Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 530/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 530/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 25942/4/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 530/C
Ședința publică din data de 17.09.2015
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: G. C.
GREFIER: F. C. M.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de contestatorul Necșulete I. împotriva sentinței penale nr. 1767/28.07.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._ .
Potrivit art. 369 alin. 1 C. pr. pen., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul –condamnat Necșulete I. personal și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat G. M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015 atașată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei – liberare condiționată ( art. 587 NCPP), stadiul procesual – contestație, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, Tribunalul acordă cuvântul in dezbaterea contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului - condamnat Necșulete I., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale nr1767/28.07.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._ și, rejudecând, instanța să admită cererea de liberare condiționată, considerând că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de lege privind liberarea condiționată, a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, respectiv 6220 de zile executate la data de 02.07.2015 și a dat dovezi temeinice de îndreptare, respectiv a participat la activități de educație și asistență psihosocială desfășurate la nivelul secției de deținere și a desfășurat activități productive în interesul locului de deținere, pentru implicarea sa fiind recompensat de 7 ori.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației formulate, apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce privește pe petent si acesta poate fi reintegrat in societate.
În subsidiar, în cazul in care instanța apreciază că petentul nu îndeplinește condițiile privind liberarea condiționată, solicită reducerea termenului de reiterare a cererii stabilit de instanța de fond la data de 02.03.2016.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de contestator ca nefondată, apreciind sentința penală nr. 1767/28.07.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._ ca fiind legală și temeinică, raportat la pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav pe care o are de executat petentul și la comportamentul acestuia în penitenciar.
Contestatorul-condamnat Necșulete I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestație și liberarea sa condiționată, menționând că a executat 17 ani din pedeapsă, a participat la activitățile organizate in cadrul penitenciarului și a pentru implicarea sa a fost recompensat de 7 ori.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penala nr. 1767/28.07.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 587 alin. 2 Cpp raportat la art. 59-60 C.pen. 1969 și cu aplicarea art. 5 NCP s-a respins cererea formulată de petentul condamnat N. I., fiul lui S. și M., născut la data de 24.02.1972, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava, ca neîntemeiată.
S-a fixat termen de reiterare a cererii la data de 02.03.2016.
În baza art. 275 alin. 2 din C. p. p. a fost obligat petentul condamnat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere a petentului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 08.07.2015 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ cererea prin care petentul condamnat N. I. a contestat procesul verbal al comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, din cadrul Penitenciarului București Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate, solicitând liberarea sa condiționată.
Cererea nu a fost motivată în fapt și în drept.
Au fost atașate la dosarul cauzei caracterizare, procesul-verbal întocmit de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate.
Analizând actele și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal nr. 25/02.07.2015 întocmit de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate constituită la nivelul Penitenciarului Jilava București, s-a reținut că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 20 ani închisoare (7305 zile) prin sentința penală nr. 66/1999 pronunțată de Tribunalul G. (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 91/2000). Executarea pedepsei a început la data de 07.02.1999 și durata executării pedepsei urmează să se împlinească la data de 06.02.2019, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 3/4 din pedeapsă, respectiv 5478 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deținutul a executat, de la 07.02.1999 până la 02.07.2015, un număr total de 6220 zile, dintre care 5990 zile efectiv executate și 230 zile câștigate prin muncă.
Comisia a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat, reținându-se că lipsesc dovezi temeinice de îndreptare ale acestuia. Petentul se află la a treia analiză.
Analizând prevederile legale în materia liberării condiționate în vigoare la data săvârșirii faptei, instanța a retinut că potrivit art. 59 din Codul penal 1969, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Astfel, trebuie observat că, în cauză, instanța a făcut aplicarea art. 5 din NCP cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la condițiile pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după dispunerea măsurii liberării condiționate.
Instanța a retinut că potrivit art. 59 C.pen.1969, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele penale.
Totodată, conform art. 59, alin.1 și 2 C. pen.1969, fracția de pedeapsă executată trebuie să fie de 3/4 în cazul închisorii care depășește 10 ani, din care executarea efectivă trebuie să fie de cel puțin două treimi în cazul în care se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat si analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 6220 zile câștigate și executate, petentul condamnat a dobândit numai o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate.
În ceea ce privește celelalte condiții prevăzute de lege, instanța a reținut că în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară și fiind recompensat de 7 ori, într-un interval de timp mai mare de 10 ani, aspecte care relevă atitudinea indiferentă a petentului față de scopul pedepsei aplicate.
Astfel, instanța a constatat, că participarea la programe și activități educative și de asistență psihosocială organizate la locul de deținere este una minimală in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta în interiorul locului de detenție. Prin urmare, eforturile depuse de petent nu pot conduce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare.
Instanța a reținut că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prevăzută de lege deoarece față de acesta funcțiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept. Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiționate, în condițiile în care petentul nu s-a evidențiat în vreun fel la locul de deținere, acolo unde ar fi trebuit ca funcțiile pedepsei să fie îndeplinite față de acesta, iar el ar trebui să fie redat societății cu convingerea că se va reintegra și nu va mai încălca ordinea de drept. De asemenea, trebuie observat și faptul că există un risc destul de ridicat ca petentul să nesocotească regulile de drept penal în cazul în care nu există garanții certe a unei reeducări a comportamentului acestuia, având în vedere natura faptelor săvârșite de către petent și existența unei obișnuințe infracționale din partea petentului.
În consecință, având în vedere comportamentul avut până la acest moment instanța a constatat astfel că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 C.pen. 1969, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte infracțiuni și să fie redat societății.
Față de cele reținute mai sus, având în vedere dispozițiile art. 59-60 din C.pen.1969 și art. 587 alin. 2 Cpp și considerând că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu este atins, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, motiv pentru care va respinge cererea ca neîntemeiată.
Instanța a fixat termen de reiterare a cererii la data de 02.03.2016, un termen egal cu cel propus de comisia de liberări, termen pe care instanța l-a considerat corespunzător comportamentului dezinteresat manifestat de petent.
Instanța a considerat că fixarea unui termen de amânare de 8 luni este justificată în raport de comportamentul petentului, acesta fiind sancționat disciplinar și nemanifestând implicare în programele și activitățile educaționale care ar putea conduce la existența prezumției de reeducare a petentului . Instanța a considerat că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înțeleagă că pentru a putea beneficia de instituția liberării condiționate trebuie să-și intensifice eforturile de reeducare, să participe la activități care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar pană în prezent.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală petentul condamnat a fost obligat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul-condamnat Necșulete I., contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 14.08.2015.
Contestația nu a fost motivată în scris, motivele care au stat la baza cererii fiind dezvoltate oral în fața instanței, la termenul de judecată.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul Necșulete I., pentru următoarele considerente:
Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a analizat în mod amănunțit situația condamnatului Necșulete I. atât din punct de vedere legal cât și personal, pronunțând o soluție legală și temeinică.
Astfel, conform art. 100 al. 1 N.C.p. condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii sunt, printre altele:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Conform art. art. 59 C.p.1969, după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Analizând comparativ instituția liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, conform disp. art. 59 C.p. 1969 și art. 100 NC.p., tribunalul constată că, sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite de condamnat pentru a beneficia de aceste dispoziții, dispozițiile legale din vechea lege sunt mai favorabile acestuia.
Astfel, legea nouă introduce condiții noi pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească în cazul în care dorește să beneficieze de beneficiile liberării condiționate cum ar fi: cel condamnat să se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și cel condamnat să fi îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Prin al. 4 al art. 100 NC.p. s-a reformulat într-o manieră mai largă condiția cu privire la evaluarea din punct de vedere personal a condamnatului după executarea fracției obligatorii prev. de lege.
Făcând aplicarea disp. art. 59 din C.p.1969, tribunalul constată că, într-adevăr chiar dacă condamnatul a executat fracția prevăzută de lege, timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei și nu este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate, având în vedere natura infracțiunii săvârșite (infracțiunea de omor deosebit de grav) caracterizată printr-o gravitate socială deosebită, prin lipsă de respect față de valori esențiale ce vizează viața persoanei, fiind anterior condamnat la 7 ani închisoare pentru tentativă la omor. Tribunalul apreciază ca timpul efectiv executat nu este suficient pentru reeducarea acestuia, toate aceste elemente formând convingerea că la momentul prezent, contestatorul nu prezintă suficiente dovezi ale realizării unor eforturi concrete îndestulătoare în sensul reeducării.
Se observă, de asemenea, așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, contestatorul se află în executarea unei pedepse de 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav( prev. de art. 176 C.p.) și de la depunerea în penitenciar și până la această analiză a comisiei petentul a avut un comportament oscilant și, deși a participat la activitățile de educație și intervenție psihosocială organizate la nivelul secției de deținere, a desfășurat activități productive atât in interesul locului de deținere, cât și pentru beneficiari externi și pentru implicarea sa in cadrul activităților productive a fost recompensat de 7 ori, a fost și sancționat disciplinar o dată pentru lovirea altui deținut, este de natură a crea convingerea instanței că cel condamnat nu este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate, nedând dovadă că ar încerca să se evidențieze în vreun fel, motiv pentru care nu există suficiente garanții că petentul condamnat, odată pus în libertate, nu va reitera un comportamentul infracțional.
Deși petentul a participat la programe de activități educative și asistență psihosocială organizate la locul de deținere, numărul acestora poate fi considerat redus in raport cu perioada efectiva de timp petrecută in interiorul locului de detenție, respectiv din anul 1999. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost minime si nicidecum nu pot duce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare.
Aspectele invocate de apărare, în sensul că petentul a participat la activități educative, deși apar favorabile, raportat la toate motivele expuse anterior sunt insuficiente la acest moment, în vederea liberării condiționate. Aspectele pozitive trebuie continuate și consolidate.
Termenul fixat de instanța de fond după data de 02.03.2016, nu apare excesiv și nejustificat, ci rezonabil și necesar, remarcând și considerentele expuse anterior.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal, nejustificându-se, la acest moment, liberarea condiționată și, în baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată de Necșulete I. împotriva sentinței penale nr. 1767 din data de 28.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., fiind în culpă procesuală, va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de Necșulete I. (fiul lui S. și M., născut la data de 24.02.1972, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava) împotriva sentinței penale nr. 1767 din data de 28.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 lei, se va avansa din fondul MJ și rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. C. F. C. M.
Red. și tehnored. jud. G.C. /2 ex./05.10.2015
Jud. Sectorului 4 / jud. C.M.C
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 527/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 520/2015.... → |
|---|
