Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 354/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 354/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 12-03-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 354
Ședința publică de la 12 Martie 2014
PREȘEDINTE: D. G. G.
Grefier: M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat de procuror F. C.
Pe rol, judecarea plângerii formulate de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 02.12.2013 emisă de P. de pe lângă Tribunalul D. față de intimatul P. C. M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. C. M., care depune împuternicire avocațială la dosar pentru intimatul P. C. M., lipsă fiind petenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii formulate și menținerea soluției de neîncepere a urmăriri penale ca fiind temeinică și legală.
Apărătorul ales al intimatului P. C. M., avocat C. M., solicită respingerea plângerii formulate de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. și menținerea soluției parchetului ca fiind temeinică și legală.
Dezbaterile fiind închise,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._, la data de 31.01.2014, petenta DGRFP C. a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 828/P/2013 din 02.12.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul D..
În motivarea cererii, petenta a arătat că prin rezoluția din data de 02.12.2013 s-a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva numitului C. M. P., in calitate de administrator al ., pentru infractiunea prevazuta de art. 9, lit.c din Lg.241/2005 privind evaziunea fiscala.
De asemenea, in cauza s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor de catre P. de pe langa Judecatoria C. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.6 din Lg.241/2005 privind evaziunea fiscala.
Impotriva acestei solutii, in temeiul art.278 din Codul de procedura penala, DGFP D. a formulat plangere adresata domnului prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul D..
Prin Rezolutia nr.7/_ din data de 16.01.2014, pronuntata de domnul prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul D., a fost respinsa plangerea formulata de DGRFP C., mentinandu-se solutia de neincepere a urmaririi penale.
Prin rezolutia atacata, domnul prim procuror a respins plangerea formulata de Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C., mentinand solutia de neincepere a urmaririi penale, fara a arata care sunt motivele pe care se intemeiaza aceasta solutie si pentru care au fost inlaturate criticile noastre.
Petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C., în plângerea formulată, a mai arătat că, a contestat rezoluția pentru faptul că singura motivare se refera la analizarea probatoriului administrat in cauza, fara a arata care sunt probele care au condus la aceasta solutie si fara a arata care sunt motivele, in fapt si in drept, pentru care au fost inlaturate criticile noastre Consideram ca solutia adoptata in cauza este netemeinica si nelegala si bazeaza pe o interpretare gresita a probelor aflate la dosarul cauzei si a textelor de le aplicabile in cauza.
Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. a sesizat organele de politie cu pr la savar§irea de catre numitul C. M. P., Tn calitate de administn la ., a infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta §i pedepsita de ai lit.c din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala.
Asa cum rezulta din continutul rezolutiei atacate, aceasta sesizare face obie dosarului nr.837/P/2011, inregistrat pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul D..
La data de 16.07.2012, dosarul nr. 837/P/2011 al Parchetului de pe far Tribunalul D. ce a fost declinat si conexat la dosarul nr.269/D/P/2012 aflat pen Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Serviciul Teritorial C..
S-a mai arătat faptul ca dosarul nr.828/P/2013 aflat pe rolul Parchetului de pe lan| Tribunalul D., in care a fost pronuntata Rezolutia din data de 02.12.2013, a fost format urmare a declinarii competentei de solutionare a Parchetului de pe langa Judecato C., in dosarul nr.5322/P/2013 (având ca obiect infractiunea prevazuta de art. 6 din Legea 241/2005) in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul D., in cauza existai indicii privind savarsirea infractiunii prevazute de art. 9, alin. 1, lit. c din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscala, de catre numitul C. M. P., in calitate reprezentant legal al .
Prin Rezolutia din data de 02.12.2013, pronuntata de P. de pe Ian Tribunalul D. in dosarul nr.828/P/2013, s-a dispus neinceperea urmaririi pen impotriva numitului C. M. P., in calitate de administrator al Matsud SRL, pentru infractiunea prevazuta de art.9, lit.c din Legea 241/2005.
Pentru a se pronunta astfel, s-a retinut ca, din probatoriul administrat Tn cauza rezultat faptul ca nu se poate atrage raspunderea penala a numitului C. Mai P., in cauza fiind incident principiul unicitatii raspunderii penale prevazud art.228 din Codul de procedura penala.
S-a arătat, de asemenea, ca rezoluția atacata nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, nici probele ce au fost avute in vedere la pronuntarea solutiei de neincepere a urmtfi penale, considerând, astfel că motivarea rezoluției atacate se bazeaza pe o interpretare greji a textelor de lege aplicabile §i a probelor existente la dosarul cauzei.
S-a apreciat, în cuprinsul plângerii formulate, că in cauza se impunea declinarea cauzei in favoarea Directiei Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Terift C., in vederea conexarii la dosarul nr.269/D/P/2012 aflat pe rolul acestei instil solutia de neincepere a urmaririi penale dispusa in cauza fiind netemeinica si neleg
S-a mai precizat ca nu se poate retine faptul ca isi face aplicabilitate prin unicitatii raspunderii penale, intrucat in cauza nu au fost efectuate verificari si nu există probe care sa conduca la aceasta concluzie.
Din conținutul rezoluției atacate, nu rezulta ca dosarul nr. 837/P/2011 aflat pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul D. ce a fost declinat in favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial C., are ca obiect cercetarea săvârșirii infracțiunii prevăzute art. 9, alin. 1, lit. c din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscala pentru aceleași operațiuni economice (acte materiale ale infractiunii cercetate), ca si dosarul nr.828/P/2013, pentru a se putea retine principiul unicitatii raspunderii penale si a se putea dispune neinceperea urmaririi penale impotriva numitului C. M. P..
Astfel, s-a considerat că se impunea a se face cercetari in vederea verificarii identitatii de fapte -operatiuni economice desfasurate de . prin reprezentantul legal -C. M. P., chiar daca este cercetata aceeasi infractiune prevazuta de art.9, alin.1, lit.c din Lg.241/2005 privind evaziunea fiscala.
In aceste conditii, s-a mai arătat că in cauza nu au fost efectuate cerecetari, nu au fost administrate probe care sa conduca la identitatea de acte materiale a infractiunilor cercetate in dosarele nr.837/P/2011 si nr.828/P/2013 aflate pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul D..
Din aceste considerente, s-a solicitat infirmarea in parte a rezolutiei atacate cu privire la neinceperea urmaririi penale Tmpotriva numitului C. M. P., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta de art. 9 lit. c din Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale si trimiterea cauzei la parchet in vederea punerii in miscare a actiunii penale.
Plângerea a fost întemeiată, în drept, pe dispoz. art. 278 Cpp din 1969.
Analizând actele și probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția din data de 02.12.2013, P. de pe lângă Tribunalul D. a dispus neînceperea urmăriri penale față de P. C. M., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 și disjungerea cauzei față de același suspect sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 și trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria C. pentru continuarea cercetărilor.
În motivarea soluției s-a arătat că în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. c din legea nr. 241/2005 aspectele semnalate fac obiectul dosarului nr. 269D/p/2011 al DIICOT – ST C., fiind astfel incident principiul unicității răspunderi penale.
Împotriva acestei soluții în termen legal Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. a formulat plângere la prim - procurorul Parchetului, care, prin rezoluția nr. 7/II/2/2014 din data de 16.01.2014 a respins-o ca neîntemeiată, întrucât în mod corect s-a apreciat că atât timp cât aspectele semnalate fac deja obiectul cercetării dosarului nr. 269D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT – Serviciul Teritorial C., inițierea unei a doua proceduri penale fiind împiedicată în virtutea respectării principiului unicității răspunderii penale.
Analizând plângerea formulată de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C., tribunalul constată că P. de pe lângă Tribunalul D. a stabilit o stare de fapt corectă și conformă cu probele administrate în cauză..
Astfel, s-a stabilit că ., administrată de intimatul P. C. M., a aprovizionat marfă de la societăți inexistente sau care aveau activitatea suspendată, rezultând indicii de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală prin evidențiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, prev. de art. 9 lit. c din legea nr. 241/2005.
La Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ D. s-a aflat în lucru dosarul penal nr. 837/P/2011 înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul D. privind sesizarea Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. care solicita efectuarea de cercetări în legătură cu săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. c din legea nr. 241/2005, de către C. M. P., administrator al ., pentru crearea unui prejudiciu în sumă de 673.327 lei.
Întrucât produsele înscrise în facturile de aprovizionare au fost vândute mai departe de către . la alte societăți din Slatina, dintre care ., ai cărei reprezentanți sunt componenți ai unui grup de persoane care au solicitat și beneficiat de rambursări ilegale de TVA și care fac obiectul de cercetare al dosarului penal nr. 269D/P/2011 înregistrat la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT – Serviciul Teritorial C., la data de 16.07.2012, dosarul nr. nr. 837/P/2011 a fost înaintat în vederea conexării la acest dosar.
Având în vedere că dosarul nr. 837/P/2011 a fost conexat la dosarul nr. 269D/P/2011, precum și aspectele sesizate de Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. și care au stat la baza constituirii dosarului penal nr. 5322/P/2013 se referă la o infracțiune care nu face obiectul de cercetare al dosarului penal nr. 269D/P/2011, infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 fiind de competența Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii menționate anterior.
Răspundere penala reprezintă obligația unei persoane de a suporta o sancțiune penala, o pedeapsa, fiindcă a săvârșit o infracțiune. Responsabilitatea (răspunderea penala, in terminologia dreptului nostru penal ) care, in general, este obligația unei persoane de a răspunde de consecințele actelor proprii, in dreptul penal consista in obligația de a răspunde de actele infracționale proprii si de a suporta pedeapsa ce le este atașata prin lege. Ea nu este un element al infracțiunii, ea este efectul si consecința infracțiunii.
Unicitatea răspunderii penale (non bis in idem instituie regula după care răspunderea penala este unica in sensul ca săvârșirea unei infracțiuni atrage o singura data aplicarea sancțiunii penale prevăzuta de norma de incriminare pentru săvârșirea faptei ilicite.
În speța de față, având în vedere adresa nr. 269D/P/2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DICIOT – Serviciul Teritorial C. înaintată IPJ D. – Serviciul de Investigare a Fraudelor din care rezultă că prin rezoluția nr. 470D/II/6/2012 din 11.07.2012 s-a dispus conexarea dosarului înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul D. sub nr. 837/P/2011, având ca obiect plângerea penală formulată de reprezentanții Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. împotriva administratorului ., P. C. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, la dosarul nr. 269D/P/2011, dar și faptul că în cauză nu au fost definitivată cercetarea penală cu privire la presupusele fapte săvârșite de intimat, tribunalul apreciază că plângerea formulată de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. este neîntemeiată.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen. va respinge plângerea formulată de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C..
În baza art. 192 al. 2 C.pr.pen. instanța va obliga petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. împotriva rezoluției din data de 02.12.2013 dată în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul D. nr. 828/P/2013.
Obligă petenta Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. R. a Finanțelor P. C. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2014
Președinte, Grefier,
D. G. G. M. B.
Red. D.G.G.
Tehnored. M.B./12 martie 2014/2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 149/2014.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
