Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Sentința nr. 175/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 175/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 11-05-2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
SENTINȚA PENALA NR.175
Ședința publică de la 11.05.2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. I.
GREFIER - C. G.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror – C. M. din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești.
Pe rol judecarea acțiunii penale pusă în mișcare prin Rechizitoriul nr.278/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta C. de Casație și Justiție –D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Ploiești, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. (F. M.) F., fiul lui A. și S., născut la 03.09.1983 in A., jud.Teleorman, domiciliat în comuna Ciomăgești, ., jud.Argeș și fără forme legale în București ., sector 5, CNP._, CI . nr._, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.7 al.1 din Lg.39/2003; art.12 al.1 si 2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.pen., art.264 al.1 c.pen. cu aplic. art.33 lit.a c.p.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 03.05.2012 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanța pentru a da posibilitate inculpatului să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 11.05.2012, când după deliberare a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Prin Rechizitoriul nr.278/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta C. de Casație și Justiție –D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. (fost M.) F., fiul lui A. și S., născut la data de 03.09.1983 în A., domiciliat în comuna Ciomăgești, ., județul Argeș pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al 1 din Legea 39/2003, art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p.,art.264 al 1 c.p.,cu aplic. art. 33 lit. a c.p., constând în aceea că la începutul anului 2009 a aderat la grupul infracțional organizat condus de către M. Renu, grupare profilată pe comiterea infracțiunii de trafic de persoane și, în cadrul acestui grup, în anul 2009, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin înșelăciune, împreună cu M. Renu, S. L., M. A. și M. M. a recrutat și transportat aproximativ 45 de persoane din județul Prahova ( printre care P. R. F., P. M. C., G. D., G. V., G. M., Tăbuș S. D., G. C., A. S., Tăbuș A. I., G. I. L., U. C., V. A. M., J. M., D. C. L.), pe care le-au exploatat prin muncă pe teritoriul Spaniei.
Ulterior activității de exploatare prin muncă, în perioada septembrie - noiembrie 2009, Adâr F. a determinat o parte din victime, să dea declarații autentificate care erau în contradicție cu realitatea cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către membrii grupului infracțional organizat și să precizeze că-și retrag declarațiile anterioare ( date atât în fața autorităților spaniole, cât și române), pentru a zădărnici activitatea de urmărire penală.
Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de numitii M. Renu, M. A.,M. M., S. Somna cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și aderare la un grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, fapte prev. și ped. de art. 7 al 1 din Legea 39/2003 art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a c.p. precum și față de S. L. pentru alte victime exploatate fapte pentru care nu s-a dispus trimiterea în judecată.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe: declarațiile victimelor în copie certificată ; procese-verbale și planșe foto întocmite cu ocazia efectuării de recunoașteri după fotografii în copie certificată; procese verbale de redare a declarațiilor victimelor, declarații înregistrate audio-video în copie certificată; actele înaintate de către autoritățile spaniole încheiate cu ocazia solicitării noastre prin comisie rogatorie în copie certificată ; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat în cauză în copie certificată și declarațiile inculpatului.
În faza de cercetare judecătorească inculpatul A. (fost M.) F., în fața instanței, înainte de citirea actului de sesizare, a menționat că înțelege să se judece conform procedurii prevăzute de art. 320/1 c.p.p. si că recunoaște în totalitate infracțiunile reținute în sarcina sa în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței, fiind de acord cu probatoriul desfășurat în faza de urmărire penală și nu solicită efectuarea altor probatorii.
În acest sens, instanța reține că:
Traficul de ființe umane a devenit, în ultimii ani, o problema majoră la nivel național și internațional cunoscând o creștere constantă favorizată de modificările intervenite pe plan economic și social.
Raportându-ne la acest gen de fapte, s-a constatat că modalitățile de a obține venituri sunt diverse, traficanții de ființe umane exploatându-și victimele prin utilizarea unei game largi de procedee, pornind de la acțiuni de inducere în eroare pentru a le determina să execute acțiunile ce au ca finalitate obținerea de profituri ( exploatarea sexuală, prin muncă, prin obligarea la cerșetorie sau la a sustrage bunuri sau bani) sau caracterizate prin acte de constrângere, exercitându-se agresiuni de natură fizică sau psihică asupra persoanelor exploatate.
Spre aceste modalități de a obține venituri s-au orientat și membrii unui grup infracțional organizat, inițiat și condus de către M. Renu, persoană stabilită de mai mulți ani în Spania, care a înțeles să obțină profituri substanțiale exploatând muncitori aduși din România pentru a desfășura activități sezoniere în domeniul agriculturii.
În acest scop, M. Renu a organizat gruparea la care s-a făcut referire, la care au aderat S. L., M. A., M. Somna, Adâr F. și M. M., grupare care în vara anului 2009 a exploatat prin muncă pe teritoriul Spaniei aproximativ 45 de persoane (printre care P. R. F., P. M. C., G. D., G. V., G. M., Tăbuș S. D., G. C., A. S., Tăbuș A. lonuț, G. I. L., U. C., V. A. M., J. M., D. C. L.).
Grupul infracțional a fost bine structurat, fiecare membru având sarcini stabilite ( de recrutare, transport, exercitare de presiuni asupra victimelor, supraveghere a acestora) și ierarhizat, elemente care caracterizează grupările criminale organizate.
O parte din activitatea infracțională desfășurată pe teritoriul Spaniei constituie obiectul cercetărilor efectuate de către autoritățile din această țară, sesizate atât de către victime exploatate, cât și în urma informațiilor obținute prin mijloace specifice . Conform actelor înaintate de către aceste autorități prin comisie rogatorie, în Spania sunt cercetați pentru trafic de persoane o parte din membrii grupării, printre care și liderul acesteia, M. Renu. Față de S. L., Adâr F. și ceilalți membrii ai grupului care au reușit să se întoarcă în țară nu au putut fi efectuate cercetări, deși au existat sesizări cu privire la actele executate de aceștia.
Unul din rolurile principale în activitatea de recrutare a victimelor, în majoritate din . Prahova, i-a revenit lui S. L. care deținea un centru de colectare fier vechi și care îi cunoștea pe majoritatea oamenilor din localitate, persoană trimisă în judecată prin rechizitoriul DIICOT Serviciul Teritorial Ploiești nr. 165/D/P72010 de la data de 17.11.2010.
Acțiunile acestuia de a convinge victimele să lucreze în Spania au avut finalitatea urmărită de către membrii grupării datorită intervenției liderului M. Renu și a altor membrii ai rețelei, frați ai liderului M. A. și Adâr (fost M.) F. care au fost prezenți la discuții și care au oferit detalii de natură a crea convingerea posibilității concrete de a obține venituri în Spania în urma desfășurării unor lucrări agricole.
Detaliile oferite de către membrii grupării cu atribuții de recrutare ( M. Renu, S. L., Adâr F. și M. A.) au vizat aspecte referitoare la perioada de muncă în Spania: la cazare ce urma asigurată pentru o sumă modică, la sumele primite ca salariu, la transport, la faptul că urma să fie întocmite contracte de muncă cu angajatorul străin, toate pentru a determina victimele să se deplaseze în această țară. Aceste aspecte se regăsesc în declarațiile victimelor audiate în cauză, care îi indică pe cei patru ca fiind persoanele ce le-au determinat să se deplaseze în Spania.
Astfel, cu privire la participația lui Adâr F., partea vătămată, A. S. a declarat la data de 15.02.2010: ".. La discuții a venit F., fratele lui Renu, ne-a dat câte un milion bani pentru 3 zile pe drum, la București am oprit și ne-a mai dat câte 500".
La data de 11.02.2010, partea vătămată Tăbuș A. I. a precizat:"..Cei care am fost dispuși să mergem cu el în Spania, ne-am întâlnit în aceeași seară cu S. L. ; l-a chemat și pe un anume Renu, care a venit cu frații lui, A. zis P. și F., la locuința mamei sale.
Renu a spus că S. L. e „ garanția" lui că tot ce a spus e adevărat. Ne-a spus cam aceleași lucruri, că ne va transporta gratuit în Spania, că ne va asigura transport și cazarea la el acasă și un pachet de țigări pe zi, urmând ca mâncarea să ne-o cumpărăm noi." „ A venit unu pe nume Renu,unu P. și unu F., erau frați. (...) Ei ne-au spus așa, că sunt condiții bune acolo, să nu ne fie frică că ne dau țeapă cu banii, să nu ne gândim la d-astea. Așa ne-au spus, că ne dau banii la două săptămâni." „ F." fratele lui M. Renu a fost recunoscut de către partea vătămată cu ocazia prezentării unor planșe foto și identificat ca fiind Adâr F., persoană implicată în activitatea de recrutare și transport a victimelor.
Similar au declarat și alte victime ale acțiunii de traficare a persoanelor, recrutate și transportate de cei patru membrii. Cu titlu de exemplu, menționăm și declarația lui U. C., de la data de 16.02.2010: „.. Seara. S. L. l-a chemat pe Renu la mama lui acasă, iar acesta a venit însoțit de frații lui pe nume F. și A. zis P.. S. L. a cumpărat două lăzi de bere, pentru a-i cinsti pe băieții care vreau să meargă la muncă. Aici s-au purtat discuții referitoare la muncă, condițiile de plată, cazare, transport, pe perioada de muncă.
Cei de față, respectiv, Renu, P., S. L. și F. ne-au garantat că nu este țeapă, că ei merg cu noi și vor avea grijă să primim ce-au promis, iar Renu a zis că S. L. e garanția pentru noi."
Fiind audiat, în faza de urmărire penală, Adâr F. a negat implicarea sa în activitatea de recrutare sau transport a victimelor, încercând să sugereze că nu a exercitat nici un act material al infracțiunii de trafic de persoane. Acesta a precizat la data de 10.08.2011;" .. în primăvara anului 2009 de la fratele meu M. Renu am aflat că a luat legătura cu o persoană din Valea Călugărească pe nume S. L. pentru a lua niște persoane să le ducă la muncă în Spania la recoltat de cartofi, fapt pentru care M. Renu și M. A. au venit la mine la București și împreună am plecat la S. L. la Valea Călugărească.
S. L. a adunat la mama lui acasă circa 40 persoane, numai bărbați. Fratele meu M. Renu le-a spus oamenilor că le găsește de muncă în Spania la recoltat de cartofi pe bază de contract de muncă pentru 2-3 luni de zile. Fratele meu i-a dat lui S. L. banii ca să plătească un autocar să transporte oamenii în Spania. Eu nu m-am implicat în discuțiile lor, am stat și am privit."
Afirmațiile inculpatului sunt în totală contradicție cu cele ale victimelor audiate în cauză precum și cu aspectele rezultate în urma activității de interceptare a convorbirilor telefonice și comunicărilor SMS purtate de către Adâr F.. Din analiza acestora a rezultat că inculpatul a fost membru al grupului infracțional organizat, inițiat și condus de către M. Renu având ca principale atribuții, recrutarea și transportul victimelor. Așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, membrii acestei rețele au acționat și după ce autoritățile spaniole și române au fost sesizate de către persoanele exploatate în vara anului 2009.
Astfel, la data de 17.02.2010, a fost interceptată o convorbire telefonică între Adâr F. și un membru ai grupului infracțional organizat, aflat pe teritoriul Spaniei, discuții ce vizau alte victime care urma a fi exploatate prin muncă în Spania:
Această discuție, deși ulterioară activității de recrutare a victimelor ce au putut fi identificate și audiate, descrie modalitatea de gândi și de a acționa a persoanelor implicate în activitatea infracțională.
Conform înțelegerii cu ceilalți membrii ai rețelei, în vara anului 2009, pentru a nu da posibilitatea victimelor de a se răzgândi, S. L. a strâns actele de identitate ale celor dispuși să-l însoțească motivând că-i sunt necesare pentru întocmirea documentației de călătorie, după care în scurt timp a însoțit aproximativ 40 de victime până în Spania, la Valladoid, unde se aflau deja o parte din ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat ( M. Renu, M. A., M. Somna).
Victimele transportate de către Adâr F. până la București, au primit de la acesta, inițial câte 100 lei și la București încă 50 lei pentru călătorie, banii fiindu-i dați în acest scop de către liderul grupării, M. Renu. Deși inculpatul a negat că ar fi transportat vreo persoană din cele ce urma a fi exploatate pe teritoriul Spaniei, părțile vătămate audiate în cauză l-au indicat ca fiind cel care le-a plătit bani pentru a avea pe drum și care le-a asigurat transportul și le-a însoțit până la București, împreună cu S. L.. Acesta din urmă a preluat controlul transportului până în Spania, în condițiile în care inculpatul nu putea intra pe teritoriul acestei țări.
Victimele aduse de către S. L. împreună cu cele ce fuseseră aduse de către M. Renu (totalizând aproximativ 45 de persoane) au fost cazate într-un spațiu improvizat ca locuință, în garajul imobilului deținut de către M. Renu și supuși unui regim de viață în condiții la limita subzistenței. Toate persoanele traficate audiate în cauză au oferit detalii cu privire la aceasta:" Aici, la casa lui RENU, unde locuia cu familia sa, soția pe nume SOMNA și 3 copii minori, cu vârste între 5 și 12 ani, aceștia ne-au cazat la primul nivel, într-un garaj de cea max 30-40 m2, pe jos, pe saltele aduse de la ghenă de băieții care plecaseră înainte cu câteva zile și ne spălam toți la un furtun, un fel de duș și aveam WC-ul în interior, unde dormeam, mâncam . La etaj mai stăteau și P.", cu familia sa, S. L. și alți băieți.
În primele zile, am putut ieși din garaj, prin împrejurimi, la un teren de fotbal, dar RENU trimitea copii să stea după noi, să nu fugim; dar mai târziu, după ce poliția a apărut în zonă, la reclamațiile vecinilor, eram încuiați în garaj, cu un lacăt pe ușă, de către SOMNA." Cu privire la hrana ce le era acordată, G. C. a declarat: „Mâncarea era cumpărată de RENU și în general era proastă: pâinea era cumpărată de la brutării, cu sacul, din cea uscată și fără valoare, pe care cei de la brutărie o dădeau la porci, la câini sau la cai, ca hrană. Noi o înmuiam în apă și apoi o puneam în cuptor, pentru a o putea manca, altfel era foarte tare.
De la un abator a luat mai multe pungi de spate de pui, tot de aruncat, care duhneau, având puf pe ele, într-un sac, pe care le-a împărțit băieților. Eu n-am mâncat din ele, pentru că mi-a fost scârbă, dar unii au mâncat de foame.
Toată mâncarea era trecută de RENU pe un caiet, cu prețuri mai mari, spunând că plătim din salariu."
Deoarece era un număr mare de persoane cazate în imobilul deținut de către M. Renu, acesta a decis ca o parte din victime să fie transferate în corturi, într-o pădure din apropiere, unde le asigura condiții minime de existență.
După câteva zile de la data la care au ajuns în Spania, victimele au început să muncească la o fermă din apropiere, inițial la cules de usturoi și, după un interval mai mare de timp, la cules de cartofi, fiind permanent supravegheați de către M. Renu și S. L.. Ziua de muncă începea în jurul orei 7,00 și se termina seara, când datorită întunericului nu se putea desfășura activitatea.
În urma anchetei efectuată de către autoritățile spaniole s-a stabilit că „ munca victimelor a constat în a strânge recolta de usturoi, campanie care a durat o săptămână, stabilind un preț de 50 eurocenți pentru fiecare cutie de usturoi strânsă, fiind Renu și L. S. cei care dădeau instrucțiunile de muncă". Atât victimele audiate în cauză cât și inculpatul S. L. au apreciat că s-a cules o mare cantitate de legume, muncitorii fiind stimulați că vor fi plătiți în funcție de cât culeg.
Muncitorii români nu au fost plasați în echipe cu muncitori spanioli, nu au putut să se integreze în colectivitate, fiind izolați total, nu au putut comunica cu alte persoane decât traficanții necunoscând limba spaniolă și în lipsa actelor de identitate, neavând bani ( nefiindu-le plătite salariile), fiind exercitate acte de agresiune fizică și psihică de către membrii grupului infracțional organizat au fost aduși într-o stare de dependență față de aceștia.
Deși înțelegerea inițială între traficanți și muncitori a fost să se facă plata la normă, cei dintâi nu au plătit nici o sumă de bani persoanelor exploatate, motivând existența datoriilor ocazionate de cazare, transport și asigurarea hranei, deși costurile tuturor erau minime, condițiile de existență fiind sub limita normalului. Raportul dintre veniturile obținute în urma exploatării victimelor și costurile de întreținere este subliniat de fiecare victimă audiată și, suplimentar, de către S. L. care a încercat să inducă ideea că ar fi fost la rândul său exploatat:" Fiind mai departe ferma unde se muncea, plecam pe la 5 și ajungeam acolo pe la 7 fără ceva, oră la care începea ziua de muncă. Transportul muncitorilor era asigurat de mine, de un alt șofer A. și de Renu. De la 7 la 12 se muncea, după care ne întorceam acasă că era foarte cald. Aceasta s-a întâmplat zi de zi aproximativ 10 zile. (...) Eu culegeam usturoiul care rămânea în urma muncitorilor, aceștia fiind supravegheați de către Renu și soția sa Somna. Prima dată a ținut Renu evidența lădițelor după care a hotărât să se facă la comun. După ce a făcut toate socotelile, Renu a stabilit că fiecăruia îi revine 100 de euro. După ce a calculat cheltuielile de întreținere( cazare și hrană) și a scăzut aceste sume, Renu a plătit maxim 32 de euro muncitorilor. Unora nu le-a dat nimic, pe motiv că nu are bani atunci pe moment și că băieții aceia vroiau să le cumpere telefoane. „
După ce au finalizat activitatea de adunare a usturoiului a urmat o perioadă în care nu s-a muncit, neputându-se aduna cartofi, interval în care victimele au încercat să fugă, ceea ce i-a determinat pe traficanți să reacționeze violent. Cu privire la acest aspect, cu ocazia audierii victimele au precizat: „Pe U. C. l-a amenințat RENU, că dacă fuge, îl leagă de picioare, cu capul în jos și-l ține două săptămâni și nu-i mai dă nici mâncare."( Tăbuș A.), „Un băiat, pe nume V. F., i-a spus lui S. L. că el ne-a adus în Spania, ne-a păcălit să venim și tot el trebuie să vorbească pentru bani, ca să trimitem și noi acasă. însă, S. L. l-a luat la bătaie, l-a înjurat, iar noi ne-am abținut, de frică să nu ne bată alte neamuri de-ale lui RENU, care veniseră la furat." ( P. M.), „ l-am cerut o sută de euro lui S. L. pentru a trimite acasă familiei, reproșându-i că el m-a adus aici iar eu am muncit și nu am primit nimic. Acesta s-a enervat, a început să mă înjure, m-a luat la bătaie, mi-a dat cu telefonul în cap până l-a spart(....) Cu altă ocazie când am mers la Renu sus să-i cer ceva bani, acesta mi-a spus că el nu mai dă nici un ban deoarece a dat pe noi toți lui S. L. 5.000 euro și dacă avem nevoie să-i cerem lui" ( U. C.). Am redat cu titlu exemplificativ aceste fragmente din declarațiile victimelor, deși se regăsesc în toate aceste mijloace de probă.
După ce au cules usturoiul, muncitorii români au fost obligați să continue activitățile agricole, invocându-se de către traficanți necesitatea ca aceștia să-și achite datoriile ocazionate de transport, asigurarea cazării și hranei, deși toate au presupus costuri minime.
Două dintre victime au reușit să contacteze poliția spaniolă cu ocazia unui control de rutină efectuat de aceasta, denunțând autorităților activitatea infracțională desfășurată de către membrii grupului infracțional organizat. Totodată, câteva victime au reușit să fugă, ajungând la Ambasada României în Spania unde au fost sprijiniți să se întoarcă în tară.
In aceste condiții, temându-se de eventuale demersuri ale autorităților spaniole în efectuarea unei anchete, S. L. s-a întors în țară, păstrând, însă, legătura cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat. Aflând de la aceștia despre faptul că în Spania se efectuau acte de cercetare penală față de cei rămași, S. L. și Adâr F. au promis victimelor care se refugiaseră la ambasadă că le vor plăti salariile pentru munca desfășurată la Valladolid, solicitându-le în schimb să dea declarații în fața unui notar prin care negau actele de sesizare și nu aveau pretenții față de traficanți:" La câtva timp, după ce am ajuns în țară, am depus plângere la poliție; apoi, am fost căutați de către S. L., spre sfârșitul lunii noiembrie 2009, care vorbise cu RENU, să ne mai dea ceva bani, câte 100 €, ca să declarăm că nu mai avem nici o pretenție de la ei, prin notariat.
Pentru banii aceștia trebuie să semnăm niște declarații notariale, după cum a spus S. L.. S. L. ne-a dus cu mașina sa la un notariat din zona BCR Ploiești.
Intram, semnam fără să ni se citească și după ce am semnat (eu nu știu ce am semnat, pentru că nu cunosc carte), S. L. și F., un frate de-al lui RENU, ne-au dat doar câte 300 lei."- conform declarației lui V. A..
La dosarul cauzei au fost depuse astfel de declarații autentificate, înmânate de către părțile vătămate . Cu privire la acestea, inculpatul a precizat: „ . După o anumită perioadă, nu îmi amintesc exact, am fost sunat din Spania de către fratele meu M. Renu pentru a lua legătura cu S. L., să mergem la un notar cu persoanele care au fost la muncă în Spania pentru ca aceștia să dea declarație notarială în sensul că nu au fost bătuți sau sechestrați.
Fratele meu M. Renu mi-a trimis niște bani ca să-i dau lui S. L. iar acesta să-i împartă oamenilor la notariat, după ce aceștia dădeau declarația despre care am vorbit.
Nu am cunoștință și nu am fost implicat în acte de violență cu oamenii cu care venise la notariat și care muncise în Spania.
Eu împreună cu S. L. am intrat în biroul notarului și am discutat cu privire la forma și conținutul declarației după care fiecare muncitor în parte a intrat și a semnat declarația după care S. L. le dădea bani afară." Detaliile oferite de Adâr F. de natură a ne convinge că inculpatul nu a comis cu vinovăție această faptă, sunt contradictorii cu cele ale victimelor audiate în cauză
Deși scopul declarat al luării acestor declarații era să-l disculpe pe M. Renu, de fapt conținutul declarațiilor notariale era de natură a anula orice alte afirmații date în fața autorităților române sau spaniole de către victime în care acestea făceau referire la actele de recrutare transport, cazare în vederea exploatării, precum și la actele de exploatare propriu zisă exercitate în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia. Constatăm,astfel, că scopul real al acestor declarații era de a crea o stare de incertitudine cu privire la sinceritatea victimelor și, pe cale de consecință, de exonerare de răspundere penală a tuturor membrilor grupării.
După ce autoritățile române au fost sesizate, atât de către reprezentanții Ambasadei României în Spania, cât și de către victime, S. L. a încercat să prezinte denaturat realitatea, profitând de faptul că o parte din victime, neavând alte surse de venit, lucrau la societatea sa de colectare a fierului vechi.
Acesta a încercat să inducă ideea că ar fi fost la rândul său exploatat de către membrii grupului infracțional organizat, sens în care a discutat cu două dintre părțile vătămate pentru a le comunica ce să declare. O parte dintre aceste discuții, care au fost purtate telefonic, au fost interceptate și înregistrate autorizat.
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice menționam spre exemplificare, urmatoarele discuție ce-l vizează și pe Adâr F.:
- la data de la data de 02.02.2010, inculpatul S. L. a discutat cu G. C., zis „ N.":
„ S. L.:"Te-a bătut, va bătut acolo? Cum ați dormit?" „ Nu, domne, am dormit..." „Asta, L., a muncit? „ Da, domne, a muncit și ei ca și noi, a dormit ca și noi, unde am dormit noi a dormit și el... Asta e, dacă n-a mai fost de muncă am plecat. Dă altceva nu pot să vă spun". G. C.: Da, mă.
S. L.:înțelegi? „Păi de ce-ați plecat pân ambasadă și-ați spus altceva?" Dac-ați spus altceva! „ Casă putem s-ajungem și noi acasă, domne, că ne-a învățat și pă noi cineva când am ajuns în gară la Madrid".
G. C.: Da, mă. Da.
S. L.:înțelegi? A mai fost cineva azi? Nu!
G. C.: Nu.
S. L.:Deci, asta este... dacă e te duci și „ Uite domne, minte mai..." te duci cu maică-ta „ Domne, eu sunt cuminte, io..." te dai rănit, înțelegi? (...)Asta e, n-ai ce să faci. Dacă zice „ Păi ia uite ce-a spus ăilanții! „ Domne, dacă ei a mințit aaa... alteceva, e problema lor. Io vă spun realitatea care este."înțelegi? (...) Asta e ! Și învață-i pe toți care mai e, că am ... băiatul acela, F., nici nu știa."
Aceasta a fost, de altfel, poziția procesuală însușită de inculpatul Adâr F., care a negat că ar fi fost implicat în vreun fel în activitatea infracțională a acestei rețele.
Fiind audiate, victimele P. R. F., P. M. C., G. D., G. V., G. M., Tăbuș S. D., G. C., A. S., Tăbuș A. I., G. I. L., U. C., V. A. M., J. M. și D. C. L. au precizat că se constituie părți civile în procesul penal cu sume cuprinse între 1000 euro și 5000 euro.
După cum am menționat, inculpatul A. (F. M.) F. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor în modalitatea descrisă în actul de sesizare, nesolicitând efectuarea altor probatorii și a menționat în fața instanței că dorește aplicarea procedurii prevăzute de art. 320/1 c.p.p.
În raport de aceste considerente, instanța ținând seama de criteriile generale de individualizare ale pedepselor, de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatului, va condamna inculpatul după cum urmează:
În baza art. 7 al.1 din Lg.39/2003 si art.320/1 alin.7 cod procedură penală, faptă din anul 2009, la pedeapsa închisorii
În baza art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea 678/ și art.320/1 alin.7 cod procedură penală faptă din cursul anului 2009, la pedeapsa închisorii.
În baza art.264 al.1 c.pen. si art.320/1 alin.7 cod procedură penală, faptă din anul 2009, la pedeapsa de 3.000 lei amendă penală.
Ținând seama că infracțiunea prevăzută de art. 12 al.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 a fost săvârșită în baza unei singure rezoluții infracționale, instanța va face aplicarea art. 41 al.2. c.p. la aceasta infracțiune.
Fața de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatului care în fata instanței a avut o poziție procesuală sinceră, diametral opusă fazei de urmărire penală, de gradul de implicare al acestuia în savarsirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecata, de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 74 ,76 cod penal, urmând să aplice pedepse conform limitelor de pedeapsă reduse ca urmare a reținerii acestor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.
Având în vedere că faptele au fost săvârșite în concurs real, instanța va face aplicarea art. 33 lit.a c.p. si art. 34 lit.d c.p. ,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
In baza art.71 C.pen. interzice drepturile prev. de art.64 lit.a,b C.pen. cu exceptia dreptului de a alege, pe perioada executării pedepsei.
F. de gradul de pericol social al faptelor, de modalitatea de săvârșirea a infracțiunilor, inculpatul fiind unul dintre cei care s-au ocupat cu recrutarea părților vătămate, de împrejurarea ca în faza de cercetare judecătoreasca a înțeles sa recunoască toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, contribuind în mod esențial la judecarea cu celeritate a acțiunii penale, de diminuarea rezonantei sociale a faptelor (săvarsite în anul 2009), instanța apreciază că scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins și fără executare în regim de detenție, motiv pentru care în baza art.86/1 C.pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere .
În baza art.86/2 C.pen. termenul de încercare va fi format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 3 ani.
În baza art.86/3 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul urmează să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă
Tribunalul București, desemnat cu supravegherea sa .
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință
și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă ;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de
existență;
In baza art.71 alin.5 C.pen.,se va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b C.pen. cu excepția dreptului de a alege pe perioada termenului de încercare.
După audierea părților vătămate, singurele persoane care s-au constituit părți civile au fost V. A. M., D. C., U. C., celelalte victime declarând ca nu inculpatul este cel care le-a exploatat, ci ceilalți membrii ai grupării.
În raport de solicitarea de acordare a despăgubirilor civile, tribunalul în baza art. 14 c.p.p. rap.la art.998 cod civil, va admite solicitarea parților vătămate constituite părți civile, de acordare a daunelor morale, într-un cuantum de natură să asigure acoperirea suferințelor fizice si psihice produse ca urmare a faptelor săvârșite de inculpatul A. F..
În acest sens, va obliga inculpatul la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum urmează:
- la 2.000 euro daune morale către partea civilă V. A. M.;
- la 2.000 euro daune morale către partea civilă D. C.;
- la 1.000 euro daune morale către partea civilă U. C..
În ceea ce privește sumele solicitate de acordare a daunelor materiale, instanța urmează să respingă aceasta cerere, ca neîntemeiata, având în vedere ca nu s-a făcut dovada prejudiciului material respectiv a diferenței dintre salariul promis și cel efectiv încasat de către victime, pe perioada cat au fost exploatate.
Va lua act că părțile vătămate Tăbuș A., G. C., G. M., G. V., G. I. L., J. M., A. S., Tăbuș S., D. G. D., nu s-au constituit părți civile în procesul penal, împotriva inculpatului.
În baza art. 191 al.1 c.p.p. va obliga inculpatul la 6.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă inculpatul A. (F. M.) F., fiul lui A. și S., născut la 03.09.1983 în A., jud.Teleorman, domiciliat în comuna Ciomăgești, ., jud.Argeș și fără forme legale în București, ., sector 5, CNP._, cetățenie română, fără antecedente penale, după cum urmează:
- în baza art. 7 al.1 din Lg.39/2003 si art.320/1 alin.7 cod procedură penală si art. 74,76 lit.c cod penal, faptă din anul 2009, la pedeapsa de::
- 3( trei) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale;
- în baza art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 cod penal și art.320/1 alin.7 cod procedură penală si art. 74, 76 lit.c cod penal faptă din cursul anului 2009, la pedeapsa de:
- 3( trei) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale;
- în baza art.264 al.1 c.pen. si art.320/1 alin.7 cod procedură penală si art. 74, 76 lit.e teza a –II-a Cod penal, faptă din anul 2009, la pedeapsa de::
- 3.000 lei amendă penală
In baza art.33 lit.a C.pen. și art.34 lit.d și e C.pen. urmează ca inculpatul să execute pedeapsa de:
- 3(trei) ani închisoare și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b cod penal, cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale, la care se va adăuga pedeapsa de 3.000 lei amendă penală.
In baza art.71 C.pen. interzice drepturile prev. de art.64 lit.a,b C.pen. cu exceptia dreptului de a alege, pe perioada executării pedepsei.
În baza art.86/1 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere .
În baza art.86/2 C.pen. termenul de încercare format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 3 ani, va fi de 6 ani .
În baza art.86/3 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul urmează să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă
Tribunalul București, desemnat cu supravegherea sa .
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință
și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă ;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de
existență;
In baza art.71 alin.5 C.pen., suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b C.pen. cu excepția dreptului de a alege pe perioada termenului de încercare.
Obligă inculpatul la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum urmează:
- la 2.000 euro daune morale către partea civilă V. A. M.;
- la 2.000 euro daune morale către partea civilă D. C.;
- la 1.000 euro daune morale către partea civilă U. C..
Respinge în rest pretențiile părților civile sus-menționate ca neîntemeiate.
Ia act că părțile vătămate Tăbuș A., G. C., G. M., G. V., G. I. L., J. M., A. S., Tăbuș S., D. G. D., nu s-au constituit părți civile în procesul penal, împotriva inculpatului..
Obligă inculpatul la 6.000 ei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.05.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. I. C. G.
Red.D.I.
Tehn.DC.
2 exp./28.05.2012
Operator de date cu caracter personal nr.4058.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
