Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 16/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-01-2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:077._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 16
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2016
PREȘEDINTE – D. I.
Grefier – M. M. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror T. F., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de inculpatul D. V.-L. - CNP_, fiul lui I.-V. și L., născut la data de 17.07.1992 în S., jud. Prahova, cetățenie română, studii 2 clase, necăsătorit, fară ocupație și loc de muncă, domiciliat în S., ., jud. Prahova,în prezent deținut în P. M. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2016 pronunțată de J. S. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul D. V. L., în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat C. R., din cadrul Baroului Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie aflată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a permis apărătorului din oficiu, să ia legătura cu contestatorul inculpat D. V. L., aflat în stare de arest preventiv, care arată că își menține contestația formulată.
Avocat C. R., pentru contestatorul-inculpat, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea contestației.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul,ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat în cauză și, față de actele și lucrările dosarului consideră cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în susținerea contestației. .
Avocat C. R., ,pentru contestatorul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și pe cale de consecință a nu se mai menține măsura arestării preventive și admiterea cererii formulată de inculpat privind înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu ori cu măsura controlului judiciar,apreciind-o ca fiind întemeiată, întrucât sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
Apreciază că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și o măsură neprivativă de libertate ar fi suficientă la acest moment procesual raportat la atitudinea procesuală a inculpatului, nu există riscul de a zădărnici aflarea adevărului, de a influența martorii ce urmează a fi audiați în cauză .
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată, menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate ,apreciind că în mod corect a fost menținută măsura arestării preventive ,aceasta fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal in condițiile în care ,în cursul urmăririi penale au existat date că inculpatul a incercat să influenteze martorii . Măsura este in continuare proporțională cu gravitatea faptei și cu circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist, fiind liberat condiționat în 13.08.2014.
Contestatorul inculpat D. V. L., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin Încheierea din ședința publică din data de 26 ianuarie 2016 pronunțată de J. S. în cadrul dosarului nr._ în baza art.362 alin. (2) raportat la art.208 C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul D. V.-L. - CNP_, fiul lui I.-V. și L., născut la data de 17.07.1992 în S., jud. Prahova, cetățenie română, studii 2 clase, necăsătorit, fară ocupație și loc de muncă, domiciliat în S., ., jud. Prahova, recidivist – măsură pe care MENȚINUT-O.
În baza art. 242 alin 2 raportat la art. 202, art. 211, art.218 Cod pr. penală a fost respinsă ca neintemeiata cererea inculpatului D. V.-L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță ,analizând măsura arestării preventive luată față de inculpatul D. V. L., în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a arestării inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
S-a reținut că menținerea măsurii arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal. Aceasta este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației, sunt date ca se concerteaza o actiune de influentare a martorilor in ce priveste continutul declaratiilor acestora, inculpatul D. V. L. prezintă în continuare un pericol concret pentru siguranța publică, această măsură privativă de libertate impunându-se tocmai ca o reacție fata de fapta care daca s-a comis in datele in care este ea retinuta in actul de sesizare este in masura ca, prin rezonanța ei sa afecteze echilibrul social firesc, sa creeze o stare de indignare, de temere și insecuritate socială, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social și prin faptul că poate încuraja și alte persoane să comită fapte asemănătoare.
Cu privire la cererea de inlocuire a arestului preventiv cu masura neprivativa de libertate a controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică în raport de natura și circumstanțele în care se poate presupune că a fost comisă fapta, precum și în raport de persoana inculpatului care este recidivist.
Sub același aspect, s-a avut în vedere si durata scurtă de timp dintre momentul arestării preventive ( 16.10.2015) și formularea prezentei cereri de înlocuire, interval înăuntrul căruia nu se poate susține că rezonanța socială a faptelor s-ar fi estompat, astfel încât să justifice luarea unor măsuri mai blânde. În comunitatea afectată de infracțiunea comisă, lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment ar genera o stare indignare, de temere și insecuritate socială, creând un sentiment de insecuritate colectivă, in masura in care nu va exista o ripostă fermă din partea organelor judiciare.
În baza art. 242 alin 2 raportat la art. 202, art. 211, art.218 Cod pr. penală a fost respinsă ca neintemeiata cererea inculpatului D. V. L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul D. V. L. este legală si temeinică, precum și verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art.362 alin. (2) raportat la art.208 C. proc. pen. s-a constatat legalitatea si temeinicia masurii, a fost menținută și a fost respins cererea de inlocuire.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat contestație inculpatul D. V. L., solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu.
Tribunalul, examinând contestația formulată, prin prisma susținerilor contestatorului inculpat D. V. L., , a actelor și lucrărilor dosarului, constată că aceasta este nefondată.
Astfel, se reține că prin rechizitoriul nr. 986/P/2015 al Parchetului de pe lângă J. S. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. V. L. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev.de art. 213 alin.1,2 Cod penal constând în aceea că în perioada iulie- septembrie 2015 a determinat-o prin constrângere, i-a înlesnit practicarea prostituției numitei P. E. C. și a obținut foloase de pe urma acestei activități.
Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nr. 6 din data de 16.10.2015 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus, față de inculpatul D. V. L., măsura arestării preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16.10.2015 și până la data de 14.11.2015 inclusiv.
Împotriva încheierii inculpatul a formulat contestație, însă prin încheierea nr. 383/20.10.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova s-a dispus respingerea acesteia ca nefondată.
Prin incheierea din data de 10.11.2015, in baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 alin. 4 Cod proc.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul D. V.-L., măsură ce a fost mentinuta, iar in baza art. 242 alin 2 raportat la art. 202, art. 211 Cod pr. penală a fost respinsa ca neintemeiata cererea inculpatului D. V.-L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă neprivativă de libertate a controlului judiciar.
Impotriva încheierii din data de 10.11.2015 inculpatul a formulat contestație, însă prin încheierea nr.431 din data de 13.11.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova, pronuntata in dosarul nr._ 15/a1, s-a dispus respingerea acesteia ca nefondată.
Prin încheierea din data de 04.12.2015, în baza art.362 alin. (2) raportat la art.208 C. proc. pen., instața a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul D. V.-L. – măsură pe care a menținut-o iar prin aceeași încheiere, în baza art. 242 alin 2 raportat la art. 202, art. 211 Cod pr. penală a respins ca neintemeiata cererea inculpatului D. V.-L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă neprivativă de libertate a controlului judiciar.
Impotriva încheierii din data de 04.12.2015 inculpatul a formulat contestație, însă prin încheierea nr.317 din data de 23.12.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova, pronuntata in dosarul nr._ 15/a2, s-a dispus respingerea acesteia ca nefondată.
Potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 4 C.p.p., în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive luate față de inculpat.
Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. 4 C.p.p., la care art. 208 alin. 3 C.p.p. face trimitere în mod expres, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică măsura preventivă, judecătorul dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
În cauza de față se constată, în acord cu instanța de fond, faptul că sunt incidente în privința contestatorului dispozițiile alineatului 4, citate anterior, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistând și în prezent.
În primul rând, Tribunalul constată, din analizarea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, respectiv:declarație inculpat, declarație persoană vătămată, declarațiile martorilor ,procese verbale consemnare convorbiri telefonice, planșă foto, înscrisuri, proces verbal de identificare că reiese suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, menționată anterior.
Tribunalul reține că prin existența unei suspiciuni rezonabile se înțelege existența unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune. Caracterul rezonabil al suspiciunii se apreciază în funcție de circumstanțele fiecărei cauze (C.E.D.O., hotărârea din 30 august 1990, în cauza Fox, Campbell și Hartley contra Marii Britanii).
Faptele probatorii care ar putea da naștere unei presupuneri rezonabile nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (C.E.D.O., hotărârea din 7 aprilie 2005, în cauza Calleja contra Maltei).
Totodată, în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p., în sensul că inculpatul este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, iar privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Starea de pericol pentru ordinea publică este evaluată prin prisma criteriilor expres prevăzute de legiuitor în textul legal, Tribunalul având în vedere primordial modalitatea de comitere a infracțiunilor, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea a două infracțiuni ce prezintă un grad ridicat de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire.
Totodată, trebuie avută în vedere și rezonanța socială actuală a faptelor, reținute în sarcina inculpatului, în contextul creșterii frecvenței infracțiunilor de această natură și intensificării eforturilor de combatere a acestora .
Analizând circumstanțele ce țin de persoana inculpatului, se observă din studierea fișei de cazier a inculpatului că acesta a mai fost anterior condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni, ultima dată fiind arestat în data de 18.03.2012 și eliberat condiționat în 13.08.2012 cu un rest de pedeapsă de 215 zile, astfel că noua faptă a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie.
În privința duratei măsurii arestării preventive, nu se poate reține că o privare de libertate de aproximativ patru luni de zile, în contextul gravității faptei reținute, depășește o perioadă rezonabilă.
Inculpatul nu prezintă suficiente garanții personale pentru a beneficia de o măsură preventivă mai blândă, iar în privința circumstanțelor de natură familială, pe de o parte au fost avute în vedere de instanțe cu prilejul luării măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte trebuie puse în balanță cu circumstanțele reale ale comiterii faptelor, balanța înclinând la acest moment procesual în favoarea menținerii stării de arest preventiv.
Față de aceste considerente, Tribunalul urmează să respingă ca nefondată contestația formulate de inculpat, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în temeiul art. 275 alin. 2 c.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul D. V.-L. - CNP_, fiul lui I.-V. și L., născut la data de 17.07.1992 în S., jud. Prahova, cetățenie română, studii 2 clase, necăsătorit, fară ocupație și loc de muncă, domiciliat în S., ., jud. Prahova,în prezent deținut în P. M. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2016 pronunțată de J. S. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 de lei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 130 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi,29 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER
D. I. M. M. C.
RED/TEHNORED DI/ MMC.
4 ex. – 29 ianuarie 2016
D.f.._ J. S.
J.f. A. M. M.
Operator de date cu caracter personal 4058
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 629/2015.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
