheltuielilor, prin neevidentierea, nedeclararea și neplata unei părti din impozitul pe profit este de 3.928,39 lei.

Faptul ca facturile fiscale ce poarta mentiunea ca au fost emise de ., ., . SRL,., SC UNIVERSAL GARDEN SRL, ., SC C. CAM SRL, ., ., ., ., SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, ., SC KALEUS INTERMED CONSTRUCT SRL reflecta operatiuni nereale este dovedit fara tagada de ansamblul probelor administrate in cauza rezultand in special din aceea ca niciuna din societatile respective nu recunoaste tranzactiile, sunt inactive sau in faliment si au alt obiect de activitate, fată de operatiunile consemnate în facturi, facturile de achizitie, au la rubrica privind expeditia mentionate numere de înmatriculare, care în urma verificării s-a demonstrat că nu au fost atribuite niciunui mijloc de transport sau care sunt atribuite unor mijloace de transport inadecvate transportului de deseuri și care nu erau apte de a transporta cantitatea de deseuri mentionată în facturi, plata furnizorilor s-a efectuat numai în numerar, cu chitante ale căror valori individuale nu depătesc 5.000 lei, în conditiile în care încasările de la clienti s-a efectuat prin bancă conform extraselor de cont, societatea nu are angajati ori utilaje. De mentionat ca . nu a declarat un impozit pe profit organului fiscal, nu a desfasurat relatii comerciale de achizitie deseuri de la alte persoane juridice, procentul de operatiuni comerciale nereale fiind de 100%, scopul fiind acela de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale prin inregistrarea in contabilitate a acestor operatiuni comerciale fictive.

La aceeasi concluzie concura si faptul ca societatile comerciale mentionate in facturile de achizitie figureaza ca furnizori in mai multe dosare penale ce au ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala in domeniul comercializarii deseurilor metalice precum si insasi faptul ca . a achizitionat in mod constant deseuri metalice de la persoane fizice, asa cum rezulta din adeverintele de primire si plata dar si din declaratiile martorilor ( persoane fizice care au predat deseurile societatii ) audiati in cauza care au precizat ca au predat societatii in mod frecvent deseuri metalice, in cantitati mult mai mari decat cele consemnate in adeverintele de primire si plata identificate, nu si-au recunoscut semnaturile de pe adeverinte desi datele de identificare le erau retinute, pentru a se putea intocmi respectivele documente cu preturile dorite de inculpat.

Apararea inculpatului in sensul ca marfa i-a fost adusa de catre furnizorii persoane juridice la domiciliul sau este puerila si nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba, fiind contrazisa chiar si de declaratia acestuia, avand in vedere ca a precizat faptul ca marfurile erau aduse la domiciliul sau ce se afla in jud. D. iar societatea desfasura activitatea in jud. Gorj, aspect ce contravine oricarui rationament logic. Din declaratiile persoanelor fizice, inscrisurile bancare, documentele de evidenta primara si contabile si din celelalte probe administrrate in cauza rezulta cu certitudine ca marfurile au existat insa oparatiunile de achizitie inregistrate in contabilitate nu sunt reale, asa cum s-a aratat mai sus.

În concluzie, pe baza celor descrise mai sus se reține că, în perioada martie 2012- aprilie 2013, inculpatul M. R. în calitate de administrator la ., in baza aceleiasi rezolutii infractionale, cu stiinta a inregistrat in contabilitatea societatii si a declarat in mod repetat organelor fiscale operațiuni comerciale fictive de achiziții de materiale reciclabile de la persoane juridice cu scopul si urmarea sustragerii de la declararea si plata către bugetul de stat a unei sume de 28.804,39 lei reprezentand impozit pe veniturile din alte surse si impozit pe profit. Totodată, în aceeași perioadă, inculpatul M. R. a retras fără justificări legale din contul societății suma de 23.826 lei pe care a folosit-o în scopuri personale, avand in vedere ca aceasta nu se mai regaseste in societate si nici nu a fost justificata.

Situația de fapt expusă mai sus s-a probat cu următoarele mijloace de probă: act de sesizare ( vol.I, fila nr. 25-26 ), proces-verbal de inspectie fiscală nr. 129/ 2014 ( vol.I, fila nr. 27-33); raport de inspectie fiscală din 14.03.2014 ( vol.I, fila nr. 36-44); decizia de impunere (vol.I, fila nr. 45-48), anexe întocmite de organele fiscale ( vol.I, fila nr. 49-52), contract de vânzare –cumpărare nr. 57/2012 încheiat între . și SC REMAT . ( vol.I, fila nr. 55-61), autorizatie de mediu nr. 58/2012 ( vol.I, fila nr.109-110), notă explicativă ( vol.I, fila nr. 62-63), acte ORC ( vol.I, fila nr. 65-108, 116-181, 186-187), adresa DGFP C. nr._/2014 ( vol.I, fila nr. 112), proces-verbal din 24.11.2014 de verificare a delegațiilor și auto ( vol.I, fila nr.182-185), raport de expertiză contabilă judiciară ( vol.I, fila nr.200-209), cerere constituire parte civilă ( vol.I, fila nr. 221), obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă ( vol.I, fila nr. 227), ordonanța de admitere în parte a obiecțiunilor ( vol.I, fila nr. 236-239), supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară ( vol.I, fila nr.255-260), declarație martor S. V. ( vol.I, fila nr. 305), declaratie martor C. I. P. ( vol.I, fila nr. 312), declaratie martor N. G. L. ( vol.I, fila nr.321), declarație martor B. L. G. ( vol.I, fila nr. 326), declaratie martor G. C. ( vol.I, fila nr. 334), declaratie martor Ț. C. ( vol.I, fila nr. 338), adresa nr. 117/2014 emisă de . ( vol.I, fila nr.349 ), adresa f.n. / 2014 emisă de ..I, fila nr353), proces-verbal întocmit la 23.02.2015 privind ., fila nr. 386), adresa IGM Serviciul pentru Imigrări D. nr._/2015 privind pe Haldun Sadun H. ( vol.I, fila nr. 434 ), procese-verbale de ridicare documente ( vol.I, fila nr. 439-440), înscrisuri bancare referitoare la ..I, fila nr. 463-492), declaratie martor A. R. ( vol.I, fila nr. 493), declaratie martor T. M. ( vol.I, fila nr. 498), declaratie martor Ivascu G. ( vol.I, fila nr. 503), declaratie martor P. M. R. ( vol.I, fila nr.506), declaratie martor Ș. D. T. ( vol.I, fila nr. 509), declaratie martor M. D. ( vol.I, fila nr. 512), declaratie martor G. G. ( vol.I, fila nr. 516), declaratie martor Goghez Leonid C. ( vol.I, fila nr. 519), declaratie martor D. I. ( vol.I, fila nr. 522), declaratie martor D. Adripina ( vol.I, fila nr. 525), ordonantă si proces-verbal de aplicare a sechestrului ( vol.I, fila nr575-576), chitanțe achitare prejudiciu ( vol.I, fila nr. 580, 583), declaratie olografă inc. M. R. ( vol.I, fila nr. 547), declaratie suspect M. R. ( vol.I, fila nr. 551), declaratie inculpat M. R. ( vol.I, fila nr. 556), facturi fiscale nr._/18.07.2012,_/19.07.2012,,_/07.07.2012 ,_/15.07.2012,_/02.12.2012,_/01.12.2012 ,_/02.12.2012,_/03.12.2012,_/01.04.2013,_/02.04.2013, 001/01.10.2012, 002/10.10.2012, 003/11.10.2012, 004/01.11.2012, 005/02.11.2012, 006/03.11.2012, 17/20.01.2013, 18/21.01.2013,19/22.01.2013, 23/10.02.2013, 30/24.02.2013, 34//02.03.2013, 40/16.03.2013, 45//24.02.2013, 48/05.03.2013, 50/01.04.2013,_/16.07.2012,_/17.07.2012,_/05.07.2012,_//06.07.2012,_/15.03.2013,_/02.04.2013,_/07.03.2013,_/01.03.2013,_/01.04.2013,_/01.12.2012, emise de ., ., . SRL,., SC UNIVERSAL GARDEN SRL, ., SC C. CAM SRL, ., ., ., ., SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, ., SC KALEUS INTERMED CONSTRUCT SRL ex. original ( vol.II, fila nr1-36), chitanțe nr._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, 001, 002, 003, 004, 005, 006,_,_,_,_,_, 17, 18, 19, 23, 30, 45,_, 34, 48,_,_, 40, 50,_,_,_,_ emise de ., ., . SRL,., SC UNIVERSAL GARDEN SRL, ., SC C. CAM SRL, ., ., ., ., SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, ., SC KALEUS INTERMED CONSTRUCT SRL ex. original ( vol.II, fila nr. 39-41, 83-90, 94-96, 100-102,106-110, 114-116, 120-122, 126-131, 135, 136-139), adeverinte de primire și plată nr. 1/5.12.2012, 2/11.07.2012, 3/19.07.2012, 4/25.07.2012, 5/30.07.2012, 6/3.08.2012, 7/11.08.2012, 8/15.08.2012, 9/11.08.2012, 10/24.08.2012, 11/29.08.2012, 12/2.09.2012, 13/07-09.-2012, 14/10.09.2012, 15/16.09.2012, 16/20.09.2012,. 17/23.09.2012, 19/28.09.2012, 20/06.10.2012, 21.07.10.2012, 23/25.01.-2013, 24/26.01.2013, 25/27.01.2013, 26/28.01.2013, 27/29.01.2013, 28/31.01.2013, 29/02.02.2013, 30./02.02.2013, 31/06.02.2013, 32/06.02.2013, 33/08.02.2013, 34/09.02.2013, ( vol.II, fila nr. 45-79), documente contabile le . facturi fiscale emise de . –exemplar roșu ( vol.II, fila nr. 37-311), facturier . DJ R. nr.1-50 completat până la nr. 23 inclusiv ( vol.II, fila nr. 312),

Faptele inculpatului M. R. de a inregistra in documentele . cheltuieli nereale, cu consecinta sutragerii de la plata obligatiilor fiscale i suma de_,39 lei in perioada martie 2012- aprilie 2013 si de a folosi in interes personal sumele de bani ale societatii in valoare de 23.826, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de evaziune fiscala prev de art 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art 35 alin. 1 vcp si folosirea, cu rea-credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea, . intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect prev. de art 272 alin. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 38 alin. 1 cp

Prin suplimentul la expertiza contabila efectuat in cauza a fost stabilit un prejudiciu de 28.804,39 lei reprezentand impozit pe veniturile din alte surse (_ lei) si impozit pe profit ( 3928,39 lei) insa DGRFP D. s-a constituit parte civila cu suma de 35.570 .

Inculpatul M. R. a achitat suma de 8000 lei .

Inculpatul M. R. este fiul lui Natural si Marita, nascut la 15.09.1976 in C., domiciliat in ., ., CNP_ cetatean roman, casatorit, studii primare, stagiul militar satisfacut, fara loc de munca, nu are antecedente penale, si nu a recunoscut savarsirea faptelor.

Prin ordonanta din 30.04.2014 s-a dispus inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala prev. de art 9 lit. c din Legea 241/2005 intrucat au fost inregistrate cheltuieli fictive in contabilitatea . fiind prejudiciat bugetul de stat cu_ lei iar prin ordonanta din 07.11.2014 s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul M. R. pentru aceeasi infractiune.

Prin ordonanta din 11.03.2015 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul M. R. pentru pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala prev. de art 9 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art 35 alin. 1 cp iar prin ordonanta din 25.03.2015 s-a dispus extinderea actiunii penale fata de inculpatul M. R., pentru savarsirea infractiunii de folosirea, cu rea-credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea, . intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect prev. de art 272 alin. 2 din Legea 31/1990

Inculpatului i s-au adus la cunostinta drepturile si obligatiile si a fost cercetat in stare de libertate, fiind asistat de aparatori alesi N. I. Romea si M. C.

In cauza nu au fost propuse si nu s-au dispus masuri preventive.

Prin ordonanta din 11.03.2015 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor detinute de suspectul M. R., respectiv o casa de locuit cu pereti din caramida fara instalatii in suprafata de 119 mp si constructie anexa in afacra corpului principal al cladirii in suprafata de 24 mp situată în satul C. din Față,., . ,jud.D. ,ambele dobândite prin construire ,fără ca suspectul să dețină autorizație de construcție până la concurența valorii pagubei de_ lei. Masura a fost pusa in executare de catre organele de politie prin procesul verbal din data de 17.03.2015 si inscrisa in cartea funciara prin incheierea din data de 30.03.2015 stata in dosarul_/2015.

Avand in vedere ca prejudiciul nu a fost recuperat in totalitate, s-a propusmentinerea masurii asiguratorii instituite prin ordonanta din 11.03.2015

Având în vedere cele expuse mai sus și constatând că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și că există probele necesare și legal administrate, precum și că faptele de evaziune fiscala prev de art 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art 35 alin. 1 vcp si folosirea, cu rea-credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea, . intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect prev. de art 272 alin. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 38 alin. 1 cp au fost săvârșite de inculpat și acesta răspunde penal, în temeiul art. 327 alin. 1 lit. a din c.pr.pen., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului:

M. R., fiul lui fiul lui Natural si Marita, nascut la 15.09.1976 in C., domiciliat in ., ., CNP_ sub aspectul săvârșirii infr. de de evaziune fiscala prev de art 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art 35 alin. 1 vcp si folosirea, cu rea-credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea, . intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect prev. de art 272 alin. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 38 alin. 1 cp.

Copia certificată a rechizitoriului a fost comunicată inculpatului, în conformitate cu art.344 alin.2 Cpp și părților, potrivit Deciziei nr.641/2014 a Curții Constituționale.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.344 alin.3 Cpp s-a dispus emiterea unei adrese către Baroul de Avocați D. pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Prin încheierea din 01.10.2015 pronunțată de Tribunalul D., în baza art. 345 alin. 1 C.p.p. s-au respins cererile și excepțiile formulate de către inculpatul M. R.,domiciliat în C. din față, ., jud D..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 177/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D. privind pe inculpatul: M. R. trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și infracțiunea de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 272 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p. a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul M. R..

În ședința publică din 12.11.2015, după ce a făcut aplicarea dispozițiilor art.374 alin.1 ,2 C.p.p., în temeiul dispozițiilor art.374 alin.4 Cpp instanța a adus la cunoștința inculpatului prevederile art.374 alin.4 C.p.p., punându-i în vedere că pot solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, caz în care limitele prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime, astfel cum prevăd dispozițiile art.396 alin.10 C.p.p.

Inculpatul a arătat că nu înțelege să uzeze de procedura simplificată, sens în care instanța a dispus efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art.376 Cpp.

În conformitate cu dispozițiile art.378 Cpp rap.la art.107-109 Cpp, instanța a procedat la audierea inculpatului M. R., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, în conformitate cu art.110 Cpp.

La interpelarea instanței, inculpatul a învederat, prin apărător ales, că nu înțelege să conteste proba testimonială administrată în cursul urmăririi penale, ci doar expertiza contabilă efectuată.

În conformitate cu dispozițiile art.374 alin.8 Cpp, instanța a dispus ca proba testimonială administrată în cursul urmăririi penale și necontestată să nu fie readministrată.

Urmare a solicitării instanței, prin adresa nr.6521 din data de 02.12.2015 OCPI a comunicat că sechestrul instituit prin ordonanța nr.177/P/2015 a fost notat în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, conform certificatului de sarcini nr._/2015 emis de OCPI D..

Prin încheierea din data de 15.12.2015 cauza a fost repusă pe rol, în conformitate cu art.395 alin.1 Cpp, pentru a pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 272 alin.2 din Legea 31/1990, în infracțiunea prev. de art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990.

Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate în cursul procesului penal, instanța retine următoarele:

În perioada martie 2012- aprilie 2013, inculpatul M. R. în calitate de administrator la ., în baza aceleași rezoluții infracționale, cu știință a înregistrat în contabilitatea societății și a declarat în mod repetat organelor fiscale operațiuni comerciale fictive de achiziții de materiale reciclabile de la persoane juridice cu scopul și urmarea sustragerii de la declararea și plata către bugetul de stat a unei sume de 28.804,39 lei reprezentând impozit pe veniturile din alte surse și impozit pe profit.

Totodată, în aceeași perioadă, inculpatul M. R. a retras fără justificări legale din contul societății suma de 23.826 lei pe care a folosit-o în scopuri personale, având în vedere că aceasta nu se mai regăsește în societate și nici nu a fost justificată. Atât din verificarea operațiunilor de încasări și plăți ATM efectuată de organele fiscale, cât și din concluziile raportului de expertiză rezultă că suma de 23.826 lei ridicată de inculpatul M. R. a fost utilizată în interes propriu cu încălcarea flagrantă a prev. art. 272 alin. 1 pct. 2 din legea 31/1990.

Inculpatul M. R. a înregistrat în contabilitate cheltuieli nereale, respectiv achiziții nereale de la societăți comerciale, procurându-și facturi fiscale în care se consemnau preturi de achiziție apropiate de preturile de vânzare, deși în realitate deșeurile proveneau de la persoane fizice. Datorită acestui procedeu, se diminuează baza impozabilă și implicit impozitul datorat bugetului de stat întrucât prevederile în materie fiscală ce reglementează activitatea de achiziție și valorificare a deșeurilor reciclabile provenite de la persoane fizice impun obligația agentului economic de a reține și plăti un impozit pe venit de 16% din venitul realizat de persoanele fizice din valorificarea deșeurilor.

Din probele administrate în cauză privind societățile comerciale și administratorii lor, ., ., . SRL,., SC UNIVERSAL GARDEN SRL, ., SC C. CAM SRL, ., ., ., ., SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, ., SC KALEUS INTERMED CONSTRUCT SRL, a rezultat faptul că acestea nu au desfășurat activități comerciale efective cu ., mai mult unele societăți sunt inactive sau în faliment sau au alt obiect de activitate. Martorii audiați în cauză A. R. ( vol.I, fila nr. 493), T. M. ( vol.I, fila nr. 498), Ivascu G. ( vol.I, fila nr. 503), P. M. R. ( vol.I, fila nr.506), Ș. D. T. ( vol.I, fila nr. 509), M. D. ( vol.I, fila nr. 512), G. G. ( vol.I, fila nr. 516), Goghez Leonid C. ( vol.I, fila nr. 519), și D. I. ( vol.I, fila nr. 522), au precizat că au predat societății în mod frecvent deseuri metalice, în cantitati mult mai mari decât cele consemnate în adeverintele de primire și plată identificate, nu și-au recunoscut semnaturile de pe adeverinte desi datele de identificare le erau retinute, pentru a se putea intocmi respectivele documente cu preturile dorite de inculpat.

În urma expertizei contabile efectuate în cauză s-a concluzionat că la . au fost identificate facturi fiscale de la persoane juridice și adeverințe de primire de la persoane fizice, neexistând note de intrare si recepție a mărfii, avize de însoțire a mărfii contracte cu furnizorii de deșeuri, nu există comenzi de transport de mărfuri, nu sunt bonuri de cântar, buletine/certificate de analiza, societatea nu deține autorizațiile de mediu ale societăților furnizoare, documentele nu au fost întocmite cu respectarea Codului Fiscal și Legii 82/1991, plata s-a efectuat cu numerar, cu chitanțe sub 5000 lei, valoarea de achiziție a mărfurilor aferente facturilor fictive este de_,18 lei iar valoarea de revânzare este de_,31 lei.

De asemenea expertul a stabilit că în perioada februarie 2012- aprilie 2013 inculpatul M. R. a ridicat din conturile . suma de 190.150 lei prin intermediul ATM urilor BRD iar in conditiile în care preturile de achizitie menționate în facturi sunt mai mari decat prețurile menționate de persoanele fizice rezultă că diferența în suma de 23 826 lei a fost însușită de către inculpat, calculată ca diferență între sumele înregistrate în contabilitate si cele efectiv platite.

Apărarea inculpatului în sensul că marfa i-a fost adusă de către furnizorii persoane juridice la domiciliul său, nu se coroboreaza cu niciun mijloc de probă, fiind contrazisă chiar de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Inculpatul M. R. deși nu recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată a achitat o parte din prejudiciu creat bugetului de stat.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, constituie infracțiunea de evaziune fiscală evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Elementul material al laturii obiective constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a unor operațiuni fictive. În art. 2 lit. f) din aceeași lege este dată și definiția operațiunii fictive, ca fiind disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există. Operațiunea fictivă poate să constea, printre altele, și în cheltuieli care nu au existat în realitate sau care sunt mai mari decât cele reale ori cheltuieli pentru care nu există documente justificative, dar care sunt înregistrate în documentele legale. A evidenția operațiuni fictive înseamnă a înregistra anumite operațiuni care nu au existat în documentele legale, cum ar fi, spre exemplu, cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale. Înregistrarea operațiunilor fictive se poate realiza fie prin întocmirea de documente justificative privind o operațiune fictivă, urmată de înscrierea în documentele legale a documentului justificativ întocmit care cuprinde o operațiune fictivă, fie prin înscrierea în documentele legale a unei operațiuni fictive pentru care nu există document justificativ. Documentul justificativ reprezintă înscrisul în care se consemnează orice operațiune patrimonială în momentul efectuării ei și care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

De asemenea instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 272 alin. 2 din Legea 31/1990, în infracțiunea prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei precum și data săvârșirii acesteia.

În drept fapta inculpatului M. R. care în perioada martie 2012- aprilie 2013, în calitate de administrator la ., in baza aceleiași rezoluții infracționale, cu știința a înregistrat in contabilitatea societății si a declarat in mod repetat organelor fiscale operațiuni comerciale fictive de achiziții de materiale reciclabile de la persoane juridice cu scopul si urmarea sustragerii de la declararea si plata către bugetul de stat a unei sume de 28.804,39 lei reprezentând impozit pe veniturile din alte surse si impozit pe profit întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p. 1969 și art. 5 C.p.

În drept fapta inculpatului M. R. care a ridicat din conturile . suma de 23 826 lei și de a o folosi în interes personal, sumă de bani care aparținea societatii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 5 C.p., respectiv folosirea, cu rea-credință a creditului de care se bucură societatea, în folosul lui propriu.

Operațiunea de individualizare a pedepsei de către instanță fiind un principiu fundamental al dreptului penal, trebuie deci să se facă prin corelarea tuturor dispozițiilor legale referitoare la sancțiunile de drept penal, astfel încât pedeapsa aplicată unei persoane trebuie să aibă acea forță care să îi arate inculpatului că a greșit, să îl determine la reflecție, pentru ca în viitor să aibă o conduită perfectă și să respecte toate valorile sociale ocrotite de legea penală .

La individualizarea pedepselor, se va avea în vedere prevederile art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal din 1968, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările concrete în care s-a produs acest rezultat, modalitatea de săvârșire, persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, conduita acestuia în timpul procesului penal, decurgând din cooperarea cu organele judiciare la soluționarea cauzei, prezentarea la termenele de judecată și eforturile depuse în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele, achitarea parțială a prejudiciului, urmând ca instanța să dispună și aplicarea art. 74 lit. a C.p., art. 76 lit. d C.p. 1969

Circumstanțele atenuante judiciare sunt realități obiective, pe care instanța le poate constata, nefiind însă obligată să le rețină caracterul atenuant, aplicarea lor fiind facultativă, ori în situația de față, având în vedere toate datele cauzei, se impune acordarea acestora.

Având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului, instanța va proceda la identificarea legii penale mai favorabile. Potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, în cazul în care, de la săvâșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. Conform art. 5 alin. (1) C. pen. în vigoare la data judecării cauzei, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a acesteia au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Prin urmare, se constată că textul alin. (1) al art. 5 C. pen. reia dispoziția art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969 astfel că, în această materie, regimul aplicabil rămâne același. Determinarea caracterului „mai favorabil” al legii se realizează ținând seama de o . elemente cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, etc.

Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere, așadar, atât condițiile de încriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la pedeapsă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora, în mod concret. Pentru infracțiunile prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru care va fi condamnat inculpatul limitele de pedeapsă atât în ceea ce privește minimul, cât și maximul, au rămas aceleași și după . noului C. pen. Se constată, așadar, că nu a intervenit o modificare a limitelor de pedeapsă, iar cuantumul sancțiuni aplicate inculpatului se încadrează în limitele prevăzute de legile care încriminează infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.

Cu privire la infracțiunea prev. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 aprilie 2013, pedeapsa prevăzută este de la 1 an la 3 ani închisoare, după modificarea legii nr. 31/1990 faptele inculpatului se încadrează la art. 272 alin. 1 lit. b unde pedeapsa prevăzută de lege este de la 6 luni la 3 ani. Deși pedeapsa este mai mică după modificarea legii instanța va avea în vedere toate elementele care determină caracterului „mai favorabil” al legii.

În raport de aceste considerente, având în vedere și decizia nr. 265/06.05.2011 a Curții Constituționale care a statuat că în ceea ce privește determinarea legii penale mai favorabile, ,,aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terția " instanța apreciază că legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză inculpatului o constituie legea nr. 31/1990- aprilie 2013 și respectiv Codul penal din 1969.

Referitor la sancționarea infracțiunii continuate, se observă că ambele legi penale succesive reglementează, în aceste cazuri, stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, precum și posibilitatea aplicării unui spor facultativ, dacă se apreciază că maximul pedepsei este neîndestulător. Codul penal în vigoare (art. 36) prevede un spor mai redus (până la 3 ani, față de 5 ani, cum prevedea legea anterioară în cazul pedepsei închisorii), astfel încât, în concret, raportarea trebuie făcută la limitele de pedeapsă prevăzute de legile penale succesive pentru infracțiunile deduse judecății.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la circumstanțele atenuante și efectul lor, instanța constată că potrivit art. 74 și urm. NCP conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii (reprezentată de lipsa antecedentelor penale) nu mai reprezintă circumstanță atenuantă (nici legală, nici judiciară), ci doar un criteriu general de individualizare a pedepsei, motiv pentru care, instanța la stabilirea maximului pedepselor prevăzut de legea va da efectul impus în cazul reținerii circumstanțelor atenuante din codul penal 1969.

În ceea ce privește însă tratamentul sancționator prev. art. 34 lit. b conform cărora ,,atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani", deci aplicarea sporului este facultativă și în acest caz, și nu Noul Cod Penal care în art. 39 alin. 1 lit. b prevede că ,, În caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”, de unde rezultă că aplicarea sporului este obligatorie.

Față de cele menționate anterior, instanța îl va condamna pe inculpatul M. R. în baza art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. d C.p. 1969 și art. 5 C.p. la pedeapsa de 8 luni închisoare și în baza art. 9 alin 1 lit. c, din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p. 1969, art. 74 lit. a și art. 76 lit. d C.p. 1969 și art. 5 C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite înainte de a interveni condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, instanța va dispune aplicarea art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.p. 1969 și art. 5 C.p.

Se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. c C.p aceasta din urma constând în interzicerea dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale. Necesitatea aplicării pedepselor accesorii decurge din caracterul nedemn al persoanei inculpatului care, în exercițiul funcției de administrator al unei societăți comerciale a încheiat operațiuni comerciale cu societăți, însă nu și-a îndeplinit și obligațiile fiscale obligatorii, ceea ce este de natura a releva gradul ridicat de periculozitate care decurge din comportamentul său în raporturile comerciale,

Apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatului, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei sus-menționate conform art. 81 C.p. pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C.p.

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II și lit. b., c C.p., pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța apreciază având în vedere cauza S. și P. contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpată a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit. b, c C.p. Prin urmare, dreptul de a fi alesă în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura acelei de care s-a folosit, vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. 1969 cu aplicarea art. 5 C.p. va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cp 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 19, art. 25 alin. 1 și art. 397 C.p.p și art. 1357 C.civ va admite în parte acțiunea civilă și obligă inculpatul M. R. și partea responsabil civilmente . – C. din Față, jud. D. în solidar, la plata către partea civilă Statul R. prin ANAF, a sumei de 23.820 lei, precum și la dobânzi legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului de procedură fiscală, calculate până la data achitării integrale a debitului întrucât inculpatul a achitat potrivit chitanțelor fiscale atașate la dosar suma de 11.750 lei.

Aceste sume au caracter accesoriu față de creanța principală și se cuvin părții civile, în temeiul principiului reparării integrale a pagubei, atât a celei efectiv produse cât și a beneficiului nerealizat.

Partea civilă este îndreptățită la acordarea și a dobânzilor și penalităților conform Codului de procedură Fiscală, la data punerii în executare a dispozițiilor laturii civile a sentinței penale, întrucât conform prevederilor art. 581 C.p.p dispozițiile din hotărârea penala privitoare la despăgubirile civile și la cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile.

Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.

Este adevărat că, potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de această lege (cum este și cazul celei prevăzute în art. 9 alin. 1 lit. c săvârșită de inculpat), luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. Această normă legală derogă de la dispozițiile dreptului comun doar în ce privește posibilitatea organului judiciar de a aprecia dacă, în raport cu circumstanțele cauzei, se impune sau nu luarea unor măsuri asigurătorii în condițiile art. 249 și urm. C. proc. pen.

Instituirea obligatorie a unor asemenea măsuri în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 241/2005 este, însă, condiționată de existența unor bunuri în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente, la momentul înființării sechestrului.

Această concluzie se desprinde din analiza dispozițiilor art. 252 C. proc. pen., potrivit cărora organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice și să evalueze bunurile sechestrate, putând dispune și ridicarea bunurilor, iar procesul-verbal de sechestru cuprinde descrierea amănunțită a bunurilor sechestrate, cu indicarea valorii acestora.

Pe cale de consecință, sechestrul nu poate fi instituit decât asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului sau al părții responsabile civilmente, a căror descriere și evaluare este posibilă la momentul înființării acestei măsuri, iar nu și asupra bunurilor viitoare.

În consecință instanța în temeiul art. 11 din legea 241/2005 și art. 249 C.p.p va menține măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din data de 11.03.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul D. asupra imobilului inculpatului M. R., situat în satul C. din Față, ., ., jud. D., - casă de locuit cu pereți din cărămidă, fără instalații în suprafață de 119 mp și construcție anexă în afara corpului principal al clădirii în suprafață de 24 mp, ambele dobândite prin construire fără autorizație de construcție.

În temeiul art. 12 din legea 241/2005 se va dispune ca inculpatul M. R. să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi. Aceasta interdicție reprezintă o nedemnitate care decurge de drept din condamnarea suferită, și care are o natura juridică diferită de pedeapsa complementară, întrucât: se executa pe toata perioada începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare penală la intervenirea reabilitării de drept, adică egala cu cea în care condamnarea suferită reprezintă un antecedent penal și nu numai pe o perioada determinata cum stipulează art. 53 pct. 2 lit. a C.p; include interdicția exercitării nu numai a funcției de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, astfel cum prevede art. 64 lit. c C.p, ci si alte funcții sau activități în corelație cu aceasta - fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale; decurge din hotărârea definitiva de condamnare, fiind o decădere prevăzuta de o lege extrapenală, dar care este obligatorie, imperativa, nefiind lăsata la dispoziția si aprecierea instanței de judecata; nu depinde de cuantumul pedepsei aplicate, ci singura condiție impusa este aceea ca obiectul condamnării penale definitive suferite sa fie una dintre infracțiunile prev de Legea 241/2005, întrucât aceasta decădere din drepturi este considerata un veritabil mijloc de protejare a relațiilor si activităților comerciale ce se caracterizează prin fermitate, loialitate si încredere intre parteneri.

În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 instanța va dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p va obliga inculpatul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art.386 alin.1 C.p.p.

Schimbă încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul M. R. din infracțiunea prev. de art.272 alin.2 din Legea 31/1990 în infracțiunea prev. de art.272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990.

În baza art.272 alin.1 pct.2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.d C.p. 1969 și art.5 C.p.

Condamnă inculpatul M. R. fiul lui fiul lui Natural si Marita, nascut la 15.09.1976 in C., domiciliat in ., ., CNP_, la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.1969, art.74 lit.a și art.76 lit.d C.p.1969 și art.5 C.p.

Condamnă inculpatul M. R. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.71 C.p. 1969 cu aplicarea art.5 C.p.aplică inculpatului pedeapsa accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin 1 lit.a teza a doua și lit.b, lit.c C.p. - acesta din urmă constând în decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale pe durata executării pedepsei.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p.1969 și art.5 C.p.

Contopește pedepsele aplicate mai sus în pedeapsa cea mai grea aceea de 1 an închisoare.

În temeiul art.81-82 C.p.1969 cu aplicarea art.5 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art.71 alin.5 C.p.1969 cu aplicarea art.5 C.p. dispune suspendarea executări pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C.p.1969.

În baza art.19 C.p.p. raportat la art.23 alin.3 C.p.p. la art.397 alin.1 C.p.p. cu aplicarea art.1357 C.civ.

Admite în parte acțiunea civilă și obligă inculpatul M. R. și partea responsabilă civilmente .- C. din Față, jud.D., în solidar, la plata către partea civilă Statul Român prin ANAF, a sumei de 23.820 lei, precum și la dobânzi legale și penalitățile de întârziere aferente, conform codului de procedură fiscală, calculate până la data achitării integrale a debitului.

În temeiul art.11 din Legea 241/2005 și art.249 C.p.p.menține măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din data de 11.03.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul D. asupra imobilului inculpatului M. R., situat în satul C. din Față, ., ., jud.D. - casă de locuit cu pereți din cărămidă, fără instalații în suprafață de 119 mp și construcție anexă în afara corpului principal al clădirii în suprafață de 24 mp, ambele dobândite prin construire fără autorizație de construcție.

În baza art.12 din Legea 241/2005 dispune ca inculpatul M. R. să nu fie fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale, iar dacă a fost ales, este decăzut din drepturi.

În baza art.7 din Legea nr.26/1990 dispune comunicarea sentinței la Oficiul Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art.275 alin.2 C.p.p.obligă inculpatul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26.01.2016

Președinte,

C. T. O.

Grefier,

I. M. L.

Red jud CTO/Tehnored IML

6 ex./02 februarie 2016

Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 50/2016.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 50/2016. Tribunalul DOLJ Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP. Sentința nr. 60/2016. Tribunalul DOLJ Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 57/2016. Tribunalul DOLJ